2,559 matches
-
ceva familiar: adică nu îl dizolvă în critică, nu îl reproduce doar, ci îl explicitează în propriul orizont, dîndu-i o valoare nouă. Deși suntem dependenți de celălalt în construirea conștiinței de sine, ignorăm mereu punctul de vedere al celuilalt. Sarcina hermeneuticii este, deci, de a ne apropia de perspectiva celuilalt în descoperirea adevărului. în acest proces de mișcare finită continuă a gândirii în acordarea valabilității altuia în raport cu noi constă forța rațiunii interpretative (Gadamer). A te apropia de celălalt nu înseamnă deci
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
forța rațiunii interpretative (Gadamer). A te apropia de celălalt nu înseamnă deci a-l dizolva în critică sau a-l repoduce mimetic, ci mai curând a-l explicita într-o nouă lumină, a-ți găsi propriul adevăr prin medierea alterității. Hermeneutica traduce planul eului în planul Altuia și invers. Ea poate chiar aduce tot ceea ce e în cunoașterea științifică, într-un întreg al lumii care nu poate fi înțeles ca atare decât în perspectiva Altuia. Dacă unitatea lumii se bazează pe
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
invers. Ea poate chiar aduce tot ceea ce e în cunoașterea științifică, într-un întreg al lumii care nu poate fi înțeles ca atare decât în perspectiva Altuia. Dacă unitatea lumii se bazează pe eu, rezultă că eul îi împrumută trăsături; hermeneutica este obligată la conștientizarea faptului că experiența lumii înseamnă împrumutarea trăsăturilor eului obiectului sau celuilalt. Hermeneutica trebuie deci să fie autocritică, trebuie să-și cunoască mereu limitele și orizonturile înțelegerii, căci altfel cade în păcatul iluziei. Reflecția hermeneuticii operează astfel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care nu poate fi înțeles ca atare decât în perspectiva Altuia. Dacă unitatea lumii se bazează pe eu, rezultă că eul îi împrumută trăsături; hermeneutica este obligată la conștientizarea faptului că experiența lumii înseamnă împrumutarea trăsăturilor eului obiectului sau celuilalt. Hermeneutica trebuie deci să fie autocritică, trebuie să-și cunoască mereu limitele și orizonturile înțelegerii, căci altfel cade în păcatul iluziei. Reflecția hermeneuticii operează astfel o autocritică a conștiinței care transpune toate abstracțiile ei, chiar și cunoștințele științifice în experiența umană
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
împrumută trăsături; hermeneutica este obligată la conștientizarea faptului că experiența lumii înseamnă împrumutarea trăsăturilor eului obiectului sau celuilalt. Hermeneutica trebuie deci să fie autocritică, trebuie să-și cunoască mereu limitele și orizonturile înțelegerii, căci altfel cade în păcatul iluziei. Reflecția hermeneuticii operează astfel o autocritică a conștiinței care transpune toate abstracțiile ei, chiar și cunoștințele științifice în experiența umană referitoare la lume ca întreg. Filosofia e o astfel de prelucrare hermeneutică ce topește totalitățile structurale elaborate de 79 analiza semantică în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și orizonturile înțelegerii, căci altfel cade în păcatul iluziei. Reflecția hermeneuticii operează astfel o autocritică a conștiinței care transpune toate abstracțiile ei, chiar și cunoștințele științifice în experiența umană referitoare la lume ca întreg. Filosofia e o astfel de prelucrare hermeneutică ce topește totalitățile structurale elaborate de 79 analiza semantică în continuul traducerii și înțelegerii în cadrul căruia noi ne plasăm și ființăm. A înțelege înseamnă a putea povesti ideile, așa cum face mitul cu simbolurile, motivîndu-le. Din acest punct de vedere, filosofia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
topește totalitățile structurale elaborate de 79 analiza semantică în continuul traducerii și înțelegerii în cadrul căruia noi ne plasăm și ființăm. A înțelege înseamnă a putea povesti ideile, așa cum face mitul cu simbolurile, motivîndu-le. Din acest punct de vedere, filosofia e hermeneutică. în raport cu subiectul, hermeneutica poate căuta sensul arheologic, în maniera psihanalizei, în geneza subiectului; îl poate căuta teleologic, în maniera fenomenologiei hegeliene sau îl poate căuta eshatologic, în maniera unei hermeneutici religioase (Ricoeur). Originea sensului poate fi plasată înapoia sau înaintea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
elaborate de 79 analiza semantică în continuul traducerii și înțelegerii în cadrul căruia noi ne plasăm și ființăm. A înțelege înseamnă a putea povesti ideile, așa cum face mitul cu simbolurile, motivîndu-le. Din acest punct de vedere, filosofia e hermeneutică. în raport cu subiectul, hermeneutica poate căuta sensul arheologic, în maniera psihanalizei, în geneza subiectului; îl poate căuta teleologic, în maniera fenomenologiei hegeliene sau îl poate căuta eshatologic, în maniera unei hermeneutici religioase (Ricoeur). Originea sensului poate fi plasată înapoia sau înaintea subiectului. în ambele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cu simbolurile, motivîndu-le. Din acest punct de vedere, filosofia e hermeneutică. în raport cu subiectul, hermeneutica poate căuta sensul arheologic, în maniera psihanalizei, în geneza subiectului; îl poate căuta teleologic, în maniera fenomenologiei hegeliene sau îl poate căuta eshatologic, în maniera unei hermeneutici religioase (Ricoeur). Originea sensului poate fi plasată înapoia sau înaintea subiectului. în ambele cazuri, rădăcina ontologică a înțelegerii rămâne aceeași: dependența sinelui de existență. Ceea ce diferă este atitudinea demistificatoare, necreditantă, a celei dintâi față de atitudinea instaurativăj, remitizantă a celei de-
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau înaintea subiectului. în ambele cazuri, rădăcina ontologică a înțelegerii rămâne aceeași: dependența sinelui de existență. Ceea ce diferă este atitudinea demistificatoare, necreditantă, a celei dintâi față de atitudinea instaurativăj, remitizantă a celei de-a doua. 11. Principii, concepte și reguli ale hermeneuticii Pentru hermeneutica celei de-a treia tematizări, comprehensiunea, înțelegerea, ține esențialmente de limbaj. Totuși nici măcar această hermeneutică nu poate rămâne, cum face semiologia structuralistă, la ordinea pură a limbii. Limba are secundar și calitatea unui mediu expresiv: prin urmare ea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
subiectului. în ambele cazuri, rădăcina ontologică a înțelegerii rămâne aceeași: dependența sinelui de existență. Ceea ce diferă este atitudinea demistificatoare, necreditantă, a celei dintâi față de atitudinea instaurativăj, remitizantă a celei de-a doua. 11. Principii, concepte și reguli ale hermeneuticii Pentru hermeneutica celei de-a treia tematizări, comprehensiunea, înțelegerea, ține esențialmente de limbaj. Totuși nici măcar această hermeneutică nu poate rămâne, cum face semiologia structuralistă, la ordinea pură a limbii. Limba are secundar și calitatea unui mediu expresiv: prin urmare ea nu își
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
diferă este atitudinea demistificatoare, necreditantă, a celei dintâi față de atitudinea instaurativăj, remitizantă a celei de-a doua. 11. Principii, concepte și reguli ale hermeneuticii Pentru hermeneutica celei de-a treia tematizări, comprehensiunea, înțelegerea, ține esențialmente de limbaj. Totuși nici măcar această hermeneutică nu poate rămâne, cum face semiologia structuralistă, la ordinea pură a limbii. Limba are secundar și calitatea unui mediu expresiv: prin urmare ea nu își este suficientă sieși și există întotdeauna în corelație cu altceva și pentru altceva. Punctul de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
rămâne, cum face semiologia structuralistă, la ordinea pură a limbii. Limba are secundar și calitatea unui mediu expresiv: prin urmare ea nu își este suficientă sieși și există întotdeauna în corelație cu altceva și pentru altceva. Punctul de plecare al hermeneuticii îl reprezintă o suprapunere tacită limbă-gîndire, dar pentru hermeneutică, limba nu e prezentă niciodată singură; există mereu un dublu ce se suprapune mai mult sau mai puțin exact peste limbă: gândirea. Doar prin ambele instanțe (gînd și rostire) se poate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
limbii. Limba are secundar și calitatea unui mediu expresiv: prin urmare ea nu își este suficientă sieși și există întotdeauna în corelație cu altceva și pentru altceva. Punctul de plecare al hermeneuticii îl reprezintă o suprapunere tacită limbă-gîndire, dar pentru hermeneutică, limba nu e prezentă niciodată singură; există mereu un dublu ce se suprapune mai mult sau mai puțin exact peste limbă: gândirea. Doar prin ambele instanțe (gînd și rostire) se poate realiza înțelegerea. Consecința este că hermeneutica, în raport cu semiotica, este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
limbă-gîndire, dar pentru hermeneutică, limba nu e prezentă niciodată singură; există mereu un dublu ce se suprapune mai mult sau mai puțin exact peste limbă: gândirea. Doar prin ambele instanțe (gînd și rostire) se poate realiza înțelegerea. Consecința este că hermeneutica, în raport cu semiotica, este o disciplină mai slabă. Disciplinele "tari" sunt cele cu un singur principiu, monadice și monarhice. Corolarul este că disciplinele slabe, cum este și hermeneutica, sunt "democratice". Din presupoziția că limba este izomorfă cu gândirea (gîndirea și realitatea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
prin ambele instanțe (gînd și rostire) se poate realiza înțelegerea. Consecința este că hermeneutica, în raport cu semiotica, este o disciplină mai slabă. Disciplinele "tari" sunt cele cu un singur principiu, monadice și monarhice. Corolarul este că disciplinele slabe, cum este și hermeneutica, sunt "democratice". Din presupoziția că limba este izomorfă cu gândirea (gîndirea și realitatea sunt izomorfe cu limba) deducem că sensul nu ține doar de structura semantic-sintactică a textului, ci și de interpret și de raportul acestuia cu textul: există o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
un "noi" (prin determinare intersubiectivă a omului ce există prin Altul). Așadar, limba are valoare de comunicare, dar și de mediere, de inter-relaționare. De aceea, întotdeauna textul poate trece dincolo de el însuși, trimite dincolo de el însuși. Se realizează astfel în hermeneutică o dublă înțelegere: o înțelegere a textului și o înțelegere de sine. Pentru hermeneutică, textul trimite dincolo de el însuși: a) prin ceea ce nu spune, dar aduce la iveală; b) prin ceea ce ascunde prin vorbire (Gadamer). Semiologia structuralistă pune în evidență
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
valoare de comunicare, dar și de mediere, de inter-relaționare. De aceea, întotdeauna textul poate trece dincolo de el însuși, trimite dincolo de el însuși. Se realizează astfel în hermeneutică o dublă înțelegere: o înțelegere a textului și o înțelegere de sine. Pentru hermeneutică, textul trimite dincolo de el însuși: a) prin ceea ce nu spune, dar aduce la iveală; b) prin ceea ce ascunde prin vorbire (Gadamer). Semiologia structuralistă pune în evidență prima calitatea de obiect a textului. Modelul unui discurs-obiect este discursul artistic. Discursul științific
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
transforma într-un mediu de comunicare, într-un geam sau vitrină care ne lasă să vedem direct realitatea. Modelul textului interpretabil este discursul artistic ornamentat, care obligă privirea să se oprească asupra lui la fel ca asupra unui vitraliu. Presupoziția hermeneuticii este că dincolo de acest text-vitraliu există ceva de căutat, ceva ce ne este anunțat în desenul și culorile vitraliului, ca și în lumina ce le susține. Din punctul de vedere al hermeneuticii, discursul trimite dincolo de el însuși, din cel al
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lui la fel ca asupra unui vitraliu. Presupoziția hermeneuticii este că dincolo de acest text-vitraliu există ceva de căutat, ceva ce ne este anunțat în desenul și culorile vitraliului, ca și în lumina ce le susține. Din punctul de vedere al hermeneuticii, discursul trimite dincolo de el însuși, din cel al semiologiei textul e ca un vitraliu care te împiedică să vezi lumea de dincolo de el. Triada conceptelor hermeneuticii: explicitare, interpretare, comprehensiune (înțelegere) funcționează în mod tradițional prin prezumția că orice hermeneut ajunge
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
culorile vitraliului, ca și în lumina ce le susține. Din punctul de vedere al hermeneuticii, discursul trimite dincolo de el însuși, din cel al semiologiei textul e ca un vitraliu care te împiedică să vezi lumea de dincolo de el. Triada conceptelor hermeneuticii: explicitare, interpretare, comprehensiune (înțelegere) funcționează în mod tradițional prin prezumția că orice hermeneut ajunge să înțeleagă doar după ce în prealabil a explicitat și interpretat semnele. Hermeneutica a fost definită astfel teoria interpretării comprehensive, a inteipretării care conduce la înțelegere. O dată cu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca un vitraliu care te împiedică să vezi lumea de dincolo de el. Triada conceptelor hermeneuticii: explicitare, interpretare, comprehensiune (înțelegere) funcționează în mod tradițional prin prezumția că orice hermeneut ajunge să înțeleagă doar după ce în prealabil a explicitat și interpretat semnele. Hermeneutica a fost definită astfel teoria interpretării comprehensive, a inteipretării care conduce la înțelegere. O dată cu 81 Heidegger însă, întreprinderea hermeneutică este refundamentată, căci comprehensiunea nu mai este urmarea exegezei, ci este fundamentul oricărei interpretări sau explicitări. Comprehensiunea este modul de a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
funcționează în mod tradițional prin prezumția că orice hermeneut ajunge să înțeleagă doar după ce în prealabil a explicitat și interpretat semnele. Hermeneutica a fost definită astfel teoria interpretării comprehensive, a inteipretării care conduce la înțelegere. O dată cu 81 Heidegger însă, întreprinderea hermeneutică este refundamentată, căci comprehensiunea nu mai este urmarea exegezei, ci este fundamentul oricărei interpretări sau explicitări. Comprehensiunea este modul de a ființa al interpretului (Dasein), fenomenul general uman cel mai important, pentru că nu este un simplu proces de gândire, ci
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
voința etc, pe scurt întreaga viață umană. Nici între conceptele de interpretare și explicitare nu există o clară delimitare. în muzică, de pildă, a explicita notele muzicale din partitură înseamnă în același timp a interpreta o piesă muzicală. Conținuturile conceptelor hermeneuticii: explicitare, interpretare, comprehensiune și raporturile care se stabilesc între ele sunt variabile în cursul istoriei Occidentului și nu pot fi înțelese în afara ei. Logica pretinde de la dis<țursuri să fie o înșiruire continuă de raționamente. Hermeneutica interpretează însă orice fel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
piesă muzicală. Conținuturile conceptelor hermeneuticii: explicitare, interpretare, comprehensiune și raporturile care se stabilesc între ele sunt variabile în cursul istoriei Occidentului și nu pot fi înțelese în afara ei. Logica pretinde de la dis<țursuri să fie o înșiruire continuă de raționamente. Hermeneutica interpretează însă orice fel de text, gest sau act uman, ca și cum acesta ar răspunde la o întrebare care îi conferă sensuri proprii. Astfel, a căuta sensul unei scrieri înseamnă a găsi mai întîi întrebarea potrivită la care aceasta răspunde. Orice
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]