6,255 matches
-
darnic Un șirag de piatră rară Graiul țării noastre dragă. Pe moșie revărsată. Vocabular: cazanii: predică prin care se explică un pasaj oarecare din evanghelie; carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în care se comentează texte evanghelice; vatră; comoară:grămadă de bani sau de obiecte de preț (păstrate sub lacăt, ascunse în pământ etc.); avuție, avere, avut; doină: poezie lirică specifică folclorului românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., fiind însoțită, de obicei
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ape care ar fi înecat întreaga lume și toate viețuitoarele de pe pământ (afară de cele de pe corabia lui Noe); ploaie mare, torențială; revărsare mare de ape, inundație mare; calamitate, dezastru, nenorocire; cantitate imensă; număr mare de ființe sau de lucruri; mulțime, grămadă. slavă: glorie, faimă, renume; laudă, preamărire, proslăvire; slin: (reg.) strat de murdărie de pe pielea nespălată, de pe îmbrăcămintea purtată mult și neîngrijită sau de pe obiectele mult întrebuințate și necurățate; jeg; sudoare: (aici) muncă, osteneală, trudă; chin. 1.Scrie însușiri ale limbii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
-n cap minciuna Că da-n stup de câte una. Roiul, cum de l-a zărit C-a intrat, l-a copleșit. Socoteală să-i mai ceară Nu! L-au îmbrăcat cu ceară, De la bot pană la coadă, Tăbărâte mii, grămadă, Și l-au strâns cu meșteșug, Încuiat ca-ntr-un cosciug. Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Vocabular: asfințit: apus de soare a prăda: a fura urdiniș
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cel mai adesea vânzarea se face în spatele magazinelor, cu gestionari baricadați după uși metalice destinate aprovizionării, cozile întinzându-se afară. Unii dintre ei amenință că refuză „să mai servească” dacă sunt împinși, bruscați, apostrofați sau atunci când coada se transformă în grămadă. Când nu este asaltat, furia și amenințările vânzătorului se schimbă în „figură acră”, lipsă de politețe sau indiferență. Acesta e modul lui de împărtăși dezaprobarea regimului pentru consum, modul lui de a „întârzia” vânzările. Cumpărătorii sunt cei care au nevoie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să li se trimită marfa direct acasă sau, mai bine, gestionarul, măcelarul ori vânzătoarele le-o păstrau până când trecea nebunia - ieșeau cu sarsanaua plină, ce era al lor era pus deoparte. Pe lângă fiecare dintre aceștia, mai intrau, „pe șest”, „la grămadă”, și alții, mulți, din afara cozii - profitori abili -, sperând să se infiltreze neobservați și să prindă și ei câte ceva pe scurtătură. „De unde vii, mă?” „Aici am fost, șefu’...” De multe ori, când spărgătorii erau foarte numeroși, coada se reorganiza radical, nimic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la apariția unor modalități specifice de adaptare. O modalitate de a crea iluzia unei o mese mai bogate era fărâmițarea sfertului de pâine. Acesta era pus pe o batistă, pe genunchi, și se rupea din el firimitură cu firimitură, iar grămada rezultată (ceva mai mare decât bucata inițială) dădea iluzia că a crescut cantitatea de pâine. E. Dimitriu, fost deținut politic, consideră că un factor de prăbușire psihică a fost gândul prea intens la cei de acasă: „Cel mai repede cedau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ne-a putut da nici o informație despre el. A.N.: Cărțile ce profil aveau? N.I.: Nu știu. Spitalul ocupase numai jumătate din clădire, așa că nu am avut acces în cealaltă jumătate. Atunci am vrut să iau o carte din acea grămadă în flăcări, dar santinela care păzea m-a amenințat: „Ori o lași, ori te împușc”. Am lăsat-o și am plecat. A.N.: De ce oare ardeau cărțile? N.I.: Cărțile sunt cei mai buni prieteni ai oamenilor, dar și cei mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
declara un anumit fapt despre un torționar și acesta, la rândul lui, nu demasca respectiva faptă, era trecut din nou în rândul victimelor și trebuia să depună noi eforturi pentru a ajunge iarăși în rândul torționarilor. În afară de bătăile zilnice, la grămadă, se recurgea și la bătăi individuale, bătăi la tălpi, manejul simplu și manejul cu sarcină, adică mersul în patru labe purtând un coleg în spate, până la epuizare. Eram torturați de către colegii și prietenii noștri. După eliberare mulți au scris, au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ani). Fete - săritura peste coardă (ca la proba a treia de la 6 ani). 4. Subiectul, așezat la o masă, are în față o cutie de 15/15 cm care conține 40 de bețe de chibrit. La semnalul examinatorului, formează patru grămezi egale situate la colțurile cutiei, luând bețele unul câte unul. Dacă se ridică sau ia câte două bețe, se întrerupe proba și se reia. După 30 de secunde se execută aceeași acțiune cu mâna stângă; durata - 35 de secunde pentru
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
titlu, personajul-narator suportă o suită de „năpârliri”, diseminate cronologic, dar coexistente în spațiul simultan al memoriei: „mă simt un fel de matrioșkă, un fel de mamă uriașă, o mamă-copil, care ține în creierul ei masculin, ca matrioșka în burtă, o grămadă de homunculi, de păpuși, de creaturi care nu mai există, care nu există încă, din ce în ce mai bătrâne și într-un fel din ce în ce mai copilăroase, poate până la baba măruntă, scofâlcită care va fi și cea mai neajutorată, mai copil decât toate”. Totuși, romanul
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
Nazim Hikmet, imprecarea Wall-Street-ului, ura de clasă („și versul tău să fie fără milă”), conjugată cu „alianța dintre clasa muncitoare și țărănime”, chipul hidos al speculantului, al chiaburului („...vor chiaburi să-ndese-n cota lor/ nisip și grâu hoțește, la grămadă”; „Dar iată-ți scărmănarăm noi cojocul,/ Mineri, strungari, mulțimea de țărani”), mai apoi țăranul mijlocaș în frământarea tonică a aderării la colectiv, miciuriniștii, legumele gigant produse de irigații („Când n-ai să poți ușor, dintre legume,/ O varză s-o
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
despre artă și poezie depășesc nivelul la care s-a ridicat lirica sa. SCRIERI: Din poesiele lui..., Brașov, 1862; ed. 2, Sibiu, 1881; Poezii, Arad, 1920; Poezii și articole, îngr. și pref. D. Păcurariu, 1963; Reflexii, îngr. și pref. Livia Grămadă, Cluj-Napoca, 1977; Poezii, articole, îngr. și postfață Ion Buzași, București, 1988; Publicistică, îngr. și pref. Ion Buzași, Iași, 2003. Traduceri: [Joseph Greissing], Foi de suvenire din Zaizon, Brașov, 1844 (în colaborare cu George Barițiu); Chr. F. Salzman, Karl Han, Icoana
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
II, 240-241; I. Lupaș, Din activitatea ziaristică a lui Andrei Mureșanu, București, 1925; Aurel A. Mureșianu, Andrei Mureșanu intim, „Ritmuri”, 1929, 2; Călinescu, Ist. lit. (1941), 237-239, Ist. lit. (1982), 253-255; Mircea Bogdan, Andrei Mureșanu. Contribuțiuni biografice, Brașov, 1942; Livia Grămadă, Ideile literare în publicistica lui Andrei Mureșanu, SUB, Philologia, t. IX, 1964, fasc. 1; Ist. lit., II, 566-572; Ivașcu, Ist. lit., I, 467-469; Papadima, Ipostaze, 337-358; Dicț. lit. 1900, 596-597; Scarlat, Ist. poeziei, I, 264, 342, 344, 353, 384, 388
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
Ifigenia (1926) de Goethe, Oedip la Colona de Sofocle (1910) ș.a. Seria nouă cuprinde traducerile lui I. I. Ciorănescu, V. I. Popa, I. Sân-Giorgiu, Al. Iacobescu din autori romantici, simboliști și parnasieni. Alți colaboratori: Const. A. Giulescu, George Rotică, Ion Grămadă, H. Stahl, D. N. Ciotori, C. Rădulescu-Codin, George Tofan, Nicolae Cartojan, Mihail Lungianu, Alex. Morariu, Eugeniu Revent, Tiberiu Constantinescu, Dragoș Protopopescu. I.H., C.A.
NEAMUL ROMANESC LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
poeme ale generației ’80: „Budila-Express! Budila-Express! Budila-Express!/ Și noi am știut și noi am iubit,/ Și noi am avut și-am putut, am scris și-am citit!/ Budila-Express, garnitură cu bou-vagoane,/ Garnitură dublată, uneori, garnitură bondoacă,/ Iute și verde-murdară printre grămezile de cartofi/ Putrezind pe câmpuri, pe lângă peroanele/ Pline de cioburi și de capace de bere,/ Budila-Express, ruginind nevăzut/ Precum tinerețea, la încheieturi.” Aventura eului liric se configurează ca o expediție cinegetică de înlănțuire a realului. E drept că Strada Castelului
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
autenticistă a interiorității, eventual sub semnul mizerabilismului provocator. SCRIERI: Narațiuni întâmplătoare, Cluj-Napoca, 1989; Poemul deshumat, Cluj-Napoca, 1994; Creier intermediar, Oradea, 1997; Întoarce-te, Esthera, Cluj-Napoca, 1999; Muncile lui Don Quijote, Pitești, 2000; Agata murind, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Paradoxul grămezii, RL, 1985, 7; Ioan Moldovan, „Narațiuni întâmplătoare”, F, 1989, 9; Ion Buzera, Narațiuni deloc întâmplătoare, R, 1989, 10; Alex. Ștefănescu, Prezențe lirice, RL, 1989, 45; Valentin Tașcu, Jocul poeziei și al întâmplării, ST, 1989, 11-12; Victor Felea, „Narațiuni întâmplătoare”, TR
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
condițiile votului universal și egal dictează cei cu urina puternică. România ar fi putut fi salvată de rrromâni prin votul cenzitar. Dar România va fi distrusă de rrromâni, care nu pot alcătui un popor, pentru că valorează cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roșu”; „sentimentul confortabil de continuitate pe care îl avem când privim retrospectiv spre istoria celor o sută de ani buni ai României (1848-1948; dar, vai, cu câte, extrem de tipice, intermitențe!) este datorat exclusiv unei continuități în ceea ce
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
A condus Secția de istorie literară a institutului academic clujean, contribuind la formarea unui grup de tineri cercetători, între care s-au numărat V. Fanache, Mircea Popa, Elena Stan, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, ca și Maria Protase, Georgeta Antonescu, Livia Grămadă. În paralel, P., angajat la Universitate, mai întâi ca asistent în catedra condusă de D. Popovici, parcurge toate treptele, devenind șef de catedră în octombrie 1958, iar la scurt timp profesor. De asemenea, va fi primul rector al Institutului Pedagogic
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
Stropi de rouă răcoritoare, Sibiu, 1921; José Echegaray, Marele Galeoto, Sibiu, 1924. Repere bibliografice: „Anuarul Gimnaziului Greco-Oriental Român din Brașov”, 1913, 247; Raportul anual al Societății Academice Române Social-Literare „România jună” din Viena. 1904-1912, Viena, 1912, 5, 12-19, 30; I. Grămadă, „România jună” din Viena, Arad, 1912, 68; Ion Scurtu, „Viața și operele maestrului Caragiale”, „Seara”, 1912, 725; I.I. Nedelescu, „Gogu”, „Gazeta cărților”, 1922, 6; Perpessicius, Opere, XII, 286, 501-502, 546; Al. Dima, Un semănător al luminii, „Calendarul săteanului”, 1937, 70-71
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
pe săptămână 1 dată pe săptămână 1 dată pe săptămână 1 dată pe săptămână Martine alege să înceapă cu călcatul rufelor. Chiar dacă este vorba despre sarcina pe care o consideră cea mai accesibilă, ea spune că este descurajată la ideea grămezii de rufe pe care și-o imaginează că o așteaptă. Terapeuții îi propun să creeze etape intermediare și Martine alege să-și îndeplinească sarcina în trei zile: - în prima zi: să calce lenjeria de corp și batistele; - în a doua
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
poezia obișnuită - plată și refuzată, cum ar zice Ion Barbu, de idee. Ceea ce definește „pohemul” este îndeosebi aspectul său ludic, care favorizează amestecul vârstelor și proliferarea neîngrădită a fanteziei: „eu îmi declamam pohemele pe un teren de rugby/ gâfâind la grămadă/ mă credeam în concepții mâncam în spasmele lor crepusculare atât de pă/ rintești/ la masă îmi scoteam firește bascul meu de lemn/ mâncam frumos în imensa lor tristețe/ eram voios de felul lor aveam motive serioase”. Poetul visează „în colaborare
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
particularitățile tehnicilor de eșantionare corectă. De exemplu, se poate face o ordonare alfabetică a locurilor de unde se pot colecta date și apoi selecta fiecare al cincizecilea nume. Se poate face un maldăr cu numele observațiilor potențiale și apoi selecta o grămadă. Se poate face o listă cu observațiile potențiale și apoi folosi un generator de numere care să selecteze pe cele care participă la studiu. Scopul, în cazul acestor tehnici și al altora, este acela de a se asigura un eșantion
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un secol după această întâmplare un studiu se referea chiar la un tren cu vagoane pline cu mobilă, argintărie și așternuturi și la familia care râdea de eforturile depuse de „o bucătăreasa de culoare neagră, grasă, care ședea pe o grămadă de vase de bucătărie și îndruma eforturile de a conduce ale nepoțelului său cu împunsăturile energice ale unei furculițe cu mâner lung, de prăjit pâine”. Hanff nu a găsit nici o dovadă în sprijinul acestor adăugiri, citate deja cu aplomb în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de cultură bucovineană (1997) include studii despre Leca Morariu - conturând un „profil artistic al călătorului”, al cărturarului preocupat de folclor, al profesorului și al cercetătorului lui Eminescu - și câteva portrete, dintre care se remarcă acelea ale lui Constantin Hurmuzachi, Ion Grămadă, Lascar Luția, Claudiu Isopescu, Mircea Streinul, precum și scurte incursiuni în existența unor periodice uitate, cum ar fi „Deșteptarea”, „Spectatorul”, „Britanica”, toate având drept liant voința asiduă a cercetătorului de a configura specificul cultural al Bucovinei, prin necesare restituiri și valorizări
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
iar Gheorghe Savul publică articole ce vizează domeniul esteticii: Cum vede Guyau viitorul artei, Concepții de critică artistică, Arta nouă germană în judecata franceză, Arta germană în cântarul lui Péladan. Comentariile succinte pe marginea cărților nou-apărute, din rubrica „Claie peste grămadă”, au un pronunțat accent critic. Lui Eugen Relgis îi sunt reproșate „penuria de acțiune și idei” și „lungimea descripțiilor” din volumul Soare Răsare, „volumaș de schițe, legende și însemnări japoneze”, lui Ovid Densusianu i se neagă calitatea de poet, acesta
MOLDOVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]