7,022 matches
-
greva minerilor din Valea Jiului din 1977 și revolta muncitorilor brașoveni din 1987, astfel încât bibliografia de la sfârșitul cărții să fie unitară și specializată pe decembrie 1989. Ruxandra Cesereanu Înainte de 1989tc "Înainte de 1989" 1 tc "1 " Greva minerilor din Valea Jiului, 1977*tc "Greva minerilor din Valea Jiului, 1977* " Începutultc "Începutul" În primele zile ale lui august 1977, în Valea Jiului are loc o mișcare spontană de revoltă a minerilor din zonă, nemulțumiți de aprovizionarea minimă, de munca prelungită peste program (lucrându-se inclusiv duminicile), de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
peste program (lucrându-se inclusiv duminicile), de indiferența regimului comunist față de mizeria în care trăiau. Însă punctul nodal îl reprezenta înaintarea limitei de pensionare a minerilor, așa cum era ea stipulată printr-o nouă lege emisă de autoritățile comuniste. Înainte de declanșarea grevei - sau chiar și în timpul ei -, unii mineri lansează inițiativa ca un grup reprezentativ din zonă să plece la București pentru a discuta cu liderii comuniști și a încerca să rezolve problema, dar se renunță repede la această variantă. Probabil fiindcă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pentru a discuta cu liderii comuniști și a încerca să rezolve problema, dar se renunță repede la această variantă. Probabil fiindcă minerii conștientizează că trebuie să rămână uniți și că orice fel de autodispersare le-ar fi fatală. Înainte de declanșarea grevei sau în primele momente ale acesteia, atunci când au fost obstrucționați de șefii de sectoare, minerii i-au agresat verbal sau chiar fizic pe unii dintre aceștia. Măsuri înainte de venirea lui Ceaușescu în Valea Jiuluitc " Măsuri înainte de venirea lui Ceaușescu în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
obstrucționați de șefii de sectoare, minerii i-au agresat verbal sau chiar fizic pe unii dintre aceștia. Măsuri înainte de venirea lui Ceaușescu în Valea Jiuluitc " Măsuri înainte de venirea lui Ceaușescu în Valea Jiului" Înainte de sosirea lui Ceaușescu în zonă, spațiul de grevă este marcat de discursuri revendicative și de o stare de nervozitate maximă. Ilie Verdeț, apparatcik trimis de Ceaușescu să rezolve situația, este incapabil să poarte un dialog prin care să soluționeze revendicările (aceasta și fiindcă nu avea puterea de decizie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sosirea lui Ceaușescu, deși atmosfera era incendiară, au existat totuși voci care au strigat „Ceaușescu și minerii”, probabil ca o formă de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, mitizată de comuniști. Constantin Dobre (lăcătuș la mina Paroșeni) citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând peste 20 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au existat totuși voci care au strigat „Ceaușescu și minerii”, probabil ca o formă de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, mitizată de comuniști. Constantin Dobre (lăcătuș la mina Paroșeni) citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând peste 20 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții (de precizat, lista cu revendicări a fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fluierături ori de scandarea „Jos Ceaușescu!”. Șeful statului a fost șicanat sonor întrucât refuza să soluționeze mai ales cererea ca programul de lucru să fie de 6 ore. De fapt, Ceaușescu nu a vrut să înțeleagă ce se petrecea, că greva reprezenta o ruptură între partid și muncitori (caz fără precedent, în România comunistă, la o asemenea amploare). El a fost șocat de neputința sa de a comunica cu muncitorii; de asemenea, s-a temut pentru siguranța și integritatea lui fizică
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
discursul său calp și de atmosfera tensionată în care nu se simțea în siguranță, când părăsește platforma de unde le vorbise greviștilor, Ceaușescu are chiar un moment de slăbiciune fizică, sprijinindu-se de unul dintre oamenii săi, ca un bolnav. În timpul grevei s-a strigat însă și „Jos burghezia proletară!”, această scandare avându-și rostul ei. Greviștii protestau împotriva funcționărimii comuniste, care administra Valea Jiului și care profita cvasi-„vampiric” de munca epuizantă a minerilor. Minerii intuiau astfel existența unei nomenclaturi birocratice (pe lângă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
greviștii membri de partid au fost sancționați ori chiar excluși din PCR. O parte dintre mineri au fost trimiși în județele de origine, printr-o formă „suavă” de deportare. Unii au fost chemați în instanță (întrucât fuseseră considerați activ-violenți în timpul grevei) și condamnați. Condamnările au variat între 2 și 5 ani închisoare cu muncă corecțională, pentru infracțiunea de tulburare a ordinii publice și ultraj contra bunelor moravuri. Muncă corecțională însemna, de fapt, deportare - dar, așa cum am precizat deja, au fost și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
discursuri împotriva partidului. Mulți greviști au fost chemați la Securitatea din Petroșani și maltratați în repetate rânduri, fiind supuși unor tehnici speciale, cum ar fi lovituri la cap sau strângerea degetelor la ușă. La ședințele de prelucrare ce au urmat grevei, protestatarii au fost catalogați drept „elemente anarhice”, „declasate” și „oameni de nimic”. La proces, de asemenea, s-au folosit termeni incriminatori precum „țigani”, „derbedei”, „impostori”, „infractori”. Bilanțul reprimărilor a fost următorul: au fost interogați cel puțin 600 de mineri; au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Chirvase, 1997, p. 118). Câteva sute de familii au fost mutate din zonă. După închisoare ori deportare, este cunoscut cazul câtorva foști protestatari care au continuat să fie hărțuiți de Securitate; iar un fost protestatar, dezamăgit și angoasat de urmările grevei, la ieșirea din închisoare s-a călugărit. Represiunea a avut și o formă vădită în scop demonstrativ. S-a apelat la învăluirea zonei. Două elicoptere au fost aduse pentru a supraveghea Valea Jiului și a asigura legătura cu Bucureștiul, deși motivul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lideri ad-hoc), Constantin Dobre, cel care a citit lista revendicărilor în fața lui Ceaușescu, au circulat mai multe variante legate de viața sa după august 1977. S-a afirmat că acesta a studiat la și a absolvit, la oarecare vreme după grevă, Academia „Ștefan Gheorghiu”, care pregătea activiști de partid. Că a fost racolat de Securitate, prin generalul Emil Macri, direct implicat în represiunea din Valea Jiului - acesta nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
august 1977, din Valea Jiului. El susține că Valea Jiului a fost considerată de comuniști, încă din anii ’50, un laborator experimental, pentru acest lucru pledând înființarea a diferite laboratoare oficiale de cercetare: unul de cercetări interdisciplinare înființat în 1976 (care, după greva minerilor, a fost pus sub tutela Universității din Petroșani, cercetătorii fiind transferați) și altul de cercetări biopsihosociale, creat de Ceaușescu după greva minerilor. Interpretarea lui Nicolau este aceea că Valea Jiului se afla sub influența și manipularea KGB-ului încă din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lucru pledând înființarea a diferite laboratoare oficiale de cercetare: unul de cercetări interdisciplinare înființat în 1976 (care, după greva minerilor, a fost pus sub tutela Universității din Petroșani, cercetătorii fiind transferați) și altul de cercetări biopsihosociale, creat de Ceaușescu după greva minerilor. Interpretarea lui Nicolau este aceea că Valea Jiului se afla sub influența și manipularea KGB-ului încă din 1948, când se înființase, sub conducerea unui colonel KGB, Societatea mixtă româno-sovietică; iar greva minerilor nu ar fi fost altceva decât o
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
altul de cercetări biopsihosociale, creat de Ceaușescu după greva minerilor. Interpretarea lui Nicolau este aceea că Valea Jiului se afla sub influența și manipularea KGB-ului încă din 1948, când se înființase, sub conducerea unui colonel KGB, Societatea mixtă româno-sovietică; iar greva minerilor nu ar fi fost altceva decât o încercare a KGB-ului (care manipula prin amintitele laboratoare de cercetări) de a-l contracara pe acel Ceaușescu megaloman-naționalist ce susținea desovietizarea și încerca să iasă de sub influența Kremlinului (dar numai ca să
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de cercetare era aceea de a-l intoxica pe Ceaușescu cu date și informații false legate de starea de spirit a minerilor, în așa fel încât liderul comunist român să ia măsuri coercitive care să producă revolta minerilor într-o grevă de proporții, ce ar fi putut duce chiar la căderea dictatorului român. Nu creditez deloc această interpretare în ultima parte a demonstrației, dar mi se pare elocventă și veridică prima parte, aceea că Valea Jiului era privită și testată de comuniști
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
comuniști ca mișcarea din Valea Jiului să nu primească coloratura unui „Gdansk polonez” (Barbu și Chirvase, 1997, p. 25), dat fiind faptul că mișcările anticomuniste muncitorești din Polonia făcuseră carieră și risipiseră mitul unității dintre Partidul Comunist și clasa muncitoare. Sensul grevei din Valea Jiului a devenit limpede, însă, mai ales ca „exercițiu democratic” într-o țară dominată de totalitarismul comunist. Pe platforma de la Lupeni, timp de aproape trei zile, minerii și-au rostit revendicările și protestele la microfon, au vorbit liber, au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Universității 1990” - pe care, însă, minerii reciclați din Valea Jiului, cu siguranță alții decât protestatarii din 1977, nu l-au înțeles și l-au reprimat ei înșiși, la comanda autorităților, în cel mai tipic stil comunist?). Anchetatorii minerilor arestați au perceput greva ca pe o „răscoală”, cum a fost numită adeseori în timpul interogatoriilor - termenul spune mult despre mentalitatea organului de represiune și a autorităților comuniste; era o răscoală a unei clase sociale presupuse până atunci a fi aliata Partidului Comunist. Ruperea minerilor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acest lucru cu stupoare (cu țăranii și intelectualii alianța era și mai fragilă, din cauza cooperativizării forțate și agresive și a protocronismului promovat de comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise lezat personal de greva minerilor - momentul de slăbiciune din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu era pregătit pentru disensiunea cu minerii și că greva din Valea Jiului îi demonstrase că regimul comunist român era departe de a funcționa perfect. Inițial, greva minerilor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise lezat personal de greva minerilor - momentul de slăbiciune din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu era pregătit pentru disensiunea cu minerii și că greva din Valea Jiului îi demonstrase că regimul comunist român era departe de a funcționa perfect. Inițial, greva minerilor nu a fost o mișcare anticomunistă, nici măcar una anticeaușistă, ci o revoltă de ordin economic și sindical, o revoltă spontană legată de noua
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de greva minerilor - momentul de slăbiciune din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu era pregătit pentru disensiunea cu minerii și că greva din Valea Jiului îi demonstrase că regimul comunist român era departe de a funcționa perfect. Inițial, greva minerilor nu a fost o mișcare anticomunistă, nici măcar una anticeaușistă, ci o revoltă de ordin economic și sindical, o revoltă spontană legată de noua lege a pensionării, care îi persecuta pe mineri. Așadar mișcarea nu a avut, la început, caracter
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
noua lege a pensionării, care îi persecuta pe mineri. Așadar mișcarea nu a avut, la început, caracter politic, ci socio-economic: nu era criticat comunismul ori ceaușismul, ci condițiile grele de muncă și viață. Dar după sechestrarea autorităților comuniste de către protestatari, greva a dobândit, măcar parțial, și un caracter politic. Apoi și urmările grevei (represiunea împotriva minerilor coordonată de Securitate) pledează pentru caracterul politic ulterior al mișcării de protest. Faptul că greva nu a avut inițial caracter politic este indicat și de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a avut, la început, caracter politic, ci socio-economic: nu era criticat comunismul ori ceaușismul, ci condițiile grele de muncă și viață. Dar după sechestrarea autorităților comuniste de către protestatari, greva a dobândit, măcar parțial, și un caracter politic. Apoi și urmările grevei (represiunea împotriva minerilor coordonată de Securitate) pledează pentru caracterul politic ulterior al mișcării de protest. Faptul că greva nu a avut inițial caracter politic este indicat și de lipsa de experiență a organizatorilor, care au improvizat și s-au manifestat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
muncă și viață. Dar după sechestrarea autorităților comuniste de către protestatari, greva a dobândit, măcar parțial, și un caracter politic. Apoi și urmările grevei (represiunea împotriva minerilor coordonată de Securitate) pledează pentru caracterul politic ulterior al mișcării de protest. Faptul că greva nu a avut inițial caracter politic este indicat și de lipsa de experiență a organizatorilor, care au improvizat și s-au manifestat prin decizii spontane, pentru ca în cele din urmă să capete un asemenea caracter, subliniat și de repopularea ulterioară
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
politic intrinsec a fost demonstrat și de faptul că minerii - considerați segmente esențiale ale muncitorimii comuniste - s-au revoltat împotriva patronilor lor ideologici și a condițiilor promovate de însuși sistemul politic care îi folosea ca forță de muncă. Prin urmare, greva din Valea Jiului a fost un protest colectiv spontan, dar cu miză politică ulterioară, care a contestat conducerea comunistă a vremii și, în ultimă instanță, chiar comunismul. Concluzietc "Concluzie" Alin Rus (2003) analizează mitizarea și demitizarea minerilor de-a lungul timpului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]