2,967 matches
-
în folosința BOR), construirea actualei școli generale în 1904 și executarea pe întreg teritoriul satului a lucrărilor de cadastru și crearea „Cărții funduare” a localității între anii 1871-1886. Implicările oamenilor satului în evenimentele vremii au fost numeroase. Astfel, fiii parohului greco-catolic Petru Florianu, Dionisie și Aurel sunt semnatari ai procesului-verbal din 29 aprilie 1876 prin care „septimanii” și „octavanii” Blajului s-au decis să sărbătorească aniversarea zilei de 3/15 mai 1848, manifestație interzisă de autorități după anul 1867; Racovicenii s-
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Haiduc împreună cu fiica sa Elena, frații Ioan și Gheorghe Lupea, Ioan Fogoroș, Daniel Ignat, Nicolae Ignat, Nicolae Murărescu, Nicolae Iancu, Gheorghe Rusu, Dionisie Ionuș, Vasile Ignat și Gheorghe(George) Maxim, ultimii doi fiind citați și ca membrii fondatori ai bisericii greco-catolice "Sfânta Elena" din Cleveland. Odată ajunși pe ""Pământul făgăduinței"", o parte dintre racoviceni au devenit fermieri, alții au îmbrățișat meserii mai puțin pretențioase ca: tâmplari, măcelari, șoferi și cei mai mulți ajungând muncitori necalificați în oțelăriile din Detroit, Pittsburg(vezi), Cleveland și
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
latin, le încredințează Fraților, în 1943, conducerea Școlii Normale, în care predau și patru Frați, toți cu pregătire superioară. Școala își încetează activitatea în 1948, luna august, o dată cu naționalizarea școlilor confesionale. La Oradea, Frații sunt chemați în 1926, de Episcopul greco-catolic, Dr. Valeriu Traian Frențiu, preluând conducerea "Școlii primare de aplicație" de pe lângă Școala Normală Română Unită din localitate, unde doi Frați predau limbi străine. Tot la Oradea s-a deschis, în 1926, casa de formație - Iuvenatul - pentru tinerii candidați, dornici să
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
formație - Iuvenatul - pentru tinerii candidați, dornici să îmbrățișeze viața Fraților. Ei frecventau cursurile Școlii Normale din localitate. În urma cedări Ardealului de Nord, prin "Diktatul de la Viena", din 30 august 1940, Frații părăsesc Oradea, și-și continuă studiile la Școala Normală greco-catolică din Blaj, unde patru serii de Frați iau diploma de învățători. Ultima serie în 1946. În 26 iulie 1940 are loc, la București, un eveniment de mare importanță pentru viața Institutului F.S.C., în România: "Deschiderea noviciatului", cu șase novici români
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
în Septembrie 2001 își deschidea porțile Șoala Profesională "La Salle", construită cu un ajutor substanțial din partea Ministerului Spaniol de Externe și care urma să fie inaugurată oficial la data de 18 mai 2002. În luna octombrie 1991, la cererea episcopului greco-catolic, Vasile Hossu, se deschide la Oradea o comunitate F.S.C. cu Frații Atanasiu și Marcelin. În septembrie 1992 li se alătură și Fr. Damian, venind de la Seminarul din Alba Iulia. Frații preiau activitatea de supraveghere, îndrumare și asistență a tinerilor din
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
anul scolar 1998-1999, la cererea Adunării generale a Fraților din Sector România, care ia în considerare sănătatea și vârsta lor înaintată, cei trei Frați bătrâni de la Oradea își încetează - nu fără regret - activitatea oficială în rândul tinerilor seminariști ai Institutului greco-catolic. Totuși, toți trei, fiecare după propria lui posibilitate, au continuat să-și dăruiască viața într-una sau altă activitate apostolică. În prezent Frații Școlilor Creștine dețin un Centru Social Educativ: “Școala Profesională La Salle” din Pildești (Neamț) și un cămin
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
și-au construit altul, tot din lemn, care a dăinuit, în cimitirul actual, până în 1927. Biserica la care face referire acest articol a fost dată în folosință, de autoritățile comuniste, bisericii ortodoxe. Recent, ea a reintrat în posesia micii comunități greco-catolice din Chețani. Au fost construite o poartă de acces în curtea bisericii și un gard împrejmuitor și a fost refăcută învelitoarea de șiță.
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
în alfabet latin, menționează ca moment al realizării picturii interioare, anul 1864. Anul respectiv a fost preluat, inexact, ca referire la data edificării lăcașului de cult, de numeroase siteuri. În șematismul diecezei Gherla din anul 1914 se precizează că „biserica greco-catolică din Lemniu avea în administrare și filia Toplița, aflată la o distanță de 2 km de biserica mamă. Și aceasta, se pare că a fost construită în același an, 1535, și avea același hram ca și biserica de lemn din
Biserica de lemn din Toplița, Sălaj () [Corola-website/Science/310148_a_311477]
-
așadar lăsată la început în seama priceperii sau intereselor clerului român. Nu se cunoaște rezultatul acestui demers, însă notăm de aici înainte un interes sporit față de vechimea bisericilor românilor ardeleni, în covârșitoarea lor majoritate de lemn, arătată în șematismele bisericilor greco-catolice și ortodoxe. Din a doua jumătate a secolului 19 bisericile de lemn din Transilvania au început să se bucure și de atenția unor prestigioși cercetători. O muncă de pionierat au făcut Imre Henszlmann, Ferencz Schulcz și Florian Rómer, care au
Biserici de lemn din Transilvania () [Corola-website/Science/309031_a_310360]
-
asasinat din ordinele generalului italian Gheorghe Basta. La sfârșitul secolului XVII, Ungaria și Transilvania au devenit părți ale Imperiului Austriac (Habsburgic), după înfrângerea turcilor care transformaseră peste 150 de ani Ungaria în pașalâc turcesc. Tot atunci apare în Transilvania biserica greco-catolică care a dus, în secolul al XVIII-lea, o luptă politică pentru recunoașterea de către Austrieci a drepturilor românilor ardeleni și pentru desființarea orânduirii nedrepte numită "Unio Trium Nationum". În 1718 o importantă parte a Țării Românești, anume Oltenia, a fost
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Vasile Hossu (n. 30 ianuarie 1866, Târgu Mureș - d. 13 ianuarie 1916, Budapesta) a fost episcop greco-catolic al Episcopiei de Lugoj și apoi al Episcopiei de Gherla. Vasile Hossu s-a născut la Târgu Mureș în data de 30 ianuarie 1866, părinții săi fiind Vasile Hossu, protopop districtual și Maria (născută Sebeni). A fost văr primar cu
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
a ridicat și troița Rednicenilor, la intrarea în Berbești, primul sat pe valea Marei, venind dinspre Sighet. de Giulești-Maramureș, între anii 1734-1738, a studiat la Colegiul iezuit din Cluj, după care a urmat pregătirea pentru monahism, în calitate de novice, la mănăstirea greco-catolică ruteană de la Muncaciu, localitate aflată în prezent în vestul Ucrainei. După noviciat s-a reîntors la colegiul iezuit din Cluj, pentru a-și continua studiile și a absolvit filosofia. În anul 1743 a plecat la Viena, pentru a studia teologia
Atanasie Rednic () [Corola-website/Science/309206_a_310535]
-
-o cu ajutorul autorităților imperiale. Iconostasul bisericii a fost pictat de Joseph Neuhäuser în anul 1795. Între preoții protopopi ai bisericii s-au numărat istoricii Ioan V. Rusu (1821-1905) și Nicolae Togan (1859-1935). În anul 1930 comunitatea română unită cu Roma (greco-catolică) din municipiul Sibiu număra 3.685 de persoane. Pe lângă Biserica dintre Brazi, folosită ca biserică protopopială, sibienii greco-catolici mai aveau în oraș alte două lăcașe de cult (o biserică și o capelă). Conform datelor recensământului din 2002 comunitatea greco-catolică din
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
Roma (greco-catolică) din municipiul Sibiu număra 3.685 de persoane. Pe lângă Biserica dintre Brazi, folosită ca biserică protopopială, sibienii greco-catolici mai aveau în oraș alte două lăcașe de cult (o biserică și o capelă). Conform datelor recensământului din 2002 comunitatea greco-catolică din Sibiu număra 2.260 de persoane și până în acel moment nu recuperase nici unul din lăcașele ei de cult. Din anul 1948 Biserica dintre Brazi și casa parohială aferentă sunt folosite de Biserica Ortodoxă Română, care refuză restituirea lor. În
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
anul 1948 Biserica dintre Brazi și casa parohială aferentă sunt folosite de Biserica Ortodoxă Română, care refuză restituirea lor. În anul 2002 Primăria Sibiu a emis pentru acest lăcaș certificatul de urbanism nr. 1810 în favoarea Parohiei Române Unite cu Roma (Greco-Catolice) din Sibiu. În data de 11 decembrie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul Parohiei Greco-Catolice Sibiu-Cibin în procesul pentru restituirea bisericii. ÎCCJ a respins în data de 3 iulie 2009 în mod irevocabil recursul Parohiei Ortodoxe Cibin
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
lor. În anul 2002 Primăria Sibiu a emis pentru acest lăcaș certificatul de urbanism nr. 1810 în favoarea Parohiei Române Unite cu Roma (Greco-Catolice) din Sibiu. În data de 11 decembrie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul Parohiei Greco-Catolice Sibiu-Cibin în procesul pentru restituirea bisericii. ÎCCJ a respins în data de 3 iulie 2009 în mod irevocabil recursul Parohiei Ortodoxe Cibin și a retrimis cauza la Tribunalul Sibiu. După un nou ciclu procesual, ÎCCJ a respins în data 16
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
2009 în mod irevocabil recursul Parohiei Ortodoxe Cibin și a retrimis cauza la Tribunalul Sibiu. După un nou ciclu procesual, ÎCCJ a respins în data 16 mai 2012 recursurile declarate de reclamanții Protopopiatul Bisericii Române Unite cu Roma și Parohia Greco-Catolică Cibin și de pârâta Parohia Ortodoxă Română Cibin împotriva deciziei nr. 113 din 15 aprilie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia.
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
, siglă "OSBM", (în , în ) este un ordin călugăresc greco-catolic. Membrii acestui ordin, călugării și călugărițele, poartă denumirea de "bazilieni" sau mai vechiul "bazilitani" ori "basilitani", respectiv "baziliene" sau "bazilitane". De notat faptul că în Biserica Ortodoxă, aproape toți monahii și monahiile urmează regula Sfântului Vasile cel Mare, iar în
Ordinul Sfântul Vasile cel Mare () [Corola-website/Science/310594_a_311923]
-
a deschis drumul reintrării bazilienilor în legalitate. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Română nu a retrocedat până în prezent nici una din mănăstirile baziliene din România. Din anul 2008 sunt pe rol mai multe procese. Supraviețuitorii persecuțiilor din partea Securității pentru practicarea cultului greco-catolic, au readus la viață Ordinul Sfântului Vasile cel Mare, cu ajutorul Curiei Generale de la Roma și a altor provincii ale sale care au avut continuitate în toată această perioadă. Au fost construite noi mănăstiri, în municipiul Cluj, la Prilog (jud. Satu Mare
Ordinul Sfântul Vasile cel Mare () [Corola-website/Science/310594_a_311923]
-
în paragină au fost restaurate. În 1787 a fost reconstruită și catedrala din Berat, care a fost dinamitată din dispoziția partidului comunist albanez. Între 1660 și 1765 a existat și o misiune catolică, luând ființă Biserica Albaneză Unită cu Roma, Greco-Catolică, care numără astăzi 3.200 membri și deține 11 biserici. La începutul secolului al XVII-lea a fost înființată mitropolia de la Korça, care cuprindea episcopiile de Kolonia, Deabolis (Devoll) și Selasphoro (Sevdas). Prin aceasta s-a întărit poziția Bisericii Ortodoxe
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
în anul 1978, Biserica Romano-catolică cu hramul “Sfântul Nicolae” din Fărcașa, construită în secolul al XIV-lea, Biserica “Sfinții Arhangheli” din satul Sirbi ridicată în anul 1998, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din satul Tămaia construită în anul 1889 și Biserica greco-catolică cu hramul “Adormirea Preacuratei” din satul Tămaia, precum și Bisericile penticostale Bettel din Sîrbi și Elim din Fărcașa. Deasemenea pe teritoriul comunei mai pot fi vizitate trei cimitire evreiești: Buzești,Tămaia(reabilitate) și Fărcașa- în curs de reabilitare. Un alt obiectiv
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
1675, biserica fiind la origine de rit ortodox și a fost zugrăvită „în stilul vechi” în anul 1752 și nu într-un an din epoca brâncovenească. Biserica actuală a fost construită între anii 1887-1890 și sfințită în 1887 de mitropolitul greco-catolic Ioan Vancea. La construcția sa au participat toți racovicenii, acțiunea lor începând în 1875, când s-au construit cele două cruci existente și astăzi la capetele satului, spre Avrig și spre Tălmaciu. Iconostasul a fost pictat în perioada 1906-1907 de
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
doar simple promisiuni, împotriva transpunerii lor în practică ridicându-se nu numai cele trei națiuni recepte ci și guvernul ardelean, deoarece în urma aplicării lor, o mare parte a iobăgimii române urma să nu mai plătească daturi. Imediat după "Unire", credincioșii greco-catolici din Racovița au fost arondați Vicariatului greco-catolic al Făgărașului, situație care s-a menținut până în anul 1879. Ipoteticul protopopiat care a rezidat în sat a avut o viață mai îndelungată, din moment ce la lucrările sinodului din 24 noiembrie 1714 este menționat
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
practică ridicându-se nu numai cele trei națiuni recepte ci și guvernul ardelean, deoarece în urma aplicării lor, o mare parte a iobăgimii române urma să nu mai plătească daturi. Imediat după "Unire", credincioșii greco-catolici din Racovița au fost arondați Vicariatului greco-catolic al Făgărașului, situație care s-a menținut până în anul 1879. Ipoteticul protopopiat care a rezidat în sat a avut o viață mai îndelungată, din moment ce la lucrările sinodului din 24 noiembrie 1714 este menționat printre participanți și protopopul Ion din Racovița
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
sat a avut o viață mai îndelungată, din moment ce la lucrările sinodului din 24 noiembrie 1714 este menționat printre participanți și protopopul Ion din Racovița. De altfel și Inocențiu Micu-Klein în conscripția sa din 1733 consideră că toți credincioșii localității erau greco-catolici, numărul acestora de 250 de familii putând să le dea dreptul de a avea un protopopiat. Însă, conform unei conscripții administrative din același an, menționează doar 189 familii, diferența de 61 de familii fiind din "partea iobăgită" a satului, care
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]