4,138 matches
-
p. 66. 153 Glenn W. Harrison, op. cit., p. 578. 154 Glenn W. Harrison, Subjective Value, ed. cit., pp. 578-579. 155 Un exemplu de acțiune etică poate fi extras din următoarea relatare: O persoană care crede în Dumnezeu și care-și ghidează faptele în conformitate cu principiile morale inspirate din Biblie, a fost rugată de către un prieten să depună o mărturie falsă în cadrul unui proces. Ea a refuzat să facă acest lucru, pentru că ar fi însemnat să jure cu mâna pe Biblie că ceea ce
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care închipuie o lume foarte aproape de cea în mijlocul căreia a trăit Creangă. Și aici, ca și în Povești, Povestiri, în Versuri, Poezii populare sau Povestiri didactice, lumea pestriță a satelor și a târgurilor, țărani, negustori, preoți sau chiar intelectuali, se ghidează după o serie de principii de viață autentică, ce sunt insuflate, cu siguranță, de către autor. Și din scrierile ficționale, așadar, putem desprinde trăsături ale artei de a trăi a lui Creangă. Folosind cuvântul ca unealtă de exprimare a filozofiei de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
unor autorități, deoarece nimeni nu este atotștiutor. Diferența este că, în caz de îndoctrinare, autoritatea este impusă nu propusă. 4. A preda plecând de la prejudecăți. Prejudecata este o paradigmă ce comandă atitudini ulterioare: răspunsuri, obiecții, evaluări. Gândirea nu mai este ghidată de premise autentice, ci de o cauzalitate externă. Un învățământ bazat pe prejudecăți, de orice fel ar fi ele, este un învățământ tendențios. În acest caz îndoctrinarea se exercită asupra conținutului predat și nu a formei de predare. 5. A
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
succes școlar este de necontestat. De aceea, elevii au de asemenea un rol crucial în determinarea succesului parteneriatelor școală - familie. Parteneriatele școală - familie nu pot produce de la sine elevi de succes, ci activitățile parteneriale trebuie proiectate astfel încât să angajeze, să ghideze, să determine și să motiveze elevii să se implice în obținerea propriului succes. Asumpția principală este aceea că dacă elevii simt că celorlalți le pasă de evoluția lor și se simt încurajați să muncească mult pentru a-și îndeplini rolurile
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
al cuvintelor subliniate este în concordanță cu misterul în care scriitorul își ,,învăluie” personajul feminin. Cititorul este astfel prevenit că va fi părtaș la descoperirea unei taine, este ,,pregătit” de către autor pentru identificarea Ilenei cu Lena. Dincolo de intenția de a ,,ghida” cititorul oferindu-i aceste cuvinte drept reper în interiorul discursului, scriitorul utilizează acest procedeu pentru a accentua ideea că, în tot ceea ce fac, personajele sale sunt călăuzite de niște semne-simboluri care aparțin unei alte lumi, camuflată în banalitatea existenței. Ideea va
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
la trecut și invers. Sau, mai exact, aceste metode nu fac decât să completeze structura labirintică ce rezultă din folosirea succesivă a imperfectului, a perfectului simplu și a mai mult ca perfectului. Cele trei timpuri au și rolul de a ghida într-un fel cititorul în mulțimea de evenimente de care, fără să vrea, este nevoit să ia cunoștință. Imperfectul este folosit în general în exprimarea de către narator a unor adevăruri permanente, a unor acțiuni care țin de planul obiectiv al
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
romanului stă sub semnul ipotezei, al incertitudinii) este completată de prezența cuvintelor sau a sintagmelor subliniate de scriitor. Procedeul, prezent și în celelalte romane, are aici un dublu rol: de a menține starea de incertitudine, dar și (paradoxal) de a ,,ghida” cititorul în text prin îndreptarea atenției către cuvinte-cheie ca ,,ceva”, ,,altceva”, ,,semne”, ,,scenă”, ,,atunci”, ,,să ieși din Timp”, ,,crezi”, ,,spectacolul”, ,,Sambô”, ,,altfel” etc. Metoda aceasta este completată în Noaptea de Sânziene de scrierea cu majuscule a unor cuvinte încărcate de
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
în centru. Faptul că elevii sînt actorii principali implicați în propria educație, dezvoltare și succes școlar este de necontestat. Parteneriatele școală-familie-comunitate nu pot produce de la sine elevi de succes. Mai degrabă activitățile parteneriale trebuie proiectate astfel încît să angajeze, să ghideze, să determine și să motiveze elevii să se implice în obținerea propriului succes. Asumpția principală este aceea că dacă elevii simt că celorlalți le pasă de evoluția lor și se simt încurajați să muncească mult pentru a-și îndeplini rolurile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
performanței elevului: • recunoașterea faptului că toți părinții, indiferent de venit, nivel al educației sau standard cultural sînt implicați în învățarea copiilor lor și vor ca ei să aibă rezultate bune la școală; • crearea programelor menite să sprijine familiile în a ghida învățarea copiilor, de la preșcolari pînă la liceu; • lucrul cu familiile pentru construirea relațiilor lor sociale și politice; • dezvoltarea capacității conducerii școlii de a lucra cu familiile și membrii comunității; • legarea eforturilor familiilor și comunității de învățarea elevului; • concentrarea eforturilor pe
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
acestea oferă șansele maxime de reușită în plan școlar și de integrare socio-profesională a tinerilor. Considerăm că un program de parteneriat în primul rînd vizînd relația dintre familie și instituțiile de învățămînt trebuie să valorifice la maximum ceea ce practica socială ghidată de cunoașterea la nivelul simțului comun a relevat ca fiind benefic pentru dezvoltarea armonioasă și integrarea copilului în spațiul social. Altfel spus, susținem că intervenția la nivel familial trebuie să fie cît mai apropiată de ceea ce părinților le pare că
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
putea presupune că părinții valorizează mai mult calitățile pe care efectiv le are copilul în momentul prezent. Datorită faptului că cercetarea este transversală, nu putem ști care au fost, de-a lungul evoluției copilului, principiile educative după care s-au ghidat mamele și dacă a existat o anumită constanță în acest domeniu. Nu putem stabili dacă insistența mai mare asupra anumitor aspecte educative a determinat mai multă obediență sau spirit de cooperare din partea copilului sau evoluția firească a acestuia în această
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
acestei propoziții, ci selecționăm un tip de propoziție în funcție de întregul enunț finit care se prezintă imaginarului nostru lingvistic și care ne determină opinia. Ideea pe care o avem despre forma acestui enunț, adică a unui gen precis al discursului, ne ghidează în procesul nostru discursiv. (1984: 288) Cu toate că Bahtin nu explică nicăieri din câte cunoaștem cum se articulează contextul socio-politic și alegerea unei organizări compoziționale, lingvistica contemporană cu greu poate evita întrebarea: care sunt limitele autonomiei limbii (reguli fonetice, lexicale, morfologice
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un episod într-un text narativ sau explicativ. La fel, o povestire poate reprezenta doar un episod într-o argumentație, o explicație sau o conversație și nu există povestire fără un minimum de descriere. Așa cum am văzut mai sus, mă ghidez după unul din principiile lui Bahtin: A învăța să vorbești înseamnă a structura enunțuri (pentru că vorbim prin enunțuri și nu prin propoziții izolate și cu atât mai puțin, bineînțeles, prin cuvinte izolate). Genurile discursului ne organizează vorbirea în aceeași măsură
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o sinteză a semnificațiilor despre obiect. Individul cunoaște lumea prin imagini, cu ajutorul cărora se adaptează la permanenta transformare a lumii, dar care, în același timp, îi oferă posibilitatea de a-și structura sisteme de referință pe baza cărora să-și ghideze existența. Denunțând eroarea de a identifica imaginea cu semnul și, implicit, cu obiectul, Sartre susține că natura imaginii trebuie să fie investigată cu instrumentele teoriilor fenomenologice. Pentru a înțelege adevărata natură a imaginii, fenomenologul francez propune folosirea imaginației cu scopul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fel straturile profunde. Conceptele care definesc straturile prelogice ale imaginii (arhetipul, mitul, simbolul) exprimă esența gândirii simbolice, descriu un tipar de gândire la care individul se raportează inconștient, reprezintă un model structural de procesare a informației și fac accesibil necunoscutul, ghidând individul în societate. Dacă imaginea este o procesare simbolică a lumii, se pune problema ce anume influențează această procesare, care este mecanismul de decodificare și de interpretare a realității? Întrucât imaginea descrie o hiperrealitate, interpretarea imaginii reprezintă calea spre descifrarea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ci implică și pe cele sociale, mentale și culturale. Între spațiile Sinelui și Celuilalt se situează zone de aculturație, de influență reciprocă sau de tensiune în funcție de situația imediată"392. Din acest punct de vedere, imaginarului îi revine rolul de a ghida individul în procesul identității și alterității, rol care trece într-un plan secund atunci când individul intră în contact direct cu alteritatea și începe să o cunoască 393. Preluând perspectiva imagologiei istorice asupra identității și alterității, Luminița Mihaela Iacob susține că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fi asemănătoare sau identică cu un alt obiect și a fi unică, diferită, de a avea însuși particulare. Relația identitate-alteritate are la bază faptul că celălalt trebuie privit ca o realitate antropologică, considerând că alteritatea reprezintă o instanță referențială, care ghidează individul și-i influențează identitatea 477, aceasta fiind o construcție care are la bază procesul autopercepției 478. Gavreliuc punctează un aspect foarte important al mecanimsului structurării imaginii de sine, și implicit al identității și alterității, aspect pe care l-am
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și simbolurile, evidențiază întrebările reprezentaționale pe care individul le moștenește și respectiv răspunsul pe care vechile culturi l-au dat acestora, analiza formelor determinate istoric ale imaginii evidențiază un model structural de procesare a realității, având rolul de a-l ghida pe individ în societate. Astfel, în cele ce urmează ne vom opri asupra dimensiunii logico-epistemologice ale imaginii, mai exact asupra structurilor imaginii din interiorul istoriei, reprezentarea, presupoziția și stereotipul, subliniind și investigând atât mecanismele de formare ale imaginii, cât și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ca scop diferențierea felului în care se structurează și evoluează reprezentările colective asupra realității sociale de felul în care se structurează reprezentările individului despre aceeași realitate, cel al lui Moscovici își propune să analizeze felul cum reprezentarea se formează și ghidează individul în societate. De fapt, Émile Durkheim își propunea să separe reprezentările pe care individul le are de cele ale grupului, însă abordarea acestuia rămâne statică și nu surprinde procesul prin care reprezentarea este construită și nici rolul pe care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
social. Ideea reprezentărilor colective este revalorizată de către Serge Moscovici, acesta propunând o nouă perspectivă asupra conceptului de reprezentare, considerând că reprezentarea nu este dată, ci devine socială întrucât presupune o permanentă raportare la realitate, urmărind formarea unor conduite care să ghideze comunicarea socială. Reprezentarea se referă întotdeauna la un obiect, se raportează la o persoană sau la un eveniment, loc, indiferent că acestea există sau sunt produse ale imaginației. În fond, reprezentarea are capacitatea de a fuziona perceptul cu conceptul 496
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezentarea mentală a obiectului. Mai mult decât atât, dacă ne gândim la scopul stereotipului și avem în vedere faptul că acesta este strâns legat de interesele individului și grupului, putem deduce faptul că natura acestuia este de a orienta și ghida comportamentul, conturând imaginea obiectului la care se referă, motiv pentru care poate doar pendula între pozitiv și negativ, fără a deveni la un moment dat neutru. Practic, caracterul neutru al stereotipului ar fi o negare a naturii și funcțiilor acestuia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cel de-al treilea capitol. Între cele două procese se află fenomenul reprezentațional, în sensul că identitatea și alteritatea se construiesc în urma interacțiunii, iar stereotipul este puternic influențat de experiențele individului și grupului, în ideea că acestea sunt cele care ghidează reprezentarea stereotipală și-i conturează conținutul prin crearea unor etichete și introducerea, sau chiar generarea, unor categorii. Având în vedere importanța pe care experiențele personale le au în cadrul proceselor reprezentaționale și implicit în configurarea stereotipurilor, se pune întrebarea ce se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
-i sensuri și semnificații cu ajutorul conștiinței interpretative, răspunsul pe care indivizii îl dau evenimentelor sociale, culturale și istorice, adevărate provocări reprezentaționale, depinde în foarte mare măsură de categoriile cu ajutorul cărora le judecă. Miturile, credințele, presupozițiile și stereotipurile sunt reprezentări care ghidează individul și pot fi considerate repere pentru procesul imagologic în care se construiește practic imaginea. În acest sens, investigarea imaginii presupune descifrarea proceselor și fenomenelor care stau la baza acesteia, cunoașterea lor presupunând atât înțelegerea mecanismelor reprezentaționale cât și a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cum este arhetipul, care participă doar la timpul speciei, rămânând într-un anumit sens în afara timpului istoric al individului. În acest sens, individul moștenește capacitatea de a atribui simboluri și semnificații lumii și creează în funcție de epocă diferite reprezentări care îl ghidează în procesul de decodificare a lumii. Mesajele și imaginile vizuale care ne înconjoară astăzi nu sunt departe de ceea ce am considera că este mitul tradițional, la care ne raportăm ca la o poveste a timpului îndepărtat, o invenție a oamenilor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
profesorului mijloacele cu ajutorul cărora poate privi dintr-o nouă perspectivă caracterul mediului educațional și Îi oferă accesul la surse aflate În afara clasei și a manualelor. Profesorul poate deveni cel ce facilitează Învățarea, incorporând un set de strategii pentru a-i ghida pe elevi În procesul de Învățare. Tehnologia deschide porțile către lume, oferind celor care Învață ocazia să folosească biblioteci, să contacteze alte persoane care vor să se informeze, experți, precum și accesul la o arie vastă de resurse pentru informare. Tehnologia
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]