2,301 matches
-
de zile de la dezintegrarea blocului comunist, regiunea cunoaște două războaie și, În total, formarea a 13 noi state suverane: Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, Bosnia-Herțegovina, Iugoslavia, Macedonia, Ucraina, Moldova, Letonia, Lituania, Estonia și Rusia. În aceste condiții de mare instabilitate, situația geopolitică și de securitate a României pe parcursul anilor ’90 a fost una precară, În raport cu puterile din jur. Amenințările de securitate de tip convențional erau probabile, astfel Încât decizia Ministerului Apărării Naționale de modernizare a avioanelor de luptă MIG-21 a fost, din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
considerăm că cele două fregate nu corespund decât Într-o măsură redusă și implicând costuri ridicate principalelor amenințări de securitate din prezent la adresa României: terorismul Împreună cu celelalte amenințări asimetrice. În ceea ce privește avioanele de luptă MIG-21 Lancer, am tras concluzia că situația geopolitică din Europa de Est de la Începtul anilor ’90 punea România Într-o poziție de securitate precară și că, În modul acesta, decizia de modernizare a 110 aparate de luptă MIG-21 M, MF și UM a constituit o decizie binevenită din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
lipsa de capacitate funcțională sau paralizia statului, lupta între facțiuni rivale ale elitei, prăbușirea disciplinei și lipsa organizării forțelor armate. Aceste condiții sunt la rândul lor determinate de o criză financiară a statului, eforturi bugetare pentru cheltuieli militare și dezechilibru geopolitic. Deprivarea și insatisfacția oamenilor se adaugă la cele menționate dar singure nu pot genera schimbarea. Revoluțiile, spune Sztompka (1993) reprezintă cea mai spectaculoasă formă a schimbării sociale, marcând rupturi fundamentale în fluxul normal al proceselor istorice și remodelând societățile. Revoluțiile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
posibilitățile de export de capital în creștere pe care acestea le vor avea. Considerăm că ceea ce trebuie să prevaleze în materie de investiții străine directe în țara-gazdă este, fără îndoială, eficiența economică, și nu alte considerente de natură ideologică sau geopolitică. 3.2. Impactul investițiilor străine directe asupra importurilor și exporturilor în România și cerințele dezvoltării durabile Impactul investițiilor străine directe asupra competitivității exporturilor României rămâne una dintre cele mai complexe probleme a cărei analiză aprofundată necesită măsurarea corectă atât a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
În epoca globalizării, În care loialitatea față de o țară anume devine mai puțin importantă În definirea identității individuale și colective, faptul că americanii rămân cu atâta pasiune credincioși modelului politic convențional al statului-națiune, ne pune În mod clar de partea geopoliticii tradiționale și În nici un caz În avangarda noii conștiințe planetare. Atât timp cât americanii găsesc alinare În credința religioasă și continuă să creadă că sunt poporul ales, păzit și protejat de grația lui Dumnezeu, e foarte puțin probabil ca naționalismul și patriotismul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Capitolul 5 Regionarea politico-geografică și geopolitică a spațiului arab 5.1. Principii, criterii și parametri de regionare Individualizarea unităților teritoriale suprastatale cu trăsături de comuniune ale genezei, evoluției și caracteristicilor diferitelor elemente ale cadrului politico geografic, reprezintă unul dintre dezideratele întreprinderii de față și presupune aplicarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
Stabilirea unităților politico-geografice regionale pe baza caracteristicilor comune ale elementelor lor componente, ține cont de principiul unicității, ca principiu general de regionare folosit în științele geografice și aplicabil și în domeniul geografiei politice. Într-adevăr, elementele cadrului politico geografic și geopolitic, precum și componentele registrului geostrategic prezintă, după cum am văzut în capitolele anterioare, particularități diferențiate spațial, ale căror integrare în limitele acelorași unități teritoriale, determină configurarea unor ansambluri politico-geografice unicat, la diferite scări de mărime spațială, cu trăsături specifice proprii rezultate din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
și în același timp singularizează fiecare anumită unitate regională astfel stabilită, conferindu-i o identitate politico-geografică proprie numai sieși sau altfel spus, un anumit unilateralism identitar regional. Astfel, chiar și la o evaluare mai puțin profundă a realităților istorico-geografice și geopolitice din Maghreb, comparativ cu cele din peninsula arabă de exemplu, rezultă diferențieri regionale clare, identificabile chiar și între unități mult mai apropiate precum peninsula arabă și Egipt, despărțite doar de Marea Roșie și având substrat etno cultural comun, dar care din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
din peninsula arabă de exemplu, rezultă diferențieri regionale clare, identificabile chiar și între unități mult mai apropiate precum peninsula arabă și Egipt, despărțite doar de Marea Roșie și având substrat etno cultural comun, dar care din punct de vedere politico-geografic și geopolitic funcționează fiecare ca niște unicate cu particularități interne proprii sub toate aspectele (nivelul și dinamica conflictualității, orientarea spațială în relațiile de integrare politico-teritorială, orientarea intereselor economice etc.). Compararea celor două areale este ilustrativă în acest sens: Egiptul este profund interesat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
de dinamica proceselor ce au loc în spațiul politico-geografic arabofon și care conferă alura și profilul funcțional al diferitelor unități teritoriale. Așadar, principiul funcționalității este responsabil de obligația noastră de a identifica ansamburi politicogeografice specializate funcțional, care îndeplinesc diferite valențe geopolitice ori strategico-teritoriale. Este cazul arealelor definite pe baza valorii indicelui de potențial geopolitic, ca arii-pivot cu valențe de locuri centrale în plan regional, precum ansamblul saudito-egiptean și arii periferce cu caracter marginal, precum aria arabofonă mixtă din Cornul Africii sau
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
alura și profilul funcțional al diferitelor unități teritoriale. Așadar, principiul funcționalității este responsabil de obligația noastră de a identifica ansamburi politicogeografice specializate funcțional, care îndeplinesc diferite valențe geopolitice ori strategico-teritoriale. Este cazul arealelor definite pe baza valorii indicelui de potențial geopolitic, ca arii-pivot cu valențe de locuri centrale în plan regional, precum ansamblul saudito-egiptean și arii periferce cu caracter marginal, precum aria arabofonă mixtă din Cornul Africii sau arii periferice intermediare, după modelul arealului arabo mediteraneean de pe bordura nordică a Africii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
conflicte interarabe, conflicte cu state vecine nearabe, conflicte arabo-israeliene), desfășurate în perioada 1950-2008 (vezi Tabelul nr. 42 și fig. 81 de la Cap. 3.2.6.1. Spațializarea generală a conflictelor/tensiunilor). - atributele teritoriale stabilite pe baza valorii indicelui de potențial geopolitic: arii pivotale (Arabia Saudită, Egipt, Maroc), arii periferice interioare (Algeria, Libia, Tunisia), periferii de contact (Irak, Kuwait, Bahrain, Qatar, E.A.U., Oman, Iordania, Siria, Liban, Teritoriile palestiniene, Malta), periferii marginale (Mauritania, Sahara Occidentală, Ciad, Sudan, Eritrea, Djibouti, Somalia, Yemen, Comore) - vezi fig
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
s-a făcut în baza valorilor conflictualității (cu pondere semnificativă și identică a aceleiași categorii de stări conflictuale - conflictele interne cu cauze etno-confesionale - 33%), precum și în baza atributului de periferie marginală al ambelor state date de valorile indicelui de potențial geopolitic. De asemenea, configurarea Irakului sub forma unei subunități singulare mesopotamiene, diferită de subunitățile vecine, a fost realizată pe baza unor particularități a elementului conflictual diferită de a statelor vecine (predominarea ca număr și durată a conflictelor limitrofe cu entități nearabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
hotărârii adoptate la Alba Iulia, dar nu recunosc valabilitatea Tratatului de la Trianon, din 1920; alții manifestă o nedisimulată nostalgie față de situația „fericită” a tuturor locuitorilor din Bucovina, aflată sub stăpânirea austriacă; în ce privește Basarabia, lucrurile sunt mult mai complicate în contextul geopolitic actual, în care se găsesc mereu propagandiști gata să nege evidența, să susțină aberații de felul existenței în spațiul românesc a unui alt popor, moldovenesc, diferit de cel român, să stabilească o legătură între statul care s-ar fi întemeiat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
14.755.000 locuitori), Iugoslavia (13.822.000 locuitori), Ungaria (8.688.000 locuitori) și Bulgaria (5.776.000 locuitori). Suprafața României, pentru a da un exemplu, depășea suprafața adunată a Ungariei, Elveției, Olandei și Albaniei. Noua configurație prezenta avantaje geopolitice, strategice în noul context survenit pe harta Europei centrale și de sud-est, de la Marea Baltică la Marea Egee: „România - preciza profesorul de geografie de la Sorbona, Emm. de Martonne - a înfăptuit visul minunat; ea reunește aproape pe toți românii într-un stat armonios
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
parte componentă a Marii Uniri din 1918. Realizată pe cale democratică, România întregită trecea într-o nouă etapă a evoluției sale istorice. Stabilirea frontierei pe Nistru și unirea Bucovinei reprezentau intrarea statului român în posesia Moldovei întregi, într-un non context geopolitic aici la vărsarea Dunării în Marea Neagră, în vecinătatea Rusiei/Uniunii Sovietice și a Poloniei reconstituite. În perioada următoare, apărarea integrității teritoriale, realizată în anul 1918 și recunoscută pe plan internațional prin tratatele din 1919-1920, va reprezenta obiectivul fundamental al politicii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
I. A.), această teorie a moldovenismului. Aparent, ei apără «memoria istorică a locuitorilor acestor meleaguri, conștiința că sunt moldoveni», cum se spunea în cartea amintită (p. 172-173), în fond, se caută un temei istoric, oricât de fragil, pentru noua entitate geopolitică dintre Prut și Nistru. Sensul e clar antiromânesc...”. Referindu-se la critica adusă lucrării lui Victor Stepaniuc de către Ion Varta (Istoria integrată în versiune comunistă. Radiografia unui război identitar, ediția a II-a, Chișinău, 2007), „text în care distinsul critic
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
eșantionul reprezentativ utilizat și 16% atei. Rezultatele au nemulțumit profund conducerea de partid, sociologii fiind suspectați de falsificarea datelor care contraziceau doctrina oficială. Ceea ce a urmat nu mai era deloc cercetare științifică, ci propagandă. Ștefan Buzărnescu: În aria de interferență geopolitică În care ne-a găsit și statornicit istoria, modelele sociologice occidentale, dar și cele orientale nu puteau să nu se facă simțite În țara noastră. Cu certitudine Însă, putem afirma că nu există epigoni ai vreunor Întemeietori de școli sociologice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-a reflectat în geografie sub forma geopoliticii. În România, rezultatul unui proces asemănător, situat în contextul căutării unității naționale teritoriale și culturale, a fost o parțială îndepărtare a acestui proces de matricea sa istoriografică antebelică și apariția unei tendințe geopolitice. O nouă retorică, un nou dinamism, antipozitivism pe anumite paliere, încredere în știință pe altele, aplicabilitate și realism sunt noile trăsături ce caracterizează geopolitica. Pământul ia locul personajului principal - eroul, în narațiunile geografico-istorice ale geopoliticienilor, configurând decisiv istoriile naționale, povestirile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
exemplare, caracteristicile grupurilor etnice și naționale etc. Ca o manifestare a unui răspuns la modernitate, ambivalența geopoliticii față de societatea Germaniei weimariene trebuie considerată, credem noi, ca un aspect al modernismului, chiar dacă deseori își exprimă opoziția cu tendințele vieții „moderne”. „Limbajul geopolitic, ce descrie natura organică a statului [...] și influența determinantă a geografiei asupra politicii, a structurii sociale, etnicității și vieții economice a găsit aderenți la stânga, dreapta și centru...” (Murphy, 1997, 73) În ceea ce privește sociologia, pare să existe un soi de afinitate între
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai largi, este, în sociologia gustiană, națiunea. Chiar dacă aspectele voluntariste ale acestui tip de sociologie au fost atenuate de unii dintre membrii Școlii orientați mai „metodologic”, cum a fost H.H. Stahl, mai „fenomenologic”, cum a fost T. Herseni, sau mai „geopolitic”, cum e cazul lui A. Golopenția, ele rămân în centrul oricărei analize întreprinse din perspectiva acestui tip de sociologie a națiunii. Există un aspect sumativ-pozitivist în această încercare științifică, sociologică de definire a națiunii. Profilul națiunii apare, după un îndelung
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
român” (Golopenția, 2002b, lxvii-lxviii) Păstrând în fundal acest context preliminar, pe care îl vom dezvolta în continuarea demersului nostru de contrapunere a textelor și contextelor formative, ne vom îndrepta atenția acum către câteva texte. Hans Freyer, Anton Golopenția și sociologia „geopolitică” Modalitatea în care Anton Golopenția va încerca să introducă un demers de tip „geopolitic” în sociologia gustiană, să articuleze tipul de discurs freyerian pe sistemul unităților și al voințelor sociale à la Gusti este deja perceptibilă în lucrarea sa de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dezvolta în continuarea demersului nostru de contrapunere a textelor și contextelor formative, ne vom îndrepta atenția acum către câteva texte. Hans Freyer, Anton Golopenția și sociologia „geopolitică” Modalitatea în care Anton Golopenția va încerca să introducă un demers de tip „geopolitic” în sociologia gustiană, să articuleze tipul de discurs freyerian pe sistemul unităților și al voințelor sociale à la Gusti este deja perceptibilă în lucrarea sa de doctorat, susținută în 1936 și întitulată „Informarea conducerii statului și sociologia tradițională” („Die Information
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
experienței și administrare. Golopenția spune în mod explicit: „Știința este unul din mijloacele cu ajutorul cărora se afirmă entități iraționale: anumite grupări, popoare” (Golopenția, 2002, 56). Această știință, așa cum o descrie Golopenția, mai poate fi încadrată în sociologie, sau întorsătura ei geopolitică este deja inevitabilă? Întrebarea nu e probabil una foarte clară, diferența fiind greu de surprins; ea indică însă o importantă schimbare de accent în sociologia lui Golopenția. Definiția pe care o dă John Agnew geopoliticii (2002), referindu-se mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Jourdain: adică a fost practicată dintotdeauna fără însă să fi purtat această denumire”. Chiar dacă aserțiunea istoricului român nu este valabilă în generalitatea ei, ea este, credem noi, foarte potrivită pentru a caracteriza poziția lui Anton Golopenția. În ceea ce privește definirea unei poziții „geopolitice” și explicite, formularea unui metadiscurs geopolitic, intrarea într-un „limbaj politic” în sensul dat de Pocock acestui termen - produsă pe la sfârșitul anilor ’30 - o putem data de la articolul din Sociologie Românească pomenit mai sus - și doar în urma unei polemici cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]