3,294 matches
-
spătarele scaunelor și Îmbrăcîndu-le. Gregory se Întinde și-și așază mîna pe umărul lui Trish. Ah, bun, zice, privindu-și scurt ceasul. Ne retragem devreme. Îi face cu ochiul nevestei, care zîmbește și-și dă ochii peste cap. — O, Doamne, geme ea. Chiar trebuie? Și seara trecută ne-am retras devreme. În ce mă privește, astfel de seri nu sînt niciodată de ajuns, spune Gregory. Am dreptate, Dan? — Sincer, n-am de unde ști, dă el din umeri. N-am mai dormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cererile. Și cu hîrțogăria asta nenorocită. — Știu. E o porcărie, nu? Parcă o văd rînjind la celălalt capăt al firului. Bun venit În lumea reală. — Nu-mi vine a crede că trebuie Într-adevăr să le fac de una singură, gem eu. Nu mi-am dat niciodată seama cît muncea Dan cu ele. O să devină mai ușor, spune Lisa. Devine obișnuiță. Eu Îmi rezerv o săptămînă pe lună, În care trec prin ele și le rezolv. Privește partea plină a paharului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
e convinsă că te Întîlnești cu cineva, dar eu i-am răspuns că e o caraghioasă și că fără Îndoială ne-ai spune dacă așa ar sta lucrurile. Dar e adevărat și tu n-ai suflat nici un cuvințel. — O, Doamne, geme Lisa, În timp ce roșeața Începe să pălească. Trebuie să rămînă secret. Nu-mi vine să cred că m-am dat de gol. — Dar de ce e așa de secret? Devin pe loc intrigată și mă aplec peste masă, Într-o manieră conspirativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
obicei, Trish e dusă pe altă lume. — E Lisa. Nu ne-a văzut. Nu pot, pur și simplu nu pot, să fac față situației. Trish mă aprobă din cap. Haide, zice ea, să ne Întoarcem la mine acasă. — O, Doamne, gem eu În vreme ce ne Îndepărtăm, alergînd ca niște fete de liceu. Crezi că va trebui să ne mutăm? Am auzit că Muswell Hill e o zonă foarte drăguță, zice Trish, iar eu, pentru prima oară pe ziua respectivă, Încep să rîd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
meu și cu Yehudah uitaseră să pună otrava sau greșiseră doza, cel dintâi care băuse s-a albit la față rău de tot și a căzut jos, ținându-se cu mâinile de burtă. După el, toți bandiții au început să geamă și să tremure. Șeful, care băuse mai puțin, a avut încă puterea să-și ridice spada asupra mea, dar Gundo i-a venit de hac cu jungherul ascuns în toiag. După care i-am terminat pe toți, împlântându-le în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
le luase matroana aceea comunistă. Apoi Îi ceruse să-i explice prin ce se deosebește o viziune de un vis obișnuit. Maja tăcu Îndelung, cuprinsă de un rău neașteptat pe care se străduia În van să și-l reprime, apoi gemu, spunând că din nou avusese Camilla un atac de astm, ieri-seară, iar ea, de data asta, se speriase Într-adevăr, dar el unde fusese? Unde era el când iepurașul lor se simțea atât de rău și se sufoca? Nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fusese Într-adevăr priceput. Trucurile lui cu iepurași și papagali i-au lăsat pe mititei fără suflare. — Cred mai degrabă că se află În Rusia, nu? spuse mama Carlottei, atrasă imediat de o meringă. — Poloneza mea e o femeie deosebită, gemu mama Matildei. — Dar se Îmbracă prost, Își cumpără papuci din piață, e foarte neîngrijită, draga mea, insinuă mama Guendalinei cu un surâs acid. După părerea mea, ar trebui să-ți cauți una mai prezentabilă - nu că mă bag, dar ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și îi plăcea să-i simtă barba pe pielea ei. Când o pătrundea, ea își îndoia picioarele și-și încorda sexul cu un fel de forță care pe ea o surprindea, iar pe el îl umplea de plăcere. Când Iacob gemea în extazul final, ea era inundată de sentimentul propriei puteri. Și când îi urma repirația, descoperea propria ei plăcere, o deschidere și o senzație de plin care o făcea să suspine, să toarcă cum fac pisicile, și apoi să doarmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cum îl numise Lea pe al doilea, după numele zeiței iubite de Zilpa. Lea le-a dat să sugă și la fel a făcut Bilha și una dintre femeile oamenilor care munceau pe pământul lor. După zece zile, Zilpa a gemut și și-a mișcat mâinile. - Am visat doi fii, a șoptit ea, așa e? I-au adus copiii, care erau negricioși și tremurau. Și Zilpa a râs. Râsul Zilpei era un sunet rar, dar numele lor au făcut-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
-o pe Inna mângâindu-l și îndemnându-l să bea, ca pe un bebeluș capricios. În acea zi nesfârșită, nimeni n-a mâncat și nimeni n-a muncit. Seara, am căzut adormită în culcușul meu și am visat cum tata gemea și mamele mele suspinau. La revărsatul zorilor, m-am trezit și era liniște. Am sărit în picioare speriată, cu sentimentul precis că tata murise. Iar noi aveam să fim prinși de Esau și făcuți sclavi. Am început să plâng, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de surpriză, ba chiar de plăcere, pentru că mi se părea că Regina însăși se întinsese peste mine, cu Dumuzi, consortul ei, sub mine. Eram ca o fâșie de pânză, prinsă în dragostea lor, încălzită de marea lor pasiune. Mamele mele gemeau încet ca să fie alături de mine. Dacă aș fi putut vorbi, le-aș fi asigurat că eram pe deplin fericită. Pentru că toate stelele cerului intraseră în pântecul meu în spatele picioarelor micuței zeități zâmbitoare. În cea mai dulce și sălbatică noapte de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a grăbit și nu m-a bruscat, iar eu mi-am pus mâinile pe spatele lui, m-am lipit de pieptul lui și m-am topit în mâinile și în gura lui. Când buzele lui mi-au atins gâtul, am gemut și Shalem s-a oprit. S-a uitat la mine să vadă ce vreau să spun și văzând doar aprobare, m-a luat de mână și m-a dus pe un coridor necunoscut înspre o cameră cu podeaua șlefuită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
În poveste, totuși, prințul a fost de acord. El și bărbații din oraș au fost tăiați împrejur. Gera și-a coborât vocea, pe un ton lugubru, ca să se potrivească cu sfârșitul poveștii. - La două nopți după tăiere, când bărbații orașului gemeau de durere, Levi și Simon au pătruns în oraș și l-au măcelărit pe prinț, pe rege și pe toți bărbații pe care i-au găsit în oraș. Au luat animalele și femeile orașului și așa a ajuns Simon să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
o altă sticlă de pălincă, abia începută, iar când i-am pus canistra în față, el a strâns sticla de pălincă între coapse, apoi a desfăcut capacul canistrei, i-a mirosit conținutul, apoi a apucat-o cu o mână, și gemând din greu, a ridicat-o deasupra capului, lăsând să-i curgă în gură nu prea mult, dar a scuipat numaidecât, a trântit-o strașnic de pământ, încât din ea a sărit un deget, două, de lichid, strigând, mă-sa-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
enumăr? Acuzația adusă de mesajul semnat de Gildas Kermeur, absența de alibi, urme de zgîrieturi pe gît... - E vorba de ramuri care... - Sau de consecințele unei Încăierări care degenerează În crimă! - Nu l-am ucis pe Gildas, era prietenul meu, gemu Pérec Întorcîndu-se spre Marie. Spune-i tu, apără-mă... Stingherită sub privirea tăioasă a lui Lucas, tînăra polițistă Întoarse capul pentru a se concentra din nou asupra lui Chantal, a cărei buză sîngera. Fersen Îi puse cătușe lui Yves și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
dintr-o bîrfă, spuse ea sec, potolindu-l pe loc. PM Își luă un aer plictisit și o introduse În bibliotecă. Pe cît restul castelului aducea cu un mormînt gotic, pe atît magnifica bibliotecă se arăta fascinantă. Rafturile de lemn gemeau de cărți vechi, plutea În aer o aromă de hîrtie și de ceară de albine. PM reîncepuse să trăncănească despre zvonurile care Îi ajunseseră la urechi În legătură cu sosirea comandantului Fersen și cu faptul că acesta Îi retrăsese ancheta Mariei. Conchidea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de el, Pierric se Încordă Încercînd s-o tragă de sub dolmen, dar nu avea destulă putere. Își dădu seama că nu va izbuti și Începu să plîngă. Zguduindu-se din tot trupul lui uriaș, Pierric plîngea cu sughițuri În pat, gemînd. - Eu prea mic... Nu pot să ajut doamna... eu prea mic... Marie, bulversată, se Întoarse spre psihanalist ca să-l roage să Întrerupă ședința, dar un țipăt al lui Pierric o făcu să revină cu toată atenția la el. - Nu! El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fulger, o siluetă Înaltă și neagră se decupa nu departe de copil. Înainta spre el, inexorabilă. Copilul terorizat se tîrÎ lîngă tumulus, pitulîndu-se Îndărătul lui, luînd din nou la piept grămada de cîrpe. Sinistra siluetă rămase nemișcată deasupra femeii care gemea și se răsucea la picioarele lui, Întinzînd brațele. Bărbatul, imens, scoase cu un gest brusc de la șold o lamă care sclipi În beznă. Se aplecă, o Înșfăcă pe tînăra femeie de plete și, cu o mișcare precisă și fermă, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
complicitate la crimă? Armelle Înghiți În sec, În sfîrșit redusă la tăcere. În amurg, În ceața care abia Începea să se risipească, silueta neclară a iahtului familiei Kersaint plutea Încet În derivă. Întins pe o banchetă din cabină, PM, inert, gemu, pleoapele Îi tremurară, deschise Încet ochii și se trezi cu greu. Fixă atunci solul cu un aer năuc. Parchetul cabinei era pătat cu sînge. Urmări cu privirea dîrele care mînjeau treptele ducînd spre punte. Se sculă ca un automat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
prăbușească la pămînt. Cu ajutorul grădinarului, o duseră Înăuntru și izbutiră s-o facă să-și revină În simțiri, În vreme ce Lucas urca la mansardă ca să examineze frontonul plin de sînge. - SÎnt sigură că i s-a Întîmplat o nenorocire lui PM! gemu Armelle, revenindu-și În fire. Fersen intră la țanc pentru a-i spulbera convingerea. - E vorba de Arthus, zise el cu urechea lipită de mobil. O trase rapid pe Marie după el. VÎrît Într-o husă deschisă, corpul lui Arthus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
tine? SÎnteți cu toții Înțeleși Împotriva mea? Armelle, tata și cu tine, așa e?... Asta era? Știam eu! Tata e un monstru! SÎnteți cu toții niște monștri! Eu unul n-am făcut nimic! N-am făcut nimic, v-o jur... Se prăbuși gemînd, se chirci, cu brațele aduse În jurul capului ca și cum nu mai voia să audă nimic. Ryan se Întoarse, scuturînd din cap, În culmea dezgustului. - Îmi Închipui că ideile cu punerea În scenă erau ale tatei, zise el. E sordid... Dar recunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
etaj domnea o duhoare cumplită; soarele, pătrunzând pe fereastra largă, lumina violent dalele albe și negre. Pe dale, fiul său se târa cu stângăcie, alunecând din când În când Într-o baltă de urină și excremente. Clipea din ochi și gemea Întruna. Simțind o prezență umană, Încercă să fugă. Marc Îl luă În brațe; terorizat, omulețul tremura În mâinile lui. Marc ieși din casă; dintr-un magazin din apropiere, cumpără un scăunel pentru copii. Scrise un bilet scurt pentru Janine, urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Aerul nocturn era răcoros, iar apa, prin contrast, delicios de caldă. Deasupra bazinului, prin rețeaua ramurilor de pin, se vedeau stelele; Bruno se relaxă puțin. Cuplul nu-i dădea nici o atenție; femeia continua să se miște deasupra bărbatului, Începea să geamă. Nu i se distingeau trăsăturile feței. Bărbatul Începu să respire și el zgomotos. Mișcările femeii se accelerară; pentru o clipă, Își lăsă capul pe spate, luna Îi lumină puțin sânii; fața Îi rămânea ascunsă de masa părului Întunecat. Pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Îi vârî o mână sub fustă. Ea Își desfăcu fermoarul, fusta lunecă pe mochetă; nu purta nimic pe dedesubt. Bărbatul se așeză În genunchi și Începu s-o mângâie În timp ce ea Îl masturba pe Bruno. Lângă el, pe pat, bruneta gemea din ce În ce mai tare; Bruno Îi luă sânii În mâini. Tot sângele Îi năvălise În sex. Christiane Își apropie gura, Începu să-și plimbe vârful limbii pe șanțul și pe frâul glandului. Un alt cuplu se apropie, se opri lângă ei; femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
duse la vale, rostogolindu-se precum bolovanul. Când am ajuns lângă el, se schimonosea de durere. Pășitorul cel tare se umflase deja În partea de jos, iar frunzele de pătlagină Îi căzuseră de pe rana care Începuse din nou să sângereze. Gemând și eu de durerea lui, m-am ghemuit lângă el. Știam cum Îl doare, că și eu pățisem la fel de vreo două ori. Numai că eu fusesem copil când mă lovisem așa de rău, iar durerea Îmi trecuse precum boarea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]