14,015 matches
-
beneficiul lui Mihail Oțel, pisarul domnesc,atunci când se stabilesc hotarele daniei, se menționează „unde a fost Coste Călugărul”. în finalul documentului din 1438, în care sunt înșirate toate daniile făcute pisarului Oțel, se folosește o formulă specifică actelor privilegiate: „iar hotarele acelor sate să le fie cu toate hotarele cele vechi, iar hotarul acelui loc de pustietate să-i fie câte vor putea apuca destul.” Mențiunea „unde a fost casa luiî” sau „curtea lui ...”, „unde a fost jude ...”din documentele medievale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stabilesc hotarele daniei, se menționează „unde a fost Coste Călugărul”. în finalul documentului din 1438, în care sunt înșirate toate daniile făcute pisarului Oțel, se folosește o formulă specifică actelor privilegiate: „iar hotarele acelor sate să le fie cu toate hotarele cele vechi, iar hotarul acelui loc de pustietate să-i fie câte vor putea apuca destul.” Mențiunea „unde a fost casa luiî” sau „curtea lui ...”, „unde a fost jude ...”din documentele medievale românești, pe lângă indicația topografică, indică o autoritate locală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
menționează „unde a fost Coste Călugărul”. în finalul documentului din 1438, în care sunt înșirate toate daniile făcute pisarului Oțel, se folosește o formulă specifică actelor privilegiate: „iar hotarele acelor sate să le fie cu toate hotarele cele vechi, iar hotarul acelui loc de pustietate să-i fie câte vor putea apuca destul.” Mențiunea „unde a fost casa luiî” sau „curtea lui ...”, „unde a fost jude ...”din documentele medievale românești, pe lângă indicația topografică, indică o autoritate locală și, implicit, existența unei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întâlnită în Fruntești, dar și în Lunca, trebuie să fi avut un alt statut social, din moment ce într-un zapis de vânzare din 17 decembrie 1845 îl întâlnim pe Lucan Curteanu care vinde postelnicului Grigore Roset (Rosetti) 5 stânjeni moșie în hotarul Fruntești, cu câte 2 galbeni stânjenul. Inițial, locuitorii așezați în Slobozia - Filipeni au fost „scutelnici” ai bănesei Maria Dumistrăchioaia (Maria Rosetti), după cum se face precizarea în recensământul zis rusesc, din 1772-1773 și 1774. Categoria „scutelnicilor”, a „poslușnicilor” (făceau slujbă pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stabilirea în orașe (Bacău), construirea unei școli, toate la un loc fac ca vechile deosebiri și concepții să se manifeste cu mult mai multă reținere, fiind atenuate și îndepărtate de noile realități social-politice. Buduioasa La izvoarele pârâului Dobreana, acolo unde hotarele moșiei Filipeni se întâlnesc cu hotarele moșiei Oțelești și Mărăști a existat un cătun numit Buduioasa, înregistrat de recensământul din anul 1772-1773-1774. Deși se afla pe moșia Filipeni a răzeșilor, a fost trecut ca aparținând la satul Mărăști. Numele i-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școli, toate la un loc fac ca vechile deosebiri și concepții să se manifeste cu mult mai multă reținere, fiind atenuate și îndepărtate de noile realități social-politice. Buduioasa La izvoarele pârâului Dobreana, acolo unde hotarele moșiei Filipeni se întâlnesc cu hotarele moșiei Oțelești și Mărăști a existat un cătun numit Buduioasa, înregistrat de recensământul din anul 1772-1773-1774. Deși se afla pe moșia Filipeni a răzeșilor, a fost trecut ca aparținând la satul Mărăști. Numele i-ar veni de la niște budăie pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
catranul (smoala), în care, se punea păr de porc înfășurat cu o cârpă pe un băț. Dobreana Toponimul Dobreana este specificat în documentul de danie dat de domnitorii șării Moldovei, Ilie și Ștefan, lui Mihail Oțel, în 1438, în legătură cu stabilirea hotarelor acelei moșii întinse în care erau s-au au apărut satele Oțelești, Filipeni și Fruntești. în documentul din 1438 se vorbește de Dobreana ca parte din Poiana lui Coste Călugărul, întinsă de o parte și de alta a pârâului cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și a Dunaviciorului, valea Dobreana, Poiana unde a fost Costea Călugărul, Runcu, până în zarea Zlătarilor. în acest spațiu au apărut și s-au dezvoltat satele răzășești Oțelești, Filipeni și Fruntești care, până la un punct, au avut o evoluție identică, stăpânind hotarul aceleași moșii, a pisarului Oțel. Legăturile dintre răzeșii celor trei sate, în principal răzeșii din Oțelești și Fruntești, care aveau stăpâniri, părți de moșie, părți din sat, cu țarini, vii, mori, grădini în hotarul satului și moșiei Filipeni, erau întărite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au avut o evoluție identică, stăpânind hotarul aceleași moșii, a pisarului Oțel. Legăturile dintre răzeșii celor trei sate, în principal răzeșii din Oțelești și Fruntești, care aveau stăpâniri, părți de moșie, părți din sat, cu țarini, vii, mori, grădini în hotarul satului și moșiei Filipeni, erau întărite și de legăturile de familie. Răzeșii din Fruntești și Oțelești s-au solidarizat în fața amenințărilor venite din partea unor boieri care voiau să acapareze moșia răzeșească. După cum reiese din numeroasele documente ale secolului al XVI
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia răzeșilor frunteșteni, stăpânită în indiviziune. Aceste două părți au fost de fapt două judecii: partea de sus, dinspre nord de la moșia Mărăști, mergând pe vale, spre sud, pe Dunavăț și Dunavicior pe amândouă părțile, adică, cum s-a spus, hotarul Filipenilor în care aveau răzeșii (părți de moșie) răzeșii din Oțelești, Fruntești și mai departe, din Obârșia, Uncești și din alte părți și partea de jos, începând, se spune fără o documentare adecvată, de la gura Dunaviciorului până la vărsarea Dunavățului în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
teritoriul actual al comunei UnceștiLozinca. Delimitarea între cele două moșii - Filipeni și Frunteni - s-a făcut în urma unor îndelungate procese între răzeși și boierii din familia lui Filipaș Dunavățu, apoi cu cei din familia Rosetti, stabilindu-se, în final, un hotar despărțitor care pornește din zarea Oțeleștilor, la gura Știubienei, pe sub Margine, peste deal la Velniță, pe după Cocolie, până în zarea Poienilor. Cel mai vechi proces dintre urmașii lui Filipaș (Gavril Dunavăț și verii lui) și popa Onică din Fruntești și cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stăpânire devălmașă, nu aveau act de proprietate de la domnii vechi ai Moldovei. Din această cauză și din altele, printre care și aceea că ei nu au putut dovedi prin „uricul satului” „Talpa” Frunteștilor, actul care să le arate începutul și hotarele, au ajuns ca în „Condica liuzilor” (un recensământ al birnicilor) din 1803, Frunteștii să fie înscris ca sat al banului Ștefan Roset, sat de clăcași, așa cum se arată și în harta publicată tot atunci. Toate încercările boierilor Rosetti de a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Fruntești spre vânzare în preț de 60 lei, pe care o cumpără socrul său, Neculai Bârgul din cotul Bârgesc al Frunteștilor. Un alt document, din februarie 1842, arată cum Ion Anastei vinde lui Toader Perju patru palme moșie din hotarul Fruntești, partea Căplească cu 30 de bani „carele le am și eu cumpărate de la urmașii Ancuții Rumânica din anul 1841.” Afirmația făcută anterior despre originea numelui Fruntești din oameni de frunte, nu oameni de la Frunteș, se sprijină chiar pe documentul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-și trage numele, așa cum s-ar crede, de la prima vedere, de la „ruși”, așa cum sunt multe sate în Moldova, ci păstrează numele boierilor Rosetti cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat. Ruseștii, alcătuit de familii din Fruntești, este cătunul de lângă hotarul moșiei Filipeni a boierilor Rosetti, care aveau velniță (cazan de rachiu) chiar la hotar, folosind apa unei fântâni de suprafață de pe proporietatea familiei Boghiu. în Rusești s-a stabilit o ramură a familiei Oprișan, care avea rude în Oțelești, familia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
multe sate în Moldova, ci păstrează numele boierilor Rosetti cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat. Ruseștii, alcătuit de familii din Fruntești, este cătunul de lângă hotarul moșiei Filipeni a boierilor Rosetti, care aveau velniță (cazan de rachiu) chiar la hotar, folosind apa unei fântâni de suprafață de pe proporietatea familiei Boghiu. în Rusești s-a stabilit o ramură a familiei Oprișan, care avea rude în Oțelești, familia Bocăneală, iar proprietăți a avut și familia preotului Davidescu. Satul Fruntești a avut o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care le putem crede posibile, nu știm, de exemplu, cuantumul dărilor către hoardă (probabil o parte, a zecea, din recolte și animale), dar putem sa ne imaginăm un scenariu în care populația locală avea posibilitatea să se miște liber în cadrul hotarelor obștii, și în tot teritoriul controlat de stăpânii vremelnici și, de asemenea, putem admite că nu erau oprite deplasările românilor în spațiul lor ancestral. O mișcare a populației românești, de o parte și alta a Carpaților, a avut loc permanent
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ce? Ca să fim tot robi? Să nu avem nici un drept? Copiii noștri să fie tot proști, ori învață ceva, ori ba? Așa nu vom purta armele, ca și sfânta lege să ne-o ciufulescă (batjocorească) țisturile (ofițerii imperiali catolici) din hotarele noastre. Auziți creștini români, numai atunci vom sluji, când vom avea carte de la înălțata împărăteasă unde-s întăriturile noastre. Până atunci nu, odată cu capul! Ce dă guvernul și cancelaria din Beci (Viena) e nimica, îs minciuni goale, de azi pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al XVIII-lea, fiind un document valoros sub raport istoric și lingvistic. Iată textul așa cum se află în „Momografia școlii Lunca”: „în seara de 7 noiembrie 1784 veneam din Bacău pe drumul ce trece prin Secuieni, Câmpeni și Mărăști. La hotarul satului Mărăști, pe moșia poslușnicului Herțanu, am găsit tabără de căruțe și corturi și focuri și lătrat de câine, încât calul, făcându-și nălucă, a gonit o bucată de vreme înapoi spre Secuieni. M-am întors înapoi după goana calului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au stabilit familia Pâțu, venită din Cașvana și familia Prențu - Prințu și spre apus de familia Pâțu, pe deal, se găsea familia Munteanu și Călinescu (zis „Poamă Albă) și Fieraru (practica fierăria!) precum și Olaru (făcea oale, era olar). în hotar cu grădina lui Pâțu a locuit Cristea Hacigheanu, funcționar la primărie, dar care nu era din Bucovina, dar, cu siguranță, este la origine ardelean. După locul viran de pe malul pârâului Dunavăț, teren inundabil, s-a stabilit un alt grup cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hură, în vârstă de 82 de ani, ceea ce înseamnă că s-a născut în 1784, anul venirii bejenarilor bucovineni în comuna Filipeni. Familia Gurău, posibil din Cașvana, s-a așezat pe terenul începând de la Hură până la Șipotele lui Gurău, în hotar cu cei din familia Bădăluță. Urmașii gurăienilor au cumpărat pământ în stânga pârâului Dunavăț, începând de la Luca Bârgăoanu, unde era „Poarta șărnii”, înspre nord, de la răzeșii din Mărăști și, lâng ei, au venit unii din familia Căținaș, precum și familia Curteanu (Frunză
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Băjenar, -i - persoană care își părăsește vremelnică casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a exploatării Zare - partea superioară a unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la Obîrșie, di a sa bună voe, așăjdere și Pavăl și Tiron din Hilipești și au vîndut a sa driaptă ocină și moșii de urică di la moș[i] di la bătrîni, o bucat[ă] di moșii din Bucovina, din hotarul Runcului, di la Dorog Ungurianul, di la Șipotul Boțului în jos spre Dunaviciu, a patra [parte] Dunavicilor, pînă cînd s-a cumpărat cu hotar[ul] Fruntiștii, undi să numiști Sălașăli, cu un vad de moa[ă] căți doa hotară supt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urică di la moș[i] di la bătrîni, o bucat[ă] di moșii din Bucovina, din hotarul Runcului, di la Dorog Ungurianul, di la Șipotul Boțului în jos spre Dunaviciu, a patra [parte] Dunavicilor, pînă cînd s-a cumpărat cu hotar[ul] Fruntiștii, undi să numiști Sălașăli, cu un vad de moa[ă] căți doa hotară supt [lipsă] Du[na]vicilor, au cumpărat pămînt di la du[na]vicini a cine și i-au vîndut- Pitrii și muierii lui Mălinii, drept
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din 70 stânjeni din schimbul de 310- la vornicul Costachi; 256 - Ciuchești; 75 - Semsăneștii; 331 - Vad din vale de Ciuchești; 126 - Clăpeștii; 253 - Cornițeștii; 42 - Vinetic; 51 Parasca Huțoaia; 9- Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 481 - Vad în capul hotarului; 404 Oprișănii; 10 - Vîrlăneștii; 7 Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 29 - Năstase și Bontăș în 12 Bontăș și 17 Năstase; 34 - Schimb de la vornicul Conachi; 484 - Vad din vale de biserică; 213 - Bigu; 104 - Necula Dănăilă; 166 - Căpitanul Ion
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au dat dumnealui vornicul Conachi, după învoială, s-au dat arătători di ce sumă care fieștecare s stăpânească. * 1846 octombrie 12 idula de alegerea celor 66 de stânjeni, 6 palme și 5 ½ palmace ce se cuvin postelnicului Grigore Roset în hotarul Fruntești și și s-au dat alături de moșia sa Filipeni, hotărâți (stâlpiți) cu pietre hotar. Alegerea cumpărăturilor dumnealui postelnicului Grigore Roset făcute în hotarul moșiei Fruntești ce le-au înfățișat 1846 octombrie 12 Stânjeni Palme Palmaci 3 - Schimbul de la Conachi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]