9,375 matches
-
o critică elogioasă semnată de N.M., singurul critic autorizat de a elibera certificate de talent incontestabil. Dacă talentul este considerat de onorata instanță omologabil critic, atunci va fi automat validat de toate celelalte organisme de consacrare, cu alte cuvinte porțile gloriei naționale Îi vor fi deschise și firește - În funcție de gradul de abilitate - va putea beneficia din plin de bucuria cea de toate zilele. Ei, dar aici se naște altă problemă: poate fi bucuria de toate zilele o bucurie adevărată? Nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Nu se uzează și ea prin repetabilitate, devenind În cele din urmă un fapt obișnuit și plicticos ca un spectacol literar-muzical-coregrafic, vizionat seară de seară la televizor? Cei trecuți de prima tinerețe, cărora le-a surîs șansa și-și poartă gloria În buzunar alături de legătura cu chei și de buletinul de identitate, nu mai au nevoie de ea. Cei care nu au obținut-o niciodată, obosiți de atîtea eforturi zadarnice, Încetează de asemenea s-o mai rîvnească. Dar ce fac vitalii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
buletinul de identitate, nu mai au nevoie de ea. Cei care nu au obținut-o niciodată, obosiți de atîtea eforturi zadarnice, Încetează de asemenea s-o mai rîvnească. Dar ce fac vitalii, Îndîrjiți, furioșii, ce substituie ei acelei pofte de glorie după ce obiectivul a fost atins? Se retrag la țară, se ocupă de grădinărit, devin rentieri? Nu. Se aruncă Într-o tentativă și mai temerară și Încearcă altă glorie mai mare, una universală, de pildă să cucerești Parisul cum altădată toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Dar ce fac vitalii, Îndîrjiți, furioșii, ce substituie ei acelei pofte de glorie după ce obiectivul a fost atins? Se retrag la țară, se ocupă de grădinărit, devin rentieri? Nu. Se aruncă Într-o tentativă și mai temerară și Încearcă altă glorie mai mare, una universală, de pildă să cucerești Parisul cum altădată toți Lucienii și Rastignacii lui Balzac. Dar pentru asta trebuie să ai vocație de erou, și nu de erou oarecare, de erou faustic, trebuie să semnezi din capul locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
știe decît să moară? Dar atelierele noastre secrete, retortele Încinse la maximum În care inteligența și talentul se volatilizează continuu Într-o competiție clandestină, pe acestea cine le captează, cine le Înregistrează? Ce bucurie mai este și aceea și ce glorie, cînd poetul dispare sub umbra eroului? Înfricoșătoare lume. Aduceți alt glob să-mi găsesc un loc unde să mă stabilesc, spunea personajul unei anecdote care nu se va perima niciodată. În R. apar cărți mutilate, cărți falsificate, transformate În reversul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Ne-am adunat aici, din nou, pentru încă o seară glorioasă de convertire și pocăință. M-am rugat înainte să vin aici, în fața voastră, ca mărturiile să fie numeroase. M-am rugat pentru ca multe alte suflete pierdute să se predea gloriei lui Iisus Hristos. Simt în sufletul meu că aceste rugăciuni se vor împlini și că păcătoșii se vor oferi Lui cu sutele. Lui nu-i pasă cine ești. Lui nu-i pasă dacă ești sărac sau bogat. Lui nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
despre el, ci era socotit de departe cel mai bun, opera lui apărând mereu și mereu pe primul loc în orice top literar, indiferent de ce gen ar fi fost acesta, la o distanță apreciabilă de ceilalți aspiranți la titlul de glorie al celebrului literat. Această stare de lucruri devenise clară tuturor, inclusiv lui Mircea, din clipa în care îi fusese publicat primul volum de proză, un best-seller intitulat Germinal, căruia criticii îi acordaseră, pe rând, epitetele de „răscolitor”, „năucitor”, ba îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
că aceștia nu numai că nu reușiseră să adune la fel de multe succese, dar nici măcar tot ceea ce realizaseră ei toți la un loc de-a lungul întregilor lor vieți nu era de-ajuns ca să egaleze, de exemplu, oricare dintre anii de glorie literară ai lui Mircea din perioada adolescenței. Iar toate aceste lucruri incredibile generau, evident, frustrări imense în rândul cohortei de alți scriitori și congeneri de-ai săi. Printre altele, omul scăpase cu viață din nu mai puțin de opt tentative
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
sfârșesc viața cu demnitate... câtă demență! Nebun, nebun am fost să vin pe-această lume... iar acum, realizând prostia de a nu putea dispărea la timp, greșeala de a nu fi renunțat la lumea aceasta atunci când încă mai puteam, în gloria existenței mele, nu-mi mai pot decât contempla cu uimire propriile-mi vârste ale decrepitudinii, precum și grandoarea eșecului meu de om care nu s-a putut sinucide la timp... dar poate că nici acum nu e prea târziu, poate mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
aceste presupuse paternități, numele lui Nabokov, care pe atunci semna cu mai multe pseudonime, printre care Sirin, este invocat cu cea mai mare insistență. Certe afinități stilistice și motivaționale între Romanul cocainei și scrieri nabokoviene, între care Invitație la eșafod, Glorie sau Mașenka, există, așadar; după cum observa D. Merejkovski, pot fi identificați la Agheev și indici stilistici caracteristici lui I. Bunin. Adăugând acestei liste și numele foarte cunoscutului în Occident Mark Aldanov, nu vrem să sugerăm cu aceasta că Romanul cocainei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
nelămurite: În 1944, tatăl meu, precum și celelalte rude vor fi trimiși la Auschwitz, de unde nu s-au mai Întors. Dintre strămoșii din partea mamei, aș aminti un erou legendar muntenegrean, care s-a alfabetizat la vîrsta de cincizeci de ani, adăugînd gloriei sale războinice și pe cea a condeiului, dar și pe „amazoana“ ce a retezat capul unui tiran otoman, din răzbunare. Asemenea excepții etnografice nu s-au mai repetat și În cazul meu. La vîrsta de patru ani (1939), pe vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Conspirației cum credea În Viețile Sfinților.“ Manuscrisul va ajunge la el indirect, prin doamna I.M. Glinka care, aflată la Paris, ținea ședințe de spiritism și-i spiona pe teroriștii ruși În exil. Confesîndu-se unui ziarist, va pretinde o parte din gloria care Îi revenea lui. Dar cum cu acea ocazie ea va afirma că ține legătura cu lumea cealaltă, comunicînd cu membrii răposați ai familiei țariste, ziaristul va primi mărturisirile ei cu oarecare scepticism. Rămînea Însă faptul că tocmai doamna Glinka
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
acestei cărți scandaloase. („MÎna lor nu era călăuzită de mîna Binefăcătorului.“) Se poate spune că truda sa nu a fost zadarnică. Orice editor al Conspirației, și nu numai din Franța, ci oricare editor serios, care nu se mulțumea cu o glorie imediată și nu se gîndea numai la beneficiul financiar va apela de acum Încolo la informațiile erudite din ediția În patru volume a lui monsieur Junius. Există indicii cum că un oarecare A. Tomić se folosise de datele lui monsieur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Coran, iar la Începutul secolului al VI-lea a fost consemnată și de autorul sirian Saruga (De Peris Ephesi). Grégoire de Tours (a murit În 594) considera, ca și Saruga, că acea trezire fusese o dovadă a Învierii morților (De gloria confessum). O variantă pe tema Învierii se află În Talmud, aici adormitul se trezește după mai bine de șaptesprezece ani. Această legendă va fi prelucrată și de scriitorul arab Taufic al-Hakim, În drama cu titlul „Peștera“. Dacă nu mă Înșel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mai existau și alte membre și siluete, pe care nu izbuteam să le disting, scufundate În fîntînă. Mai Încolo, printre vălurile de bălării, se zărea o scară din marmură crăpată și acoperită de moloz și de frunze uscate. Norocul și gloria familiei Aldaya Își schimbaseră de mult adresa. Locul acela era un mormînt. M-am retras cîțiva pași, făcînd colțul ca să arunc o privire spre aripa dinspre sud a casei. De acolo se putea obține o vedere mai clară a unuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
este așa-zisa perioadă a „celor zece mii de regate”. în aceeași perioadă, în Egipt, primul principe occidental menționat în mărturiile scrise, regele Menes, stăpânește atât Egiptul de Sus, cât și Egiptul de Jos și înalță monumente de piatră pentru perpetuarea gloriei sale; alte popoare, numite „indo-europene” și „turcice”, pun bazele unor civilizații în India de Nord și în Mesopotamia; altele, numite „turcice” și „mongole”, creează orașe-cetăți în Mesopotamia îUr, Sumer, Ninive și Babilon). O nouă invenție revoluționară, scrierea cuneiformă, apărută puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Bruges, aici domnește o formidabilă libertate intelectuală, artistică și umană, aptă să favorizeze toate aventurile. Ducând un război niciodată câștigat și niciodată pierdut împotriva Imperiului Roman de Răsărit, apoi împotriva Imperiului Otoman, conducătorii venețieni negociază mereu abile compromisuri, schimbând deseori gloria cu bogăția. Iar în acest timp Războiul de 100 de ani epuizează restul Europei. în Imperiul Chinez, loviturile de stat se succed: dinastia Jin lasă loc mongolilor, apoi, în 1368, dinastiei Ming. în ciuda acestor dezordini politice, o excepțională stăpânire a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
1430 în Portugalia, ea ar putea conferi putere regilor navigatori portughezi, aflați într-o poziție optimă pentru a iniția explorarea coastelor africane și pentru a lega Flandra de Mediterana; însă regele Henric Navigatorul și succesorii săi sunt mai preocupați de glorie și de mântuire decât de comerț. Și Sevilia ar putea deveni cea de-a treia „inimă”: Castilia și Aragón, unite acum sub aceeași coroană, sunt ideal plasate pentru a putea cutreiera toate mările, din Flandra până în răsăritul Mediteranei. Când, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
discuție prin confruntarea cu sisteme de valori diferite, mișcări din ce în ce mai numeroase vor chema la constituirea unui imperiu teocratic musulman, ceea ce, pentru unele dintre ele, va implica războiul. Pentru unii, acest imperiu va trebui mai întâi reconstruit pe teritoriile epocii de glorie, care se întindeau de la Córdoba până la Bagdad. în urmă cu douăzeci de ani, Sayyid Qotb, lider al Fraților Musulmani, discipol al lui Mawdudi, chema la o revoluție islamică ce ar permite trecerea de la Jahiliyya, perioada ante-islamică, la Hakimiyya, suveranitatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
vor confunda, fără însă ca vreuna să respecte cele mai elementare legi ale războiului. Populațiile civile vor fi ținte și victime ale tuturor armelor de distrugere în masă. Religiile Cărții Sfinte se vor opune una alteia, spre cea mai mare glorie a adversarilor lor. Unii teologi vor vedea în asta semnul declanșării bătăliei ce marchează în Biblie sfârșitul lumii, care la evrei coincide cu venirea lui Mesia, la creștini - cu întoarcerea Lui, la unii musulmani - cu venirea Imamului ascuns, la hinduși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
sublime, pot să apară în viața unui politician, spuse apoi cu glasul gâtuit de emoție, dar, indiferent ce-mi rezervă ziua de mâine, vă jur că acesta nu mi se va stinge niciodată din memorie, va fi cununa mea de glorie în ceasurile fericite, consolarea mea în ceasurile amare, din toată inima vă mulțumesc, cu toată inima vă îmbrățișez. Alte aplauze. Momentele perfecte, mai ales când ating sublimul, au inconvenientul extrem de grav al duratei scurte, ceea ce, fiind evident, n-ar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
întrucât Dr. Weitbrecht-Rotholz a putut să tipărească scrisoarea în facsimil și pasajul incriminat spune de fapt așa: „S-o ia dracul pe nevastă-mea. E o femeie admirabilă. Aș da oricât s-o știu în iad“. În zilele ei de glorie nu așa trata biserica dovezile neconvenabile. Dr. Weitbrecht-Rotholz a fost un admirator entuziast al lui Charles Strickland și nu exista nici un fel de primejdie ca el să-l absolve de defecte. Avea un ochi care nu dă niciodată greș pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de la Întruparea lui Isus Cristos MCCLV.” Uluit, Își ridică privirea. - Cronica lui Mainardino... murmură el. Marele biograf al lui Frederic. Așadar, există cu adevărat. Bernardo nu mințea. O răsfoi cu iuțeală, parcurgând cu frenezie anii de fapte vitejești și de glorie. Nașterea lui aproape miraculoasă la Jesi, lupta pentru coroană. Intrarea triumfală În Ierusalimul cu o sută de turnuri, triumful și căderile, dorința neostoită de cunoaștere și strălucirea curții sale. Versurile lui... Sări la ultimele file. Proza solemnă a episcopului scanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
În cine Își puneau speranțele? Toată povestea Romei se Întemeia pe carisma sângelui imperial. Oare nu de o posibilă Întoarcere la stirpea Anticristului se temea cardinalul de Acquasparta? Fascinat, Își reluă lectura. Pagini despre fapte de arme, despre durere, despre glorie, pe care mintea sa le sorbea așa cum un om Însetat soarbe apa. În sfârșit, spre finalul manuscrisului, Mainardino descria otrăvirea Împăratului: „ucis de mâna omului neîntreg, care era”... Dante Întoarse pagina, sperând că textul va continua pe partea cealaltă. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vrea, Dante simțea cum fermitatea propriului său glas se fisurează. O Îndoială Începea să Își croiască drum În mintea lui. O speranță... - Nu, el există. E viu și e gata să se arate lumii, conducând această campanie, și să celebreze gloria Înaintașului, ducând la bun sfârșit cel mai mare proiect al lui Frederic: fixarea hotarelor lumii. - Ce vrei să spui? - Marea sa lucrare neterminată. - Dar cine este omul despre care vorbești? Monerre deschise gura o clipă, dar apoi tăcu. Făcu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]