3,545 matches
-
eventual cu o "scenetă" apoi se încheie cu binecunoscuta "Horă a Unirii"; la ea iau parte cât mai mulți dintre cei prezenți, anulând diferența inițială între public și actori, între "conducere" și cei conduși. Indispensabilă ceremoniilor publice de la 24 ianuarie, "hora" a fost translată și spre celebrarea zilei de 1 decembrie. Nu este doar o contagiune recentă. Chiar înainte de realizarea efectivă a marilor acte ale unirii din 1918, oamenii își exprimau astfel nevoia de solidaritate. Pentru a înțelege cum s-au
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
literalmente înțesate de lume [...] entuziasmul școlarilor electrizase până și pe heteroclita populațiune din a doua capitală a Țărei"157; "în fața mulțimii [aflate în Piața Unirii] [...], cu un entuziasm de nedescris, elevii școalelor au cântat diferite cântece naționale și au jucat Hora Unirei"158. În final, invocarea fidelă a trecutului glorios "în același loc unde la 1859 s-a jucat Hora Unirei de M. Kogălniceanu și ceilalți bărbați patrioți ai Moldovei" a îngăduit participanților un moment de reverie colectivă, "gustând cu toți
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în fața mulțimii [aflate în Piața Unirii] [...], cu un entuziasm de nedescris, elevii școalelor au cântat diferite cântece naționale și au jucat Hora Unirei"158. În final, invocarea fidelă a trecutului glorios "în același loc unde la 1859 s-a jucat Hora Unirei de M. Kogălniceanu și ceilalți bărbați patrioți ai Moldovei" a îngăduit participanților un moment de reverie colectivă, "gustând cu toți o clipă din fericirea și bucuria părinților și moșilor noștri"159. Astfel de momente pot face mai ușor de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
program tradiționala procesiune în Piața Unirii, unde urma să se rostească un discurs și să se joace hora168. Așa s-a și întâmplat, organizatorii cunoscând rețeta unei sărbători de succes: "elevii școlilor și publicul în jurul statuii lui Cuza au încins hora unirii, în mijlocul entuziasmului asistenței (s.n. C.M.)"169. Semnificațiile zilei respective erau deja sensibil îmbogățite, printr-o recontextualizare de altfel previzibilă: "ziua de 24 ianuarie era sărbătorită până acum ca data când se înfăptuise unirea țărilor surori, prin alegerea ca domn
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de la școala medie din Rășcani (în Basarabia) descria, în raportul său, un transfer ritual de semnificații. După Te-Deumul la biserică, după seria cântecelor și poeziilor prezentate de elevi, după ce reprezentanții autorităților civile și militare vorbiseră despre "însemnătatea zilei", a urmat "hora [care] a fost jucată, în curtea școalei, de toți cari au fost la serbare"171. Era, de fapt, o prelungire a sărbătorii dedicate zilei de 24 ianuarie din același an, când derularea festivităților locale prilejuise adevărate evenimente mondene, în prelungirea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
zilei de 24 ianuarie din același an, când derularea festivităților locale prilejuise adevărate evenimente mondene, în prelungirea spectacolului școlar. În orașul Bălți, de exemplu, direcțiunea "Liceului Român de Băeți" anunța o serbare consistentă, urmată, la "ora 17 (5 p.m.), [de] Hora Unirei jucată pe platoul de lângă teatru"172. Prima rememorare a Marii Uniri a fost deci subordonată familiarei aniversări a zilei de 24 ianuarie (1859), consacrată de ani buni drept sărbătoare a unității, de altădată sau din viitor. Deși dezideratul fusese
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în micile comunități școlare, la un prilej de sărbătoare pur și simplu. În raportul școlii sătești din Rădeni (com. Roșcani) se poate vedea cum s-au "înfiat", cu această ocazie, secvențe întregi din programul zilei de 24 ianuarie (în afara binecunoscutei hore a Unirii)184. Preluarea a fost favorizată de existența unor elemente comune oricărei serbări patriotice, cum ar fi participarea la Te-Deum, intonarea Imnului Regal și a altor câteva "cântări naționale", cuvântarea învățătorului despre trecutul istoric dificil și prezentul prosper. Comparând
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
rămânea, în bună măsură, un exercițiu de autoritate și de conformare la anumite roluri sociale; iar componenta ludică, încredințată inocenței copiilor, atenua eventualele excese de ordin ierarhic, susceptibile să dăuneze solidarității de grup205. Probabil că acest ultim aspect explică popularitatea "horelor unirii", care au supraviețuit și în perioada postbelică, din cauză că virtuțile lor "democratice" conveneau propagandei. Publicul le așteaptă încă, pe scenele unor comunități mai mici sau mai mari, în ciuda cunoscutelor conotații demagogice sau electorale. Modelul haretian și apoi interbelic al celebrării
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
perioada postbelică, din cauză că virtuțile lor "democratice" conveneau propagandei. Publicul le așteaptă încă, pe scenele unor comunități mai mici sau mai mari, în ciuda cunoscutelor conotații demagogice sau electorale. Modelul haretian și apoi interbelic al celebrării 206, din care face parte și hora, s-a perpetuat netulburat, atât prin componentele discursive asumate de autorități, cât și prin reprezentațiile susținute de elevi. Înlăturarea monarhiei și excesele primului deceniu comunist păreau că vor anula complet vechile practici școlare. Dar treptat s-a revenit, și în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
întregului popor", amintind în treacăt și de "formarea statului național unitar român". A fost ultimul decembrie în care "zeci de tineri și tinere i-au invitat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu să se prindă într-o mare Horă a Unirii, emoționant simbol de unire și unitate a poporului român"250. Deși regimul se străduise, mai ales în ultimii ani, să își asocieze și să deturneze gloria lui 1 Decembrie, se pare că nu a reușit. Nici puseele aniversative
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
rezerva un subtitlu special pentru "Marea adunare națională de la Alba Iulia", înfățișată pe larg și cu o deosebită simpatie: "A fost o mare și însuflețită adunare națională, patriotică și populară care amintește adunarea revoluționară de la Blaj din 1848. Poporul cânta "Hora Unirii" ca în 1859. Cu mare entuziasm, adunarea a hotărât într-un glas Unirea Transilvaniei cu România. Unitatea țărilor române, înfăptuită printr-o sclipire de spadă de Mihai Viteazul în 1600, se închega acum la 1 decembrie 1918, pentru totdeauna
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
numărul de joi, 20 mai 1920, p. 2. 135 La 24 ianuarie 1938, un observator atent nota în jurnalul său: "Aniversarea Unirii Principatelor Române s-a făcut numai în școli. În centrul orașului nu s-a mai cântat și jucat Hora Unirii". În 1943, cu același prilej, nota că unirea a fost "sărbătorită în tăcere de către români. Foamea, mizeria provocate de război, la care se adaugă numărul mare de răniți și de pierderi de vieți omenești, toate acestea fac ca poporul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
români. Foamea, mizeria provocate de război, la care se adaugă numărul mare de răniți și de pierderi de vieți omenești, toate acestea fac ca poporul român să fie trist. Numai ici și colo, prin școli, s-a cântat și jucat Hora Unirii" (G.T. Kirileanu, Însemnări zilnice. 1906-1960, ediție îngrijită de Constantin Pangrati, Editura Albatros, București, 2004, p. 188, 207). 136 De exemplu, în sesiunea din iunie 2002 a examenului de național de capacitate, absolvenții clasei a VIII-a au fost solicitați
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vezi raportul semnat de învățătorul Teodor Păduraru, de la școala din Valea Oilor, com. Bălțați, în Ibidem, f. 105 v.). 184 Unele documente au fost foarte explicite în acest sens, notând că, "după terminarea programului, elevii au fost puși să joace "Hora Unirii" (s.n. C.M.)", ceea ce s-a petrecut la școala din Sorca (Ibidem, f. 126v.). Uneori, organizatorii au căutat să facă o distincție între cele două momente istorice, specificând că s-a jucat "hora României mari" la școala primară de fete
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
programului, elevii au fost puși să joace "Hora Unirii" (s.n. C.M.)", ceea ce s-a petrecut la școala din Sorca (Ibidem, f. 126v.). Uneori, organizatorii au căutat să facă o distincție între cele două momente istorice, specificând că s-a jucat "hora României mari" la școala primară de fete nr. 1 "Carmen Sylva" din Iași, de exemplu (Ibidem, f. 88). "Hora Unirii" a fost un ingredient major, menționat și în alte cazuri: la școala primară de fete nr. 9 "Al. Lambrino" (Ibidem
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ibidem, f. 126v.). Uneori, organizatorii au căutat să facă o distincție între cele două momente istorice, specificând că s-a jucat "hora României mari" la școala primară de fete nr. 1 "Carmen Sylva" din Iași, de exemplu (Ibidem, f. 88). "Hora Unirii" a fost un ingredient major, menționat și în alte cazuri: la școala primară de fete nr. 9 "Al. Lambrino" (Ibidem, f. 90), la școala primară de fete nr. 2 "Regina Elisabeta" (Ibidem, f. 115 bis) ambele din Iași sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sărbătorească abia la 9 iunie (stil nou). Dar unii au anticipat. La școala din comuna Coarnele Caprei, după încheierea propriu-zisă a serbării de la 10 mai, toți cei de față ieșiseră "cu muzica în frunte" pe câmpul alăturat, întinzând "o frumoasă horă împrejurul monumentului (s.n. C.M.)" (Ibidem, f. 96v.). Gestul respectiv exprima, probabil, nevoia participanților de a lega unirea (și victoria) de sacrificiile din recentul război. Raportul școlii din satul Sticlăria (com. Scobinți) menționa ca pe o neîmplinire faptul că "nefiind morți
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a unui „război al comunicatelor” între legionari și susținătorii lui Antonescu, în care au avut loc confruntările dintre directorul general al polițiilor, Al. Ghika, și secretarul de stat de la Ministerul de Interne, lt. col. Al. Rioșanu, după care au intrat în „horă” artileria grea, generalul C. Petrovicescu, ministrul Internelor, Horia Sima și Ion Antonescu. Parcă prevăzînd ruptura, încă la ședința Consiliului de Miniștri din 21 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu își preciza atribuțiile și pe ale lui Horia Sima în stat: „Acum
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
anului 2008 învățătorul pensionar Roman P. Scumpu, un alt vrednic formator de caractere și oameni în localitățile unde a păstorit ca apostol al școlii românești. Domnia sa a făcut un expozeu, punând accent pe pierderile satului românesc și a Priponeștilor îndeosebi - hora țărănească, scrânciobul cu „ridicatul și coborâtul” oamenilor, balul cu vestita și mult așteptata, dar uitata alegere a „reginei balu lui” , claca străbună de la despănușatul porumbului, culesul strugurilor și sărbătoritul fertilității pământului, la o se amă de nume ale celor „plecați
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
niște nesimțite prin seifurile de la Bruxelles. Degeaba stă România pe un munte de bani oferiți gratis, că guvernanții noștri cei înțelepți, au creat deja un scut de respingere. Datorită acestui blocaj în lanț, am intrat prost de tot în marea horă a statisticii și se observă că România are cea mai scăzută rată de absorbție a fondurilor europene, de numai 8,6 la sută, mai puțin decât Bulgaria (10,2 la sută) și mult mai puțin decât Polonia (20,4 la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
o va putea stăpâni în totalitate. Manifestările și mârâielile lui, pot fi deja văzute și auzite de pe acum, de aceea unii spun că fără să știm, noi trăim vremurile de pe urmă. Uitați-vă numai în jur și veți vedea cum Hora unirii se transformă treptat într-o horă a urii." Mă veți întreba, poate, cine a spus cele scrise mai sus. Păi cine putea să le spună? Cred că oricine gândește un pic mai mult la Schengen-ul european, care se lățește
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și mârâielile lui, pot fi deja văzute și auzite de pe acum, de aceea unii spun că fără să știm, noi trăim vremurile de pe urmă. Uitați-vă numai în jur și veți vedea cum Hora unirii se transformă treptat într-o horă a urii." Mă veți întreba, poate, cine a spus cele scrise mai sus. Păi cine putea să le spună? Cred că oricine gândește un pic mai mult la Schengen-ul european, care se lățește tot mai mult ca broasca-n tău
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de alta a Siretului: Răcăciuni, Orbeni, Pâncești, Parava, Valea Seacă și Corbasca. Având ca spațiu de expunere un hol și șase camere, piesele sunt expuse în vitrinenișă. În hol sunt expuse o scoarță lucrată în tehnica „chilim”, decorată cu motivul „hora” și o alta cu decor geometric „în roate”. Costumele sunt grupate după localitatea de proveniență și după perioada în care au fost create. Costumele sunt în marea lor majoritate costume de sărbătoare .Costumele femeiești sunt formate din catrință („peștiman”, ie
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
niște nesimțite prin seifurile de la Bruxelles. Degeaba stă România pe un munte de bani oferiți gratis, că guvernanții noștri cei înțelepți, au creat deja un scut de respingere. Datorită acestui blocaj în lanț, am intrat prost de tot în marea horă a statisticii și se observă că România are cea mai scăzută rată de absorbție a fondurilor europene, de numai 8,6 la sută, mai puțin decât Bulgaria (10,2 la sută) și mult mai puțin decât Polonia (20,4 la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
scoată în șuturi pe "paraziții" care, lăfăindu-se în lefurile mari stoarse din sudoarea poporului, dorm în fotoliile comode și să-i rărească de să rămână numai 300 c- așa e „pohta” lui Băsănău. S-ar fi încins apoi o horă mare, Golden Blitz ar fi dat de băut cât îl ține burta pe fiecare cetățean, pentru ca faptele să fie povestite nepoților în veac. Laptele și mierea ar fi curs peste mândra noastră țărișoară scăpată de plaga lăcustelor, a oligarhilor și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]