16,018 matches
-
din 29 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului DRUMUL SPRE PETIA Dacă treci Șomuzul Mare, Mergi pe drumul larg de țară, Urci un deal și treci o vale, Nu simți nici o plictiseală. Cum urci dealul lin al Morii, Te întâmpină frumoase grâne, Când cocoși anunță zorii, Ale unei noi zile senine. Peste tot verzi fânețe largi, Ogoare întinse, de păpușoi, Ce se văd până la Ciorsaci, Lanuri de lucernă și trifoi. Cu traiste grele în spinare, Merg petienii către târg, Cu opincile-n
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
Da-mi face semn c-o să se-ntoarcă Și-am să m-ascund ca arlechinul În nu știu care colț de zarcă; Stimată doamnă, cer iertare Că noaptea mi s-a făcut ziuă Și m-au pisat atâtea tare Cum se pisează grâu-n piuă: Aș vrea să dorm și nu mai pot Că mi s-a suspendat permisul Patrulele precum socot Vor cere să le spun și visul La care încă n-am ajuns Că patul meu e prea departe Și vine
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362009_a_363338]
-
Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 527 din 10 iunie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache (imagine răsturnată) pornesc fuga de la capătul catedralei de foc a gândului, până în marginea tăcerii. nu departe de mine, este lanul de grâu. e crud. e cald. răsuflarea mea alungă păsările sunt păpușa zdrențăroasă a haosului din gânduri. zborul fragmentat și ploile. au secat izvorul de visuri. la coacerea grâului, voi redeveni om. poate... Referință Bibliografică: poate... / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN
POATE... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362012_a_363341]
-
foc a gândului, până în marginea tăcerii. nu departe de mine, este lanul de grâu. e crud. e cald. răsuflarea mea alungă păsările sunt păpușa zdrențăroasă a haosului din gânduri. zborul fragmentat și ploile. au secat izvorul de visuri. la coacerea grâului, voi redeveni om. poate... Referință Bibliografică: poate... / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 527, Anul II, 10 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
POATE... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362012_a_363341]
-
inimii neprihănite IV Eroilor români cu slova le-ai făcut Statui zidite-n suflet și-n Cartea de-nceput; Din Țara Zimbrului vin încă înspre noi, Vin literele tale, înveșnicind eroi - Țărani și preoți una, nepregetând să lupte, Soldați ca grâu-n holdă, ca stânca dreaptă-n munte. (La Mărășești românul cu iadul se întrece, La Mărășești e-o lege: pe-aicea nu se trece! Bucură-te, Uns de Domnul, să fii rănilor balsam, Bucură-te, Apărătorul răbdătorului tău Neam, Bucură
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
nemurirea cu bâtele lor opresc vântul uimit Ce ascultă și vede minunea Cum ei din ciomege fac punți și cai năzdrăvani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii
CĂLUŞARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362033_a_363362]
-
lucru sublim sau josnic în lumea întreagă (continuă Sfântul Nicolae Velimirovici) căruia să nu-i aflu un chip în mine însumi și nici unul în care, măcar în parte, să nu-mi aflu chipul. Frumusețea, slava și măreția unei holde de grâu auriu stă în înfrățirea nenumăratelor spice de grâu, cu neasemănata lor frumusețe, slavă și măreție. De ai văzut aceasta, atunci nu-mi repeta iarăși vechea poveste a frumuseții slavei și măreției spicelor omenești numite Pitagora, Cezar sau Napoleon. Oamenii cei
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
Sfântul Nicolae Velimirovici) căruia să nu-i aflu un chip în mine însumi și nici unul în care, măcar în parte, să nu-mi aflu chipul. Frumusețea, slava și măreția unei holde de grâu auriu stă în înfrățirea nenumăratelor spice de grâu, cu neasemănata lor frumusețe, slavă și măreție. De ai văzut aceasta, atunci nu-mi repeta iarăși vechea poveste a frumuseții slavei și măreției spicelor omenești numite Pitagora, Cezar sau Napoleon. Oamenii cei mai bogați și mai puternici, pe care ne-
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
să vorbească despre Maica Domnului, despre Măicuța Dunăre: ,, O Dunăre ce dă un farmec aparte și nespus de plăcut, precum o amforă străveche de agată patinată vinețiu. ,, Deasemenea descrierea Bărăganului iubit pentru cumințenia și hărnicia lui, aducând sufletelor omenești rodul grâului, porumbului...cât și al altor plante. Autoarea, consideră grâul - monumentul vieții. Și pe bună dreaptate ! În toate minunățiile vieții, ea vede lucrarea și Milostirea Divină: ,, Și oamenii cu imperfecțiunile lor, tot daruri de la Dumnezeu sunt !,, Un alt fragment conține evocarea
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
Dunăre ce dă un farmec aparte și nespus de plăcut, precum o amforă străveche de agată patinată vinețiu. ,, Deasemenea descrierea Bărăganului iubit pentru cumințenia și hărnicia lui, aducând sufletelor omenești rodul grâului, porumbului...cât și al altor plante. Autoarea, consideră grâul - monumentul vieții. Și pe bună dreaptate ! În toate minunățiile vieții, ea vede lucrarea și Milostirea Divină: ,, Și oamenii cu imperfecțiunile lor, tot daruri de la Dumnezeu sunt !,, Un alt fragment conține evocarea expoziției artistului-plastic Vespasian Lungu, profesorul ei de pictură de la
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
și tractoare Să lucreze pe ogoare. Tineri, bătrâni și bătrâne Își împart un sfert de pâine Și desțelenesc ogorul Cu săpăliga și tractorul Care abia mai tușește Pe pământ când se târăște. Buruienile-s în toi și de mare soi. Grâul nu le e luat, Fiindcă nu e performant. Se roagă la Domnul neîncetat Să îi scape de-așa iad. Elena Trifan Referință Bibliografică: DESȚĂRĂNIRE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1221, Anul IV, 05 mai 2014. Drepturi de
DESŢĂRĂNIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365936_a_367265]
-
divinitatea, fie că vine dintr-un reper moral, călăuzitor.” Așa i-am cunoscut pe Louis și Gunvor, „australienii de la fântâna lui Roland”, pe Jaynie sau Add, olandezul, pe Maria, culegând maci roșii ce „i-a răsucit, rotund, împreună cu spice de grâu și flori de rapiță” încoronându-se regină peste holdele bogate din jur, pe Jaime, scriitorul american de romane de ficțiune, care „în căutare de subiecte noi, a descoperit și România”, pe Rebeca, „o australiancă de 20 de ani din Brisbane
TREIZECI ȘI TREI DE ZILE DE FERICIRE AUTOR ION DUMITRAȘCU, SAU CALEA SPRE UN PRIETEN de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365885_a_367214]
-
cu suflet plâns și inimă cernită, / El, pavăză iubirii și scut pentru idei, / .... El, glasul conștiinței mai curate.”( El, scriitorul ). După dezastrul actual din economia țării:,,Au înflorit ogoarele patriei / Cu papură și știr și spini, / A înflorit neghina în grâne / Cu miros acru de pâine,...Au înflorit cartofii în Sahara / Ca să hrănim și noi țara...”( Înflorire ), Elena Trifan nutrește și un sentiment optimist în ceea ce privește o schimbare spre mai bine în România: ,,Flori de bucurie / Înviază-n mine. Doruri de schimbare
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]
-
adune lemne de foc, să cosească fân și otavă pentru animale, să culeagă de prin poienile pădurilor hribi și gălbiori tăiați și uscați, apoi puși în cămară, să culeagă afine și zmeură de prin luminișurile pădurilor, să strângă de pe ogoare grâu, orz, mazăre, varză, sfeclă și multe alte roade muncite din greu. E nevoie ca omul să fie harnic, să muncească mult vara, ca iarna să stea la adăpost, liniștit, în casa sa. Una din aceste gospodării, dintr-un sat din
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
mai îndrăgită din familie. Casa lor se afla într-o poiană, chiar la marginea satului. Acolo era liniște cât cuprinde. Era, în schimb, multă muncă, și vara și iarna. Vara la cosit fân, la îngrijit grădina și ogorul întins de grâu și orz. Copiii aveau datoria să pască vitele în poienile și pădurile de lângă sat. Iarna aveau de lucru destul, să hrănească vitele din gospodărie, să taie lemne și să aducă apă în casă de la un izvor din apropiere, care nu
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
suflet bun ai, Katya, copilul meu! De-acum n-o să mai mănânci vânat, îi spuse Artemie, mângâind părul băiai al fetiței sale dragi. În vara care urmă, cei din casa lui Stepanovic se apucară să extindă ogorul. Semănară mai mult grâu, orz și secară, lărgiră și grădina cu zarzavaturi. Artemie, în loc să umble la vânătoare prin păduri, muncea cu sârg la coasă și la greblă, ori să adune cât mai mult fân și otavă pentru vite și îngrijind culturile de lângă casă. Dumnezeu
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
în cale și să le cerceteze cu mare curiozitate. Cea mică, Angelina, doar de trei anișori, așezată în iarbă, mângâia cu mânuțele ei mici și gingașe firele de iarbă crude și mătăsoase. E o mogâldeața de om ! Părul ,de culoarea grâului copt scăldat în razele de soare, ochii jucăuși și curioși ,verzi că nemărginita câmpie, obrajii albi că spumă laptelui dau chipului ei aură unui înger. Micuța și bondoaca, se ridică și alerga spre tatăl ei, aproape ... Citește mai mult Seară
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
în cale și să le cerceteze cu mare curiozitate.Cea mică, Angelina, doar de trei anișori, așezată în iarbă, mângâia cu mânuțele ei mici și gingașe firele de iarbă crude și mătăsoase. E o mogâldeața de om ! Părul ,de culoarea grâului copt scăldat în razele de soare, ochii jucăuși și curioși ,verzi că nemărginita câmpie, obrajii albi că spumă laptelui dau chipului ei aură unui înger. Micuța și bondoaca, se ridică și alerga spre tatăl ei, aproape ... XIII. DULCE DORUL TĂU
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
25 august 2012. Chiar de se-arată toamnă și norii se vor cerne iar vântul cu furie se-abate peste noi, să nu-ți înneguri gândul și nu-ncerca durerea privește-ne,iubite: tot vară e în noi! Miroase-a grâne coapte sub soarele fierbinte se-nalță ciocârlia și chiot e pe văi, fânețele-s de coasă, copiii vin la râuri, totul în jur e viața și vară e în toi! Nu lua în seamă frigul și ploaia ce se-anunță
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
și las-afară toamnă să plângă peste sat. Citește mai mult Chiar de se-arată toamnași norii se vor cerneiar vântul cu furiese-abate peste noi,să nu-ți înneguri gândulși nu-ncerca durereaprivește-ne,iubite:tot vară e în noi!Miroase-a grâne coaptesub soarele fierbintese-nalță ciocârliași chiot e pe văi,fânețele-s de coasă,copiii vin la râuri,totul în jur e viațăși vară e în toi! Nu lua în seamă frigulși ploaia ce se-anunță,ci vino pe la minecând vremea-i
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
mers gânditor să mă întâlnesc cu Bădița Mihai măcar la bustul său din incinta mănăstirii... Nu s-a gândit nimeni să-i așeze un lăcaș pentru aprins lumânări, nu arde nici o candelă... Nimeni nu a ridicat măcar o mână de grâu fiert pentru cel născut să lumineze Neamul său... M-am apropiat să fac măcar o poză, spre neschimbare... Și sufletul mi s-a împietrit... Așa cum dă mărturie poza, la Putna de ziua sa, bădița Eminescu plângea... La întoarcere, în prima
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
liniștea severă a dimineții, vine ora sentinței (Cuvinte învechite). Există și poeme de dragoste de o frumusețe negrăită, cum ar fi: În sângele-mi albastru ... sevele pământului s-au cuibărit ... în care poeta își simte sufletul: „ca o câmpie / cu grâne ce s-au pârguit...” Poeta se poate mândri cu faptul că a avut îndrăzneala „de a privi timpul în ochi” - și asta dintr-o primă încercare, ceea ce nu e ușor. Condiția? Cel temerar trebuie să aibă retina „încă nepătată”. Și
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
chip de rob, pentru ca omenirea să fie reabilitată și absolvită de păcatul neascultării protopărinților noștri. Structurată în cele trei cărți: „Pâine pentru suflet - Sfaturi creștine”; „Reflecții creștine. Gândește-te la sufletul tău”; și „Modelul sfinților” - și presărate precum câmpul cu grâu cu macii poemele creștine, atât de înmiresmate, lucrarea părintelui Radu Botiș se vrea o reală povățuire, dar totodată și un semnal de alarmă atât pentru copilul care începe să cunoască rolul și rostul pe care îl reprezintă viața împlinită cu
ÎNDREPTAR DE TERAPIE DIVINĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365339_a_366668]
-
Intervaluri maladive, Alb și negru de le-mbina.. N-au contur să le-ntretina. Ne-ntuneric, ne-lumina, Nici nu dreapta, nici nu stînga, Fără vină și cu vină. Vai cui o să aparțină? Ca șunt oi , sau ca șunt capre, Grîul cu neghina-n parte. Nu e viața nu e moarte,; Citește mai mult Dacă frunzele se-alina,Daca dorul meu se-mbina,Între noapte și lumina;Dacă mă voi clatină.. Oare cum mă voi ascunde ,De-am bolirea nedecisa,Neacceptata
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Intervaluri maladive,Alb și negru de le-mbina.. N-au contur să le-ntretina.Ne-ntuneric, ne-lumina,Nici nu dreapta, nici nu stînga,Fără vină și cu vina.Vai cui o să aparțină?Că șunt oi , sau ca șunt capre,Grîul cu neghina-n parte.Nu e viața nu e moarte,;... XXVII. SNOAVA DE PAȘTI, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 854 din 03 mai 2013. E zi de Paști.Într-o chilie, Din nu știu care mînăstire, Cand toți în
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]