2,402 matches
-
de cercetătoarea Ioana Panait-Cristache care afirmă că biserica aceasta ar fi ctitoria stăpânilor moșiei Stroiești. Pe un Triodion se află următoarea inscripție: "„Această carte numită Triodion este dăruită de stăpânitorii moșiei din satul Stroiești, Nicolae Popovici, bisericii din satul Liudi Humorului, unde se prăznuiește hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil spre vecinica pomenire în anul 1837”". Conform cronicii parohiei Humoreni, această biserică a fost mutată în anul 1892 în satul Brașca, unde există și în prezent. În locul bisericii de lemn cedate
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
ani ai secolului al XXI-lea, lucrările efectuate fiind coordonate de pr. paroh Vasile Iulian Davidoaia și de pr. slujitor Gheorghe Davidoaia (cei doi preoți sunt frați). Pictura interioară a bisericii a fost executată de pictorul George Gavrilean din Mănăstirea Humorului. De asemenea, în această biserică se află șase policandre din porțelan, unice în Moldova. Acestea au fost comandate în anul 2002 la o firmă din Teiuș, de unde au fost trimise mii de bucăți de porțelan, frumos lucrate în alb și
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
localități datează dintr-un document din 13 aprilie 1415 al domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432), ea fiind numită Pârtea, după stăpânul locului. În acel document, satul a fost dat în stăpânirea Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de Ioan, vornicul de la Humor (""...Și am dat Mănăstirii panului Ivan Vornic, Adormirea sfintei Născătoare de Dumnezeu, care este la Humor, un sat de la obârșia Solonețului, unde a fost Tatomir și Pârtea, și Seliștea lui Dieniș""). Într-un document din 18 februarie 1445, satul apare
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
fiind numită Pârtea, după stăpânul locului. În acel document, satul a fost dat în stăpânirea Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de Ioan, vornicul de la Humor (""...Și am dat Mănăstirii panului Ivan Vornic, Adormirea sfintei Născătoare de Dumnezeu, care este la Humor, un sat de la obârșia Solonețului, unde a fost Tatomir și Pârtea, și Seliștea lui Dieniș""). Într-un document din 18 februarie 1445, satul apare pentru prima oară cu denumirea de Pârtești. Stăpânirea localității de către mănăstirea sus-menționată a fost confirmată de
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
de domnitorii Petru Aron și Ștefan cel Mare. După jefuirea și distrugerea vechiului lăcaș de cult de către tătari (1527) și construirea unuia nou de către logofătul Toader Bubuiog (1530), o serie de alți domnitori vor confirma stăpânirea satului Pârtești de către Mănăstirea Humor. În partea de jos a satului Pârtești, pe vale (astăzi satul Pârteștii de Jos), a fost construită o biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Aceasta era în funcțiune în anul 1775, ea fiind construită înainte de ocuparea Bucovinei de către Imperiul
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
fost reabilitată și apoi sfințită în 1990 cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, structura de rezistență a bisericii a fost puternic afectată de lucrările de infrastructură la drumul care leagă Suceava de Gura Humorului. Ca urmare a faptului că autoritățile de stat nu au alocat fonduri pentru consolidarea acestui monument istoric, lăcașul de cult a început să se ruineze. Astfel, biserica a fost închisă din cauza pericolului de prăbușire a pereților, iar preotul ortodox din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din orașul Gura Humorului, localizat pe strada Sfântul Gavriil nr. 25, în centrul orașului. Ea a fost construită în anul 1871. Până la începutul secolului al XIX-lea nu au existat evrei la Gura Humorului. Primii evrei s-au stabilit aici în jurul anului 1835 odată cu
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din orașul Gura Humorului, localizat pe strada Sfântul Gavriil nr. 25, în centrul orașului. Ea a fost construită în anul 1871. Până la începutul secolului al XIX-lea nu au existat evrei la Gura Humorului. Primii evrei s-au stabilit aici în jurul anului 1835 odată cu alte grupuri etnice (cum ar fi germanii emigrați din Boemia). Ei erau de meserie meșteșugari și negustori, lucrând și ca furnizori ai armatei austriece de ocupație. La acea dată, Gura
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
Primii evrei s-au stabilit aici în jurul anului 1835 odată cu alte grupuri etnice (cum ar fi germanii emigrați din Boemia). Ei erau de meserie meșteșugari și negustori, lucrând și ca furnizori ai armatei austriece de ocupație. La acea dată, Gura Humorului era o mică localitate cu 200 căsuțe din lemn și cu o populație de aproximativ 700 de locuitori, printre care și 5 familii evreiești. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, comunitatea evreiască din Gura Humorului a crescut
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
dată, Gura Humorului era o mică localitate cu 200 căsuțe din lemn și cu o populație de aproximativ 700 de locuitori, printre care și 5 familii evreiești. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, comunitatea evreiască din Gura Humorului a crescut constant. În anul 1856 s-a organizat cimitir evreiesc care a fost închis în 1919, când s-a deschis unul nou în apropiere. Primul recensământ din 1857 a numărat 190 evrei dintr-o populație totală a localității de
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
7,02%. În 1869 numărul evreilor crescuse la 800 (31,50%), în 1880 la 963 (32,54%), în 1890 la 1.206 (34,43%) pentru ca în 1910 să fie de 2.050 (38,53%). Pe măsură ce rolul localității a crescut (Gura Humorului a primit statutul de târg în 1867, de reședință districtuală în 1893 și de oraș în 1904), comunitatea evreiască din Gura Humorului a început să se dezvolte. În anul 1880 s-a deschis un consiliu cultural evreiesc la Gura Humorului
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
34,43%) pentru ca în 1910 să fie de 2.050 (38,53%). Pe măsură ce rolul localității a crescut (Gura Humorului a primit statutul de târg în 1867, de reședință districtuală în 1893 și de oraș în 1904), comunitatea evreiască din Gura Humorului a început să se dezvolte. În anul 1880 s-a deschis un consiliu cultural evreiesc la Gura Humorului. El a fost condus de marele industriaș Wolf Kleinberg până în 1888, când acesta s-a mutat la Cernăuți. Următorii președinți ai consiliului
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
Humorului a primit statutul de târg în 1867, de reședință districtuală în 1893 și de oraș în 1904), comunitatea evreiască din Gura Humorului a început să se dezvolte. În anul 1880 s-a deschis un consiliu cultural evreiesc la Gura Humorului. El a fost condus de marele industriaș Wolf Kleinberg până în 1888, când acesta s-a mutat la Cernăuți. Următorii președinți ai consiliului au fost Itzik Leib Schattner (1888-1903), Markus Markowicz (1903-1904), Saul Ellenbogen (1904), Abraham Fischler (1905-1908), farmacistul Alexander Loebel
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
proprietarul unui magazin de papetărie, a fost viceprimar al orașului. Începerea primului război mondial (1914) a adus cu sine și acțiuni antisemite. În noiembrie 1914 familia negustorului evreu Erler a fost ucisă de coloniștii germani din Boemia. Ocuparea orașului Gura Humorului de către trupele rusești a avut ca efect incendierea a 120 case și prăvălii. După primul război mondial și Unirea Bucovinei cu România, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Între anii
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
Între anii 1919-1923 s-a trecut la folosirea limbii române în școli și serviciile publice, în locul limbii germane. Pentru a accede la funcții în administrație era necesară o bună cunoaștere a limbii române. Cu toate acestea, comunitatea evreiască din Gura Humorului a continuat să prospere. Evreii practicau meserii legate de comerț, în special export de cereale și de cherestea, dar erau și meșteșugari (croitori, cizmari, cojocari) sau intelectuali (arhitecți, ingineri, medici și avocați). Meseriile erau transmise de obicei în familie de la
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
1927-1929) și Elias Ellenbogen (1931-1933). Ultimul dintre ei, proprietar bogat al unui depozit de produse textile, și-a cedat salariul rabinului Ginsberg, pentru ca acesta să-l folosească în operele sale de caritate. În 1931 au fost redenumite străzile din Gura Humorului, iar trei străzi au primit numele unor foști președinți ai comunității evreilor: Leib Schattner (1888-1903), Israel Ellenbogen (1904-1905) și Abraham Fischler (1905-1908). Imediat după al doilea război mondial, din nou, trei străzi au fost numite după evrei. Conform recensământului din
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
primit numele unor foști președinți ai comunității evreilor: Leib Schattner (1888-1903), Israel Ellenbogen (1904-1905) și Abraham Fischler (1905-1908). Imediat după al doilea război mondial, din nou, trei străzi au fost numite după evrei. Conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului locuiau 6.042 persoane, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ruteni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni, 11 unguri, 7 ruși, 5 țigani
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
dintre cei 5.883 locuitori ai orașului (inclusiv satele vecine) un număr de 2.771 erau evrei (47.10% din populație). La 10 octombrie 1941, într-o singură zi, un număr de 2.945 evrei au fost deportați din Gura Humorului în lagărele din Transnistria (Moghilev Podolski, Berșad, Șargorod, Obohov, Murafa și Djurin). Mulți dintre ei au pierit acolo din cauza foamei, frigului și muncii forțate pe care au fost nevoiți să o presteze. În primăvara anului 1944 s-au reîntors în
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
loc primele valuri de emigrări ale evreilor humoreni prin Cipru în Palestina. În septembrie au plecat 140 evrei, urmați la 23 decembrie de alți 160. Cu acest al doilea val a plecat și rabinul Mosche Babad. Numărul evreilor din Gura Humorului era în anul 1948 de 1.158, reprezentând 25,32% din cei 4.573 locuitori ai orașului. Între anii 1948-1951 aproape toți evreii din Gura Humorului au emigrat în noul stat Israel, în oraș rămânând doar puțini locuitori de etnie
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
acest al doilea val a plecat și rabinul Mosche Babad. Numărul evreilor din Gura Humorului era în anul 1948 de 1.158, reprezentând 25,32% din cei 4.573 locuitori ai orașului. Între anii 1948-1951 aproape toți evreii din Gura Humorului au emigrat în noul stat Israel, în oraș rămânând doar puțini locuitori de etnie evreiască. Numărul evreilor a scăzut an de an, comunitatea locală fiind din ce în ce mai îmbătrânită. În prezent, mai trăiesc doar 10 evrei. Cimitirul evreiesc din orașul Gura Humorului
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
Humorului au emigrat în noul stat Israel, în oraș rămânând doar puțini locuitori de etnie evreiască. Numărul evreilor a scăzut an de an, comunitatea locală fiind din ce în ce mai îmbătrânită. În prezent, mai trăiesc doar 10 evrei. Cimitirul evreiesc din orașul Gura Humorului este înscris pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004 la poziția 504, având codul SV-IV-s-B-05704. Cimitirul se află la marginea de nord a orașului, la circa 700 m de gară. El datează din secolul al XVIII-lea
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
precum și leul (simbol al iudaismului). Printre cei care au fost înmormântați aici se află și Sara Schmidt, mama celebrului tenor cernăuțean Joseph Schmidt (1904-1942), decedată la 31 mai 1950. În anul 1848, cele 20 de familii de evrei din Gura Humorului au format o comunitate și au început să folosească o casă particulară pe post de sinagogă. În 1869, pe strada Kloster Humora (Mănăstirea Humor), nu departe de biserica armenească, a fost construită sinagoga Beth HaMidrash, primul lăcaș de cult evreiesc
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
decedată la 31 mai 1950. În anul 1848, cele 20 de familii de evrei din Gura Humorului au format o comunitate și au început să folosească o casă particulară pe post de sinagogă. În 1869, pe strada Kloster Humora (Mănăstirea Humor), nu departe de biserica armenească, a fost construită sinagoga Beth HaMidrash, primul lăcaș de cult evreiesc din târg. Aceasta a fost reconstruită de Chaim Schieber și Avrum Fischler după incendiul din 1899 și a fost redenumită Casa de rugăciune Schiebersche
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
de mijloc din localitate. Acestea au fost organizate mulți ani în locuințele particulare ale unor membri. Prin anul 1880 hasidimii rabinului de Vijnița au construit o sinagogă, urmată de o alta nouă în 1894. La acea vreme, în orașul Gura Humorului existau cinci sinagogi. În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. Sinagoga Mare din Gura Humorului a fost construită în anul 1871, de către prosperul om de afaceri Wolf Kleinberg. Ea
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
sinagogă, urmată de o alta nouă în 1894. La acea vreme, în orașul Gura Humorului existau cinci sinagogi. În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. Sinagoga Mare din Gura Humorului a fost construită în anul 1871, de către prosperul om de afaceri Wolf Kleinberg. Ea a fost refăcută la începutul secolului al XX-lea. Sinagoga Mare din Gura Humorului are aspectul unei clădiri obișnuite, cu o înfățișare exterioară modestă, încadrată în
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]