2,365 matches
-
probabil nu au condiționat letalitate. În consecință, asemenea gene, devenite inutile sau chiar dăunătoare pentru organism, au fost supuse mecanismelor genetice de reglare a activității genice, homeostaziei - homeoreziei genetice care au asigurat supraviețuirea organismului prin păstrarea unor asemenea gene în genomul uman, dar numai după ce ele au fost inactivate - silențiate. Asemenea gene înrudite cu genele globinelor umane, dar păstrate în stare inactivă în genom se numesc pseudogene ale globinelor și reprezintă niște „fosile genetice” sau „fosile moleculare”. Astfel, gena globinei delta
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a activității genice, homeostaziei - homeoreziei genetice care au asigurat supraviețuirea organismului prin păstrarea unor asemenea gene în genomul uman, dar numai după ce ele au fost inactivate - silențiate. Asemenea gene înrudite cu genele globinelor umane, dar păstrate în stare inactivă în genom se numesc pseudogene ale globinelor și reprezintă niște „fosile genetice” sau „fosile moleculare”. Astfel, gena globinei delta determină sinteza unei catene hemo-globinice care poate sta la baza asamblării unei hemoglobine ce reprezintă doar 2-3% din hemoglobina totală. Aceasta este considerată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
delimitate după toate probabilitățile prin mecanisme de modificare epigenetică a histonelor. Atunci când unei fragmentări spontane a cromozomului urmează un proces de translocație cromozomală și o genă este adusă într-un domeniu cromatinic nou, sau această genă este introdusă într-un genom nou, prin transgeneză experimentală se poate înregistra o expresie genică aberantă, chiar dacă elementele structurale reglatoare ale genei și secvențele flancatoare ale acesteia rămân intacte. Acesta este efectul acțiunii asupra genei exogene pe care o au elementele reglatoare interne ale domeniului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
elemente dominante de reglaj genic care au fost analizate în cadrul experiențelor de transgeneză prin cuplarea lor cu o anumită genă individuală sau cu un cluster genic, după care are loc transfecția celulelor cu constructul molecular spre a fi integrat în genomul acestora. Dacă are loc integrarea stabilă a constructului molecular în genomul gazdă, atunci LCR-ul său poate dirija realizarea unei expresii genice înalte și la nivel moderat constant per copie genică, a genelor transferate indiferent de situsul de integrare a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de transgeneză prin cuplarea lor cu o anumită genă individuală sau cu un cluster genic, după care are loc transfecția celulelor cu constructul molecular spre a fi integrat în genomul acestora. Dacă are loc integrarea stabilă a constructului molecular în genomul gazdă, atunci LCR-ul său poate dirija realizarea unei expresii genice înalte și la nivel moderat constant per copie genică, a genelor transferate indiferent de situsul de integrare a constructului molecular (Strachan și Read, 2004).Dar, atunci când enhancerii sunt lincați
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de a anula acțiunea semnalelor negative de reglaj de la nivelul situsului de integrare. Nivelul înalt de expresie genică asigurat de un LCR într-un situs ectopic (oricare ar fi el, dar diferit de cel cu localizare normală a sa în genom) apare a fi rezultatul a două procese distincte și anume acela de a pune bazele unui domeniu cromatinic activ „deschis” și acela de a direcționa activarea genică. Conformația „deschisă” a domeniilor cromatinice active transcripțional le fac pe acestea să fie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
globine sunt cauzate de factori mutageni externi (fizici, chimici sau biologici) dar și de factori mutageni endogeni printre care replicația eronată a ADN, crossing-over inegal meiotic sau mitotic care conduce la duplicații și deleții, precum și mobilizarea elementelor genetice mobile prin genom așa cum sunt secvențele Alu specifice genomului uman sau a unor transpozoni și retropozoni de origine virală ce pot determina fracturarea secvențelor genice pentru globine și inactivarea acestora. Există numeroase variante hemoglobinice, apărute ca urmare a intervenției unor evenimente mutaționale care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
externi (fizici, chimici sau biologici) dar și de factori mutageni endogeni printre care replicația eronată a ADN, crossing-over inegal meiotic sau mitotic care conduce la duplicații și deleții, precum și mobilizarea elementelor genetice mobile prin genom așa cum sunt secvențele Alu specifice genomului uman sau a unor transpozoni și retropozoni de origine virală ce pot determina fracturarea secvențelor genice pentru globine și inactivarea acestora. Există numeroase variante hemoglobinice, apărute ca urmare a intervenției unor evenimente mutaționale care au afectat diferitele gene individuale ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care funcționează ca un cofactor în activarea factorului X la factorul Xa în cursul fazei intermediare din cascada de coagulare. Hemofilia B este determinată de deficiența factorului de coagulare IX. 16.2.3. HEMOFILIA CAUZATĂ DE MUTAȚIE INSERȚIONALĂ RETROTRANSPOZONICĂ În genomul uman au fost identificate lungi secvențe repetitive intercalate printre secvențele genice. Asemenea secvențe sunt denumite LINE (de la Long Interpsersed Nuclear Elements). Ele sunt de fapt retrotranspozoni care în contrast cu retrovirusurile sunt lipsite de LTR-uri (Long Terminal Repeats). Elementele LINE reprezintă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
terminalul 5’ și unul dintre codonii stop ATT, ATG sau TAG spre terminalul 3’. La capătul 5’, ca și la capătul 3’ aceste elemente au o regiune netradusă desemnată 5’UTR, respectiv, 3’UTR. Elementele LINE au rezultat prin retrotranspoziție. Genomul mamiferelor conține între 20 000 și 60 000 copii ale secvențelor LINE. Elementul major LINE din genomul uman este secvența L1 care are 6,4 kb, existând aproximativ 100 000 elemente L1 în genomul uman. Inserția unui asemenea element în cadrul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ca și la capătul 3’ aceste elemente au o regiune netradusă desemnată 5’UTR, respectiv, 3’UTR. Elementele LINE au rezultat prin retrotranspoziție. Genomul mamiferelor conține între 20 000 și 60 000 copii ale secvențelor LINE. Elementul major LINE din genomul uman este secvența L1 care are 6,4 kb, existând aproximativ 100 000 elemente L1 în genomul uman. Inserția unui asemenea element în cadrul unei secvențe genice poate conduce la alterarea funcției acelei gene, având efectul unei mutații. Cercetările lui Kazazian
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Elementele LINE au rezultat prin retrotranspoziție. Genomul mamiferelor conține între 20 000 și 60 000 copii ale secvențelor LINE. Elementul major LINE din genomul uman este secvența L1 care are 6,4 kb, existând aproximativ 100 000 elemente L1 în genomul uman. Inserția unui asemenea element în cadrul unei secvențe genice poate conduce la alterarea funcției acelei gene, având efectul unei mutații. Cercetările lui Kazazian și colaboratorii (1988) au descoperit un mecanism nou de mutație la specia umană, și anume inserția de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
umană, și anume inserția de novo a secvenței L1 în gena factorului de coagulare VIII, asociată cu manifestarea hemofiliei A. Secvențele L1 reprezintă o familie de elemente repetitive, lungi, intersperse (LINE) prezente dispers în aproximativ 105 còpii, distribuite în tot genomul uman. Lungimea integrală a unui element L1 este de 6,1 kb, dar majoritatea còpiilor sale din genomul uman reprezintă variante truncate ale acesteia la terminalul 5’. Secvența de nucleotide a unui element L1 are un terminal 3’ bogat în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
hemofiliei A. Secvențele L1 reprezintă o familie de elemente repetitive, lungi, intersperse (LINE) prezente dispers în aproximativ 105 còpii, distribuite în tot genomul uman. Lungimea integrală a unui element L1 este de 6,1 kb, dar majoritatea còpiilor sale din genomul uman reprezintă variante truncate ale acesteia la terminalul 5’. Secvența de nucleotide a unui element L1 are un terminal 3’ bogat în resturi A și două lungi cadre deschise citirii desemnate orf-1 și orf-2. Orf-2 codifică un potențial polipeptid care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
țintă pentru duplicații de cel puțin 12 și 13 nucleotide în secvența genei factorului VIII. Secvențele 3’ - remorcă ce urmează orf-2 sunt aproape identice cu secvența consens a cADN L1 (Skwronski și Singer, 1986). Aceste date arată că în cazul genomului uman, anumite secvențe L1 pot fi dispersate printr-un intermediar ARN și respectiv, revers transcripție. Asemenea evenimente moleculare pot induce hemofilie, prin mecanismul mutației inserționale, ceea ce explică apariția condiției patologice și în anumite cazuri fără antecedente familiale. Este foarte important
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
negativă cu cancerul de colon a fost descrisă cu tratamentul de substituție hormonală postmenopauză, cu vitamina D, calciu, aspirina și consumul de vegetale. CURS 7 ETIOPATOGENIE Elemente generale de carcinogeneză în CCR Cancerul recto-colic este rezultatul interacțiunii dintre mediu și genomul celulei epiteliale colonice, interacțiune care se desfășoară inevitabil pe tot parcursul vieții, fiind un proces constant cumulativ. Celulele epiteliului colonic sunt dinamice, se află într-un proces neîntrerupt de proliferare. Acțiunea factorilor de mediu asupra genomului epiteliului colonic se desfășoară
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
interacțiunii dintre mediu și genomul celulei epiteliale colonice, interacțiune care se desfășoară inevitabil pe tot parcursul vieții, fiind un proces constant cumulativ. Celulele epiteliului colonic sunt dinamice, se află într-un proces neîntrerupt de proliferare. Acțiunea factorilor de mediu asupra genomului epiteliului colonic se desfășoară în etape succesive. Nu orice mutație apărută va fi „utilă” pentru carcinogeneză; o mare parte din mutații sunt letale, celulele nesupraviețuind. Orice mutație care îi dă celulei un avantaj asupra celorlalte se prezervează. Dacă se acumulează
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
care trebuia să vorbească despre cartea sa Hazardul și necesitatea. J.S. Nu mi-a plăcut prea mult. Impresia pe care mi-a lăsat-o a fost că nu adera la perspec-tiva noastră. Ținea un curs magistral. Vorbea mai ales despre genom, despre cibernetică. B.C. Folosea termenul de "cibernetică"? J.S. Nu-l respingea ca inexact. Era chiar legat de termen. Îmi amintesc că am fost uimit de fidelitatea sa față de cibernetică într-o perioadă în care mișcarea nu era bine văzută în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să modelizeze felul în care cele o sută de mii de gene umane se organizează pentru a comanda diferențierea celulară. Cum McCulloch și Ritts simplificaseră comportamentul neuronilor reducîndu-i la aparate-praguri ce pot fi active sau inactive, Stuart Kauffman propune imaginarea genomului "ca un computer paralel în care unitățile elementare, genele, iau simultan valorile 1 sau 0 după cum sînt active sau inactive". Chestiunea aplicării modelelor neo-darwiniene la rezolvarea a numeroase probleme e abordată prin folosirea algoritmilor genetici (AG), propusă de John Holland
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pentru a desemna "agenții" din Echo, demonstrînd că metaforele dau sens simulării. Cînd un "agent" a adunat suficiente resurse, își face o copie din sine în-suși sau "se împerechează" cu un alt agent pentru a face schimb de porțiuni de "genomi" și pentru a produce un nou agent. Echo e o lume în care domnesc determinismul genetic (capacitățile agenților sunt legate aproape în exclusivitate de "genele" lor) și invidualismul competitiv. Mediul cultural în care trăiesc cercetătorii de la Institutul Santa Fe, concepțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dai viață complexității în realitatea sa prin simulare și deci prin modele; permite testarea și însuflețirea unor ipoteze ca și cum ar fi in silico mai degrabă decît in vitro. Grupul de la Santa Fe face acest lucru formulînd teorii despre modele imunitare, genomi, evoluția ecologică, relațiile economice, funcționarea Bursei, modul haotic de a funcționa al unei manifestații și diversele sale pervertiri cînd aceasta devine incontrolabilă. Acestea sînt semne pe baza cărora calculatorul, permițînd complexității să funcționeze și plecînd de la un anumit număr de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
oului). Organismele erau concepute în cadrul acelor ipoteze ca edificii care tre-buie construite cu ajutorul unor cărămizi, și erau descrise în termeni de atomi și de molecule. Aplicațiile biologice ale teoriei informației pe care ne-o prezintă Henri Atlan privesc în prin-cipal genomul și sistemul nervos. Dacă sistemul nervos a fost demult înțeles ca o rețea de comuni-care extrem de complexă, una dintre dificultățile descifrării unui cod rezidă în "faptul că nu știm în-totdeauna ce semnale trebuie să considerăm ca simboluri constitutive ale mesajelor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
detecția unor aspecte legate de celulele progenitoare (K19 și EpCAM) sau pentru aprecierea neo-vascularizației (CD34) [8]. CHC pe ficat non-cirotic este rar. Apare mai adesea în infecția cu VHB și a fost explicat prin capacitatea de integrare a ADN-VHB în genomul gazdei și efectul proteinei virale HBx [58]. Contaminarea cu aflatoxina B1 poate favoriza dezvoltarea CHC pe ficat non-cirotic [58]. CHC se poate dezvolta fără ciroză subiacentă la pacienții cu NASH, aspect observat la 26% din cazuri [69]. În hepatitele autoimune
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
cu repararea ADN și apoptoza [58]. În același timp, VHB determină inflamație cronică și necroză, care conduc la proliferare hepatocitară, fibroză și ciroză. Procesul continuu de regenerare din ciroză conduce la creșterea turnover-ului celular și acumulări de mutații la nivelul genomului gazdei. Aceste fenomene pot avea ca rezultat modificări genetice, rearanjamente cromozomiale, activarea unor oncogene și inactivarea unor gene supresoare tumorale [58]. Infecția cu VHC Infecția cu VHC este un factor etiologic pentru CHC la peste 25% din cazuri, la nivel
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
vest [103]. În cazul infecției cronice cu VHC nu există dovezi că încărcătura virală ar promova CHC [10]. În infecția cu VHC genotipul 1b, riscul pentru CHC ar putea fi mai mare [10]. Spre deosebire de VHB, VHC nu este integrat în genomul celular al gazdei. VHC pare să favorizeze dezvoltarea CHC prin mecanisme indirecte, secundare inflamației cronice. Prezența VHC a fost asociată cu inflamație, stres oxidativ, producere de citokine, alterarea căilor de apoptoză. Inflamația cronică și dereglarea controlului procesului de apoptoză ar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]