86,363 matches
-
comportamentului social, precum și factorii care stau la baza regulilor, legilor fizice și comunităților?” (Ostrom, 2005, p. 9). Altfel spus, „putem cerceta dincolo de imensa diversitate a interacțiunilor sociale regularizate în piețe, ierarhii, familii, sporturi, legislaturi, alegeri și alte situații pentru a identifica fundamentele universale care stau la baza tuturor acestor structuri?” (Ostrom, 2005, p. 5). CADI reprezintă construcția teoretică prin care se oferă un răspuns acestor întrebări și prin care este vizată înțelegerea instituțiilor ce influențează comportamentul indivizilor în general, strategiile acestora
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
vor fi Pareto optime , în pofida cercetărilor empirice și studiilor experimentale care sugerează contrariul (vezi spre exemplu McKelvey, Palfrey, 1992; Binmore et al., 1995; Ochs, 1995). Astfel, rezultatele empirice și experimentale indică următoarele: (1) un grad ridicat de cooperare inițială este identificat în majoritatea dilemelor sociale; ( 2) comportamentul nu este consistent cu inducția inversă în dileme repetate de un număr finit de ori; (3) echilibrul Nash nu oferă predicții bune la nivel individual; (4) indivizii nu învață echilibrul Nash în dileme repetate
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
o situație de acțiune de sine stătătoare, dar în egală măsură ea poate fi divizată în mai multe situații de acțiune, respectiv: Facultatea de Științe Politice, Facultatea de Administrație Publică, Comisia de Etică, Rectoratul etc. În funcție de scopul analizei, se pot identifica și alte situații de acțiune mai particulare, spre exemplu, departamentele și catedrele facultăților. Variabilele exogene care modelează situația de acțiune determină structura sa: nivelul de resurse de care aceasta beneficiază și normele și regulile care prescriu un anumit tipar comportamental
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
sistemelor de resurse comune și capacitatea de elaborare, la nivelul comunității, a unui sistem de reguli care să asigure utilizarea în comun a unităților de resursă și menținerea sistemului de resurse. În analizarea durabilității unui sistem de resurse pot fi identificate două tipuri de probleme care influențează evoluția acestuia. O primă problemă este aceea a abuzului cauzat în special de suprautilizarea resurselor, ceea ce poate conduce la distrugerea sistemelor de resurse. A doua problemă este cea a pasagerului clandestin care tinde să
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de norme, reguli și strategii adoptate de indivizii care acționează într-o anumită arenă (Ostrom, 2007b, p. 23), sunt cele care oferă stimulente și influențează comportamentele indivizilor. Pe parcursul acestui capitol voi utiliza a doua componentă a definiției instituțiilor, încercând să identific principalele reguli, norme și strategii care influențează guvernarea resurselor comune, comportamentele și interacțiunile membrilor comunităților din satele devălmașe din Vrancea. 3.2.1. Reguli de guvernare a resurselor comune În discuția asupra aranjamentelor instituționale necesare pentru guvenarea în comun a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de fiecare dintre participanți și de un organ administrativ de conducere, respectiv adunarea obștească. Acest tip de organizare oferă tuturor participanților influență asupra definirii, modificării și monitorizării regulilor. Pentru a putea analiza exploatarea în comun a sistemelor de resurse, Ostrom identifică mai multe tipuri de reguli la care funcționează și care influențează mecanismele de guvernare în comun a sistemelor de resurse. Astfel avem de a face cu: • reguli de acces - care stabilesc numărul de participanți, resursele disponibile și condițiile de intrare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
stabilesc modalitățile de acordare a recompenselor și pedepselor (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 66 67; Ostrom, 2007b, pp. 38-39). Aceste reguli guvernează activitatea actorilor care exploatează resursele, atribuind drepturi de acces și utilizare a resurselor comune. Această tipologie poate fi identificată și în cazul satelor devălmașe. De exemplu, în ceea ce privește regulile de acces, putem discuta despre dreptul de participare a membrilor comunității la utilizarea bunurilor, drept obținut prin naștere. O parte dintre regulile stabilite pentru funcționarea sistemului intră în atribuțiile adunării obștești
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
considerat membru al obștii și deci de a folosi întregul hotar al satului (Stahl, 1998, vol. II, p. 24). În funcție de nivelul de dezvoltare al relațiilor economice și de influențele tot mai puternice ale nivelului constituțional asupra celui operațional, se pot identifica trei moduri de obținere a indigenatului sătesc. La început, indigenatul sătesc putea fi obținut de către un nebăștinaș doar prin înrudire efectivă cu o familie băștinașă. Ulterior, pentru a se evita eventualele reacții negative ale obștii, se recurgea la o înrudire
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
beneficia de drepturi de folosință asupra tuturor categoriilor de terenuri. 3.5. Modele și tehnici de exploatare în comun a sistemelor de resurse În funcție de evoluția nivelului de dezvoltare și de creșterea relevanței economice a resurselor, în zona Vrancea pot fi identificate trei tipuri de sate: sate pastorale, mixte și agricole. În aceste tipuri de sate existau reguli diferite de utilizare a resurselor și o împărțire diferită a drepturilor de acces. Astfel, în satul pastoral, resursele principale erau pădurea și izlazul, iar
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
asupra cărora se aplică. Spre deosebire de regulile de la nivelul operațional, care sunt monitorizate și impuse de obște, în cazul celor venite de la nivelul constituțional există un agent de impunere special desemnat în acest sens. Regulile de poziție în cadrul comunității pot fi identificate în momentul în care de la nivelul constituțional se impune obligația existenței unor astfel de poziții. Obligația de plată era monitorizată prin intermediul vornicului. Vornicul era un agent de monitorizare desemnat de obște pentru a se asigura că țăranii respectă regulile și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
După ce achiziționează drepturi de exploatare, utilizatorii apelează la sistemul devălmaș după putere și nevoi. După cum am văzut, în această fază de dezvoltare, exploatarea după putere și nevoi dă naștere unor inegalități economice majore. 3.7. Disoluția regimului devălmășiei absolute Stahl identifică două căi de desfășurare a procesului de dizolvare a satelor devălmașe. Prima, cea economică, se datorează fazelor succesive de dezvoltare a tehnicii agricole și creșterii demografice. Acești factori contribuie la trecerea la producția capitalistă de mărfuri, la spargerea obștii în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Caracterul lor depinde de starea sistemului socioecologic de referință: influențele exogene (de exemplu, schimbări relevante în mediu) sunt receptate ca perturbații sau oportunități în funcție de/relativ la starea sistemului socioecologic de referință. Rezultă că ceea ce trebuie făcut în vederea obiectivului secund este să identificăm care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să permită receptarea influențelor exogene ca oportunități și, respectiv, care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să determine receptarea influențelor exogene ca perturbații. Iată de ce lista indicativă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
munților”, și anume arenda, sau renta, produsă anual de fiecare munte (rezultată din închirierea lor ciobanilor). Munții nearendați au fost echivalați cu cei arendați și prețul total al tuturor munților a fost astfel stabilit la 240 lei. Apoi, s-a identificat valoarea birului plătit pe toată Vrancea, o valoare de 645 lei, și ca urmare s-a putut stabili corespondența 1 leu-bir la 2,68 lei-munte. Pe baza corespondenței s-au repartizat munții. Au existat însă și sate care s-au
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
aranjamentul nu sunt în niciun fel restrânse la acest caz, ci, dimpotrivă, sunt parte a două fenomene ample care s-au desfășurat cu precădere în ultimii 500 de ani în Europa: formarea și centralizarea statelor, respectiv expansiunea capitalismului. Secțiunea a identificat și principalele puncte de inter acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și adaptări. 4.5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea statului - se află, indubitabil
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a descoperit un depozit de bronzuri care este atribuit seriei Bâlvănești-Vinț. - d. Punctul Groblia sau Groble- Aici s-au descoperit morminte tumulare cu inventar caracteristic perioadei hallstattiene. - e.Punctul Canalul Morii- dincolo de râul care se scurge în Dunăre s-a identificat o necropolă cu urne funerare de tip Vatina. - F. Punctul Grădina Constantinovici Emilian- în acest punct s-a descoperit un complex arheologic aparținând culturii Baden. - G. Punctul Complexul Școlar Industrial- doua semibordeie cu colțurile rotunjite. Materialul ceramic recoltat aparține culturii
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
obligaŃiuni ale statului sau alte titluri de credit circulând în comerŃ cumpărate doar în scopul revânzării. Profesorul Ioan Schiau consideră că . Codul Comercial face referire doar la bunurile mobile extrapolându-se opinia că articolul 3 permite prin prevederile introductive care identifică faptele de comerŃ o reglementarea și a obiectelor imobile. Asupra extinderii reglementării articolului 3 din Codul Comercial și la bunurile imobile a existat o controversă. Bunurile imobile sunt sînt acele bunuri care au o așezare fixă și stabilă (pămîntul, clădirile
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
în însăși tăcerea pietrei, ascultarea propice primirii revelației-adevărului de un proroc dispus, cu tot riscul, să ducă mesajul către cei dintre semenii săi cu inima împietrită, rătăcită de ea însăși chiar. Pas cu pas, așchie după așchie, revenirea la sine... Identificăm, într-un astfel de aforism, demersul dramatic, uneori tragic, ce implică din partea subiectului asumarea lui a fi, a destinului chiar, dincolo de complicitățile oportuniste ale sumării lui a avea. Cioplireastilizarea, ajungerea la sine țin, prin excelență, de genul dramatic și gnomic
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
fapt tot un mesaj-replică: pentru „sănătate, viață merită să te lupți”. Cu alte cuvinte, autorul ne spune: în școala vieții să avem grijă de copiii și de politicienii noștri, astfel vom avea grijă și de noi înșine. Gânditorul V. Fetescu identifică sub chipul noului ce se vrea absolut emancipat de orice normă normalitate, de orice intimă autoritate pe zeul suprem atotputernic și amoral, divinitate teribil terorizantă, atavism divin, pe acea utopie care devine devastatoare tocmai pentru că vrea să devină realitate, ea
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Mai nou, se practică „bomba noului”, care pe moment nu permite replică. Fiecare întreprinzător (de la modă, mașini de lux, la sisteme XOX) se declară, cu noul său produs, stăpân peste lume. Mass media dă anvergura „supramondială” chestiunii. Autorul acestor aforisme identifică practica terorismului „civilizat”. Destrucția, explozia se vor constructiv-edificatoare. „Absolut-noii”, cu pretenție de formatori ai omului, nu cuvântează (ca orice înainte-mergător cu bun simț) în pustiu, nu fac cercetare științifică fundamentală, nu fac (în sensul bun al termenului) artă pentru artă
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Florin Manolescu despre Caragiale-tatăl ) este scris cu o evidentă plăcere, ceva mai relaxat și mai cald decât hermeneutica rece a celorlalte capitole. Descoperim aici savoarea trasului cu ochiul, recompunerea unor detalii biografice puțin cunoscute, gustul pentru picanterii ce se pot identifica în operă. Câteva din subiectele atinse în acest capitol sunt relația lui Mateiu cu tatăl său ("bastardul caută o legitimare de ordin ficțional pentru a o opune lipsei de legitimitate în plan social"), legătura lui cu Bogdan-Pitești (figură bizară de
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
E un risc, al subțierii publicului, pe care și l-au asumat și scriitorii de satire, cum și-l asumă semnatarii circularelor literare, cărora le fac suportabilă directețea ștergînd destinatarul. Că el există, totuși, doar că e mai greu de identificat fiind, cum s-ar spune, sans domicile fixe, dă de înțeles titlul lui Topârceanu, din 1930 (an adăugat, în creion chimic, pe foaia de titlu a ediției de la Naționala Ciornei, de unul din foștii ei proprietari - semnătură indescifrabilă): Scrisori fără
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
încrucișarea drumurilor estetice greu de conciliat, a mentalităților diferite, a somațiilor morale contradictorii, a opțiunilor imposibile și, finalmente, chiar a unor lumi diferite, se așază personalitatea și opera lui Bata Marianov. Stabilit de aproape două decenii în Germania, după ce își identificase un loc propriu în sculptura contemporană românească, el n-a mai revenit în România decît după 1990. în toată această perioadă sculptorul a lucrat și a meditat, într-un anumit fel, pe fronturi diferite: pe de o parte, și-a
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
și comportamentele individuale contradictorii de care fusese rupt aproape douăzeci de ani. În fața superficialității, a incurabilei gîndiri colectiviste, a aroganței birocratice și a dezinteresului cronicizat față de omul concret și de efortul acestuia de a se face util, sculptorul se revoltă, identifică viciul și îl sancționează drastic din perspectiva experienței sale occidentale și, la urma urmelor, a bunului-simț civic. Din aceste reacții, uneori calme și ironice, cîteodată temperamentale și pline de nerv pamfletar, iar, alteori, de-a dreptul necruțătoare, s-au născut
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
l-au bântuit pe autor, "întrebări care așteptau un răspuns, puncte de vedere după care se orientează și ordonează relația cu tot ceea ce poate influența, în bine sau rău, omul și instrumentistul percuționist". Pe de altă parte, cartea respectivă se identifică la modul exhaustiv cu experiența autorului. Mai exact cu experiența din perioada în care a zămislit opusul respectiv. Alexandru Matei încă din debutul cărții își declară explicit preocupările și finalitățile. Or, o asemenea profesiune de intenții nu trebuie nicidecum să
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
cum aproape toate observațiile subtile din volumul Max Blecher. Un arlechin la marginea neantului sunt aruncate în aer de un comparatism ostentativ și insistent. Sau cum, scriind altundeva depre romanul lui Camil Petrescu, tânărul critic comite imprudența de a-l identifica pe misteriosul cuceritor pomenit în epistolele Doamnei T. cu timidul poet Ladima. Greșeli de calcul, putem să admitem. Dar nu la infinit. Așteptam, sincer, dacă nu o mutație genologică, măcar o schimbare benefică în scriitura analitică a lui Iulian Băicuș
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]