4,781 matches
-
a lui A. Philippide, I. combate ideea existenței la baza limbii române literare a unui anumit grai, idee susținută de câțiva specialiști de marcă în domeniu (Al. Rosetti îndeosebi). El pledează pentru ideea unei contribuții multiple și variate, din toate graiurile nord-dunărene, intermediată de cei care au scris în limba română, de la traducătorii textelor rotacizante și corifeii Școlii Ardelene până la autorii contemporani, ponderea cea mai mare având-o „clasicii” literaturii române din secolul al XIX-lea, precum și marile personalități din prima
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
română, de la traducătorii textelor rotacizante și corifeii Școlii Ardelene până la autorii contemporani, ponderea cea mai mare având-o „clasicii” literaturii române din secolul al XIX-lea, precum și marile personalități din prima jumătate a secolului al XX-lea. Profund cunoscător al graiurilor, mai ales din zona Transilvaniei și a Moldovei, I. a pus în evidență stratul popular, dar și inovațiile semantice individuale din limba unor poeți precum V. Alecsandri, Mihai Eminescu, Al. Macedonski, G. Coșbuc, O. Goga, I. Pillat, ori prozatori ca
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
câteva schițe publicate în „Bilete de papagal” (1928). Va continua să colaboreze cu proză și articole la numeroase periodice, între care „Ultima oră”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Izbânda” (Chișinău), „Cuvântul”, „Frize” (Brașov), „Pământul”, „Politica vremii”, „Școala română”, „Căminul cultural”, „Graiul copiilor”, „Gazeta literară” ș.a. A condus „Express-Ismail” (1929) și a fost redactor la câteva ziare și reviste: „Orientări” (Moinești, 1932-1934), „Curierul Basarabiei de Sud” (Ismail, 1934-1935), „Viața Basarabiei” (Chișinău, 1936-1942), „Școala țăranului” ș.a. Prima carte, romanul Normaliștii, îi apare în
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
prin stilul și argumentele istoriografiei vremii. De la Giurgiu, unde a făcut un scurt popas, până la București, cale de „cinci poște“ străbătută cu trăsura (poștalionul), atenția i-a fost reținută atât de sărăcăcioasele „case valahe“ denumite prin termenul kolibes, preluat din graiul autohton, ca și de practica „ciubucului“ în rândul slujbașilor însărcinați cu verificarea pașapoartelor ori cu schimbarea cailor poștalionului. Ospitalitatea localnicilor, verificată curând de călătorul străin intrat în hanul sătesc de la Călugăreni, i-a asigurat o primă luare de contact cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tiraj de 2.000 exemplare pe lună), „redactate pe «moldovenește» și tipărite cu litere civile (nu cirile) rusești, fiindcă alfabetul latino-român nu e cunoscut în Basarabia mai deloc“; o revistă confesională „Luminătorul“, cu „elogiile ei pentru statul și biserica rusească“. • Graiul românesc, „numai cel țărănesc, ceva pervertit, dar care se vorbește încă de 2 milioane de români“; portul rămas românesc numai pe jumătate; numele de oameni și numiri de sate, stații, orașe și localități; 3-4 sute de sate românești peste Nistru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nevoite să trăiască și capabile să nu se piardă în mijlocul cerințelor străine“. În ultimii ani, românimea basarabeană, „prin singurul fapt al existenței ei, impune celor care zilnic au a face cu ea și îi obligă de a se folosi de graiul românesc și chiar de cuvântul tipărit pe românește“. Ucazurile țarului, diferite măsuri ale guvernului rus de aplicat în Basarabia erau scrise pe românește, dar cu litere rusești. Funcționarii ruși, membrii băncilor și cooperativelor sătești, instructorii agronomi etc., recrutați în parte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la un popor abstract și la o țară abstractă. Nu! Să închideți ochii și să vă închipuiți așa simplu - un frumos pământ deluros, întins spre soarele de dimineață ridicat deasupra plaiului uriaș rutean, chipuri de frați peste câmpuri nesfârșite, sunetele graiului dulce moldovean și să țineți minte că această țară e românească și acești oameni nu sunt decât români... De te voi uita, o, Ierusalime...“38. Într-o amplă intervenție, se aducea în discuție atitudinea statului român față de războiul european, atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a ajutat foarte mult În trecut. — Doamnă Brandon? — Alo! Dau drumul pandantivelor. — SÎnt aici! Se pare că doamna Carter va avea totuși o fereastră neașteptată În program. Vă vom anunța cînd anume În decursul următoarelor zile. — Ok, zic rămasă fără grai. Vă mulțumesc foarte mult! REGAL AIRLINES Sediul central Preston House 354 KINGSWAYLONDRA WC2 4TH D-nei R. Brandon 37 Maida Vale Mansions Maida Vale Londra, NW6 0YF 14 august 2003 Stimată doamnă Brandon, Vă mulțumesc pentru scrisoarea dumneavoastră și pentru documentele
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-o pe Fabia cum i se lipesc ochii de ele chiar În clipa În care am ajuns. Fabia ridică ochii și și-i pironește Într-ai mei. Îmi plac cizmele tale, spune. Preț de o fracțiune de secundă, rămîn fără grai. Joacă-ți bine cartea, Becky, joacă-ți bine cartea. Am așteptat un an Întreg pentru cizmele astea, zic Într-un final, simțindu-mă de parcă aș păși pe coji de ouă. SÎnt aproape imposibil de procurat. — SÎnt pe lista de așteptare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Nu, e la mama. O să se simtă foarte bine Împreună, adaugă Suze cu drag. O să-l Învețe să jumulească un fazan. Nu e vorba doar de Tarquin. Toată familia lui Suze e dusă rău. CÎnd intrăm În tîrg, rămîn fără grai. Locul e pur și simplu uriaș. Peste tot În jurul nostru sînt fotografii gigantice cu bebeluși, standuri colorate și hostese care ne Întind sacoșe cu diverse. Din difuzoare se aude melodia din The Lion King, dată la maximum, iar un clovn
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-mi pot reprima tonul sarcastic. Plănuiseși să-mi spui totul după naștere. Voiai să vezi cum „se aranjează lucrurile“. Practic, ai recunoscut deschis... — Nu vorbeam despre nici o aventură! explodează Luke. Vorbeam despre situația de criză legată de Arcodas! Rămîn fără grai. — P... poftim? Deodată, observ pe trotuar doi copii, care se zgîiesc curioși la noi. Bănuiesc că sărim destul de tare În ochi, mai ales eu cu burta mea kilometrică. Hai să continuăm discuția În casă, spun pe un ton demn. Luke
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
stăm pînă tîrziu diseară. N-am avut nici măcar o clipă liberă, pentru mine. Da, dar așa magazinul n-o să dea faliment, subliniez, Însă Jasmine nu pare cîtuși de puțin impresionată. — Mă rog. Rămîne brusc trăznită. O secundă, a rămas fără grai. — Becky... ți-ai făcut cumva sprîncenele? — A, zic pe un ton firesc, da, mi le-am făcut. SÎnt ca lumea, nu? Îmi mîngîi o sprînceană cu degetul. Unde ți le-ai făcut? mă Întreabă. Mi-e teamă că nu-ți
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tricou Danny Kovitz, exact ca prototipul pe care l-a creat pentru The Look. Cu excepția faptului că desenul e cu o fată gravidă, ca o păpușică. Și dedesubt e sloganul: E o MAMICĂ SEXY și O IUBIM Am rămas fără grai. — E copleșită! sare mama imediat să mă ajute. Ia un loc, draga mea. Gustă ceva. Îmi bagă În ochi un platou cu mini clătite chinezești cu rață. De la supermarketul Waitrose, le fac chiar ei. SÎnt foarte bune! Deschide-ți cadourile
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-mi dau seama că nu ești femeia cu care doresc să am copii. Sau să-mi petrec restul vieții. Și de-asta i-am pus punct! Venetia arată de parcă ar fi lovit-o. CÎteva secunde, pare că a rămas fără grai - apoi, privirea i se fixează asupra mea, cu o asemenea ferocitate, că mă fac mică. — Și ea e? Întreabă gesticulînd sălbatic. Fătuca asta fără minte, obsedată de tot ce apare nou prin oraș, e cea cu care vrei să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
multă viață, cu toate că acuză adesea lipsa de profunzime. Cunoscător al mediului sătesc, D.-D. încearcă să lămurească probleme legate de specificul etnic și de situația țăranilor. Așa apare, în 1903, broșura Avem cu ce să ne mândrim. În capitole despre grai, cântec și moșia strămoșească, schița de istorie și teorie etnofolclorică a românilor este bogat ilustrată cu fragmente de cântec popular. Perioada tulburărilor țărănești din 1907 avea să-i inspire alte două texte: O părere în chestia țărănească (1907), în care
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
de Regnier, Émile Verhaeren și Maurice Maeterlinck, poeți din care a tradus. S-a apropiat mai cu seamă de ultimul, a cărui „pasăre albastră” apare în versurile ei aducând ecouri din Les Serres chaudes, Douze chansons, Les Aveugles: „Spunea, cu grai mocnit în visu-mi, / Un om bătrân și orb, pe care/ Nu știu de l-am văzut în viață,/ Dar știu că-n vis l-am cunoscut.” Prin câteva motive, ca acela al călătoriei pe mare („Pornea o barcă verde spre
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
avea nevoie de îngăduința canonică a patriarhului din Constantinopol pentru a ocupa scaunul de episcop al Râmnicului. Perioada râmniceană (1780-1792) a însemnat pentru F. buna organizare a vieții canonice și ritualice de sub jurisdicția episcopiei și cultivarea tradiției ortodoxe, înveșmântată în graiul românesc al tipăriturilor. Impus de o bogată activitate cultural-religioasă (va fi, la rândul său, protectorul lui Grigorie Râmniceanu și al lui Ilarion, episcop al Argeșului, al cronicarilor Dionisie Eclesiarhul și Naum Râmniceanu), aflat în grația domnitorului Mihail Suțu, F. ajunge
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
o perseverență demnă de laudă, de asemenea în spiritul tradiției gazetelor lui Heliade, Kogălniceanu sau Barițiu, F. a urmărit discuțiile în jurul limbii literare și al sistemului ortografic. Poziția lui Vulcan s-a bazat întotdeauna pe principiul unificării limbii pe baza graiului viu, ca o treaptă către unificarea culturală și națională. Revista a avut în permanență rubrici destinate cultivării limbii: „Salon”, „Conversare cu cetitoarele”, „Să ne curățim limba”. Vulcan a ezitat la început între exigențele etimologiste ale lui Timotei Cipariu, exagerările puriste
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
Cluj, unde, în 1929 și 1930, a fost și decan, iar în 1931 și 1932, prodecan. În 1936 este ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Dacoromania”, „Revista filologică” (Cernăuți), „Transilvania”, „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul Arhivei de Folclor” (Cluj), „Graiul nostru”, „Grai și suflet”, „Revista pentru istorie”, „Arheologie și filologie, fonetică și diactologie”, „Cercetări lingvistice” ș.a. Discipol al lui Ovid Densusianu (pe care avea să îl evoce într-un patetic necrolog), G. se dedică încă din studenție, cu stăruință și
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
în 1929 și 1930, a fost și decan, iar în 1931 și 1932, prodecan. În 1936 este ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Dacoromania”, „Revista filologică” (Cernăuți), „Transilvania”, „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul Arhivei de Folclor” (Cluj), „Graiul nostru”, „Grai și suflet”, „Revista pentru istorie”, „Arheologie și filologie, fonetică și diactologie”, „Cercetări lingvistice” ș.a. Discipol al lui Ovid Densusianu (pe care avea să îl evoce într-un patetic necrolog), G. se dedică încă din studenție, cu stăruință și deosebită chemare
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
Liviu Rebreanu și B. P. Hasdeu) și la un text foarte critic la adresa lui Mihail Sadoveanu, scriitor pe care C. Varteniuc îl consideră în declin, acuzându-l că nu mai este „simpaticul povestitor al trecutului” și că s-a îndepărtat de „graiul lui Neculce și Creangă”. Rare sunt traducerile: povestirea Più presto! de Giovanni Papini, un poem de Charles Baudelaire și schița Vremuri trăite de Anton Cehov. Alți colaboratori: Ghedeon Coca, Em. Crainicu, V. Cohan, Toma Mugurel, Boris Baidan, Grigore I. Gavriliu
GLASUL STUDENŢIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
din care ar fi vrut să facă parte reprezenta un handicap pe care nu-l va putea depăși. Dacă debutul și-l face în revista liceului, colaborările ulterioare își vor găsi loc în „Răsăritul” (Chișinău), „Convorbiri literare”, „Fântâna darurilor”, „Năzuința”, „Graiul nostru” ș.a. Se pare însă că înclinația către literatură nu-i putea asigura traiul zilnic, așa încât este nevoit să ocupe funcții modeste, fiind, la un moment dat, secretar în cancelaria uneia dintre școlile comerciale din București. Confruntat cu neajunsurile unei
GORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287314_a_288643]
-
1968 urmează Institutul Pedagogic din Cluj, secția limba și literatura română, după absolvire funcționând ca director al Casei Creației Populare din județul Sălaj, apoi ca director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Zalău. După 1989 lucrează în redacția ziarului „Graiul Sălajului” din Zalău. Debutează cu o proză (25 de bani) în revista „Universitatea” a Universității din București (1956) și colaborează în continuare la „Luceafărul”, „Viața românească”, „Albina”, „Îndrumătorul cultural”, „Cronica”, „Tribuna”, „Steaua”, „Rostirea românească” ș.a. Editorial debutează abia în 1993
GOANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287302_a_288631]
-
și din alte părți ale Transilvaniei. Dintre ei se desprind Ion Pop-Reteganul și Petre Dulfu, amândoi autori de texte în care îndemnau învățătorii și preoții să culeagă și să publice folclor literar. S-au publicat articole privind neologismele („străinismele”), descrierea graiului din Sălaj (studiu însoțit de un glosar) ș.a. Contribuțiile literare nu aparțin unor scriitori consacrați, redacția urmărind în primul rând stimularea talentelor locale. Proză publică I. Pop-Reteganul, D. Bran, P. Petrișor. Versurile aparțin lui P. Dulfu, N. Nilvan, N. Țincu
GUTINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287393_a_288722]
-
valachico-latinum, descoperit de B.P. Hasdeu la Budapesta, în 1871. Lucrarea se asemăna cu un glosar latin-maghiar al lui Francisc Páriz Pápai. Fără a respecta riguros principii lexicografice - în ce privește ordinea strict alfabetică a vocabulelor, selectate nu din texte, ci din viu grai, păstrând coloritul dialectal bănățean -, dicționarul este important prin numărul relativ mare al termenilor (5000), care includ, pe lângă nume comune, denumiri topografice și o incipientă nomenclatură botanică și medicală. SCRIERI: Oda, CHRM, I, 216, LRM, 671-672. Repere bibliografice: N. Drăganu, Mihail
HALICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287400_a_288729]