15,885 matches
-
adevărat sau mincinos, ori un antreprenor literar"6, scria Anton Golopenția în 19377. În acest studiu, folosind rezultatele istoriei orale și metodă biografiei reprezentative, voi arăta că în vreme ce unii intelectuali publici interbelici au justificat inclusiv violență și caracterul antipolitic al ideologiei totalitare - dupa expresia lui Șandru - alții au preferat atitudini moderate, democratice, ba mai mult, au atras atenția asupra riscurilor totalitarismului, așa cum este cazul lui Gusti în 1920 în legătură cu bolșevismul 8, sau al lui Petre Andrei în 1927 în legătură cu fascismul 9
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
prelegerea să de la ISR Gusti propunea o clasificare a partidelor politice. Sociologul identifica două tipuri de partide: partidele cu program și partidele oportuniste. În definiția lui Gusti partidul fascist italian intra în categoria partidului cu program fundamentat pe o anumită ideologie, pe un program politic și în acest mod explică el și entuziasmul popular în legătură cu formațiunea lui Mussolini. Această a fost, de altfel, singura remarcă publică a lui Gusti despre fascismul italian. A fost suficient să reiau acest citat din prelegerea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
mai mult decat dubioasă: tinerii se destramă sufletește și vorbesc despre "ratarea generației": legionarii diferitelor formațiuni politice tinerești sunt destul de încrâncenați să se jertfească, dar lozincile lor nu s-au dovedit constructive până acum. Ridicarea României nu poate veni de la ideologii care speculează asupra naționalismului, a ortodoxiei ori a antisemtismului"53. În 1934 Golopenția publică în Criterion. Revista de arte, litere și filosofie un articol despre "Situația intelectualilor români": "Situația intelectualilor e problematică în țările revoluțiilor moderne: în Rusia, Italia, Germania
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
că e prezentat, prin asociere, ca un propagandist legionar de pe poziții sociologice (pp. 143-144), doar pentru că din grupurile sale de cercetători, foarte heteroclite, făceau parte și legionari"60. Butoi concluzionează că Vulcănescu nu a simpatizat cu Legiunea și nici cu ideologia sau cu tipul de manifestări folosite de organizație 61. Concluzii Apropiat al Regelui Carol al II-lea și al PNȚ, Dimitrie Gusti a acționat în sensul proiectului său de modernizare cu instrumentele științei sociale capabile să fundamenteze politică profesionistă. Tinerilor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Editura Cultură Națională, București, 1922. 23 Idem, "Doctrinele partidelor politice: 19 prelegeri publice organizate de ISR", Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn V, Editura Institutul Social Român, Cultura Națională, București, 1924b, pp. 8-9. 24 Mihai Chioveanu, Fetele fascismului. Politică, ideologie și scrisul istoric în secolul XX, Editura Universității din București, 2005, p. 265. 25 Armin Heinen, Legiunea "Arhanghelului Mihail". Mișcare socială și organizație politică. O contribuție la problema fascismului internațional, Editura Humanitas, București, 1999, p. 106. 26 Antonio Momoc, op.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în anii Primului Război Mondial, Editura Humanitas, București, 2009. BOIA, Lucian, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011. BUTOI, Ionuț, Mircea Vulcănescu - O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015. CHIOVEANU, Mihai, Fetele fascismului. Politică, ideologie și scrisul istoric în secolul XX, Editura Universității din București, 2005. CLARK, Roland, Sfântă tinerețe legionara. Activismul fascist în România interbelică, Editura Polirom, Iași, 2015. FĂRCĂȘANU, Mihail, Monarhia socială, Editura Domino, București, 2006/1940. GOLOPENȚIA, Anton, Îndreptar pentru tineret, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
stalinism, maoism, național-comunism etc. Acesta din urmă, de exemplu, a fost specific României în timpul lui Ceaușescu. Prin urmare, pentru istoria noastră recentă, tema de reflecție ar putea fi reformulata în termenii legionarism vs național-comunism. Subiectul poate fi privit din perspectiva ideologiilor, a sistemului de putere, a mentalităților sau a memoriei. Disponibilitatea spațiului public față de memoria Holocaustului este parte a acestui proiect extins și complicat de autolămurire pe care il parcurgem de peste 25 de ani și care constă în revizitarea istoriei noastre
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
organizații civice, a unor conducători sau militanți activi ai legionarismului: Valeriu Gafencu, Ion Gavrilă Ogoranu. Tot aici ar putea fi incluse și omagierile aniversar-comemorative, busturile, numele de străzi sau instituții, ale unor reprezentanți ai culturii interbelice care au îmbrățișat valorile ideologiei de extremă dreaptă. Opțiuni ideologice care astăzi sunt diagnosticate ca fiind "derapaje de tinerețe". O situație specială, întrucat intră sub incidența OUG 31/2002 care interzice cultul criminalilor de război o reprezintă publicitatea făcută unor persoane condamnate pentru crime de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
discursul public al elitei intelectuale cu influență, nu face decât să rostogolească bulgarele de zăpadă al memoriei publice ce actualizează extremismul de dreapta interbelic. Mesajele s-au preluat și amplificat prin media. 2. Organizații nonguvernamentale care au ca strategie actualizarea ideologiei Mișcării Legionare, a legionarismului că spiritualitate se folosesc de două sintagma simple: ortodoxismul Mișcării și prezența legionarilor în lupta armată anticomunista din anii '50 ai secolului trecut. Aceste două vârfuri de lance de care se utilizează de mai bine de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
se dispune interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist și a promovării cultului persoanelor vinovate de instaurarea și funcționarea regimului comunist din România, precum și îngrădirea unor drepturi și reducerea unor beneficii ale acestora. Astfel, aceste motive rezidă din următoarele: "întrucât ideologia comunistă este direct responsabilă de crime împotriva umanității, întrucât o conștiință încărcată de trecutul comunist este o povară grea pentru viitorul Europei și al copiilor noștri (...). întrucât conștiința crimelor împotriva umanității comise de regimurile comuniste pe întregul continent trebuie să
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
drepturi materiale ale acestora CAPITOLUL I: DISPOZIȚII GENERALE Art. 1: (a) Prin organizație cu caracter comunist se înțelege orice grup format din trei sau mai multe persoane care își desfășoară activitatea temporar sau permanent în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau ideologiei comuniste extremiste, bazate pe ură de clasă și recurgerea la insurecție și acte de violență pentru răsturnarea ordinii constituționale, a instituțiilor democratice ale statului de drept, a pluralismului politic, precum și superioritatea unor clase și categorii sociale și inferioritatea altora. În
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sancționează și utilizarea în public a simbolurilor comuniste. Art. 4: Faptă persoanei de a promova în public cultul persoanelor vinovate de instaurarea și funcționarea regimului comunist și a aparatului sau represiv în România, precum și faptă de a promova în public ideologia, concepțiile sau doctrinele în sensul art.1 lit. a) se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Art. 5: (a) Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
simboluri comuniste, deținerea, în vederea răspândirii a unor astfel de simboluri ori utilizarea lor în public; c) promovarea cultului persoanelor vinovate de instaurarea și funcționarea regimului comunist și a aparatului sau represiv în România, precum și faptă de a promova în public ideologia, concepțiile sau doctrinele în sensul art.1 lit. a), prin propagandă săvârșită prin orice mijloace, în public. (2) Cererea de dizolvare poate fi introdusă de Ministerul Public din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate. (3) Competența de a judeca
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
avut rezultatul scontat, nu au reușit să contracareze efectele proiecțiilor pe care nouă generație le-au preluat din familie sau din lecturarea necritica a panseurilor comuniștilor din toate țările, uniți în nevoia lectorilor de a se lasă capturați de o ideologie ce le promite o lumea fără durere, întristare și suspin. Este lesne de constatat că maniheismul specific disputelor politice de la noi este prezent și în domeniul științific și cultural - deci, și în cercetarea comunismului. Astfel, după căderea regimului comunist, s-
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
La cauzele enumerate mai sus s-a adăugat practicarea unui anticomunism radical de către anticomuniștii postcomuniști, prin refuzarea oricărui dialog cu foștii comuniști. Or, nu poți vindeca o comunitate de tarele comunismului propunând excluderea de la orice discuție rezonabilă a agenților acestei ideologii. Din păcate, militanții anticomuniști cu vizibilitate au bolșevizat discursul, au aplicat aceeași metodă a comuniștilor: daca comuniștii au condamnat sau au reinterpretat prin prisma luptei de clasă orice eveniment din istoria modernă a României precomuniste, anticomuniștii au interpretat lumea prin
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de gândirea captivă. În ianuarie 2014, am lansat proiectul " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est", în organizarea Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași, revistei de științe politice Polis și Institutului de Studiere a Ideologiilor, în parteneriat cu Editură Institutul European din Iași și cu diferite instituții publice și ale societății civile1. Ideea de la care am pornit este aceea că a trecut destul timp pentru a judeca regimul comunist fără patimă, cu un necesar calm
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și cariera prin tăcere, supunere, acceptare, turnătorie, devotament și, uneori, revoltă. Comunismul nu a fost o forță cosmică, ci un produs al unor indivizi ale căror fapte el însuși vrea să le șteargă urma, gest prin care ține să fie ideologia crimei perfecte, a culpei fără inculpați, a vinii fără vinovați."6 Dacă ideologia și regimul comunist au propus ca personaj principal "omul nou", în realitate istoria societăților comuniste a fost făcută de indivizi ce nu s-au prea încadrat în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a fost o forță cosmică, ci un produs al unor indivizi ale căror fapte el însuși vrea să le șteargă urma, gest prin care ține să fie ideologia crimei perfecte, a culpei fără inculpați, a vinii fără vinovați."6 Dacă ideologia și regimul comunist au propus ca personaj principal "omul nou", în realitate istoria societăților comuniste a fost făcută de indivizi ce nu s-au prea încadrat în șablonul oficial. După cum ne arata Georgeata Condur 7, "preconizatul Om Nou s-a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
acest demers m-a determinat să-mi iau astfel de precauții atât în legătură cu intervievatul, cât și cu mine însumi. După cum am precizat, "nici eu nu sunt un exemplar al unei "intelighenții social detașate"... Sunt un anticomunist, un adept al acestei ideologii fără partid și consider că respingerea comunismului trebuie realizată nu prin acuze globale, ci prin judecarea fiecărui caz în parte, pentru că așa vom reabilită personajul principal al oricărui regim democratic: individul."33 Și când spun "reabilitare" nu înțeleg o spălare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la presă postcomunistă (2014); Sorin Bocancea & Mircea Mureșan, Așa ne-am petrecut Revoluția (2014); Alină Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată (2015); Mioara Anton, Bogdan Cretu, Daniel Șandru (coord.), Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă (2015); Constantin Ilaș (coord.), Exil în propria țară (2015); Sorin Bocancea & Doru Tompea, Două decenii de comunism în Iașul universitar (2015); Sorin Bocancea (coord.), Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni (2015). Toate lucrările au apărut la Editură
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
două abordări anterioare, cea naționalistă și cea comunistă, s-au unit în național-comunism, o viziune care punea accentul pe trecutul glorios al României continuat de conducerea glorioasa a Partidului și conducătorului sau. Din 1989 România s-a separat oficial de ideologia comunistă, exprimându-și opțiunea pentru democrație. Această a fost însoțită de o nouă schimbare de paradigmă, în care educația pentru democrație și valori europene (în ideea integrării în Uniunea Europeană) au fost favorizate în detrimentul vechiului discurs naționalist. Conținuturile disciplinei au fost
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
al statului, transmite idealul educațional dorit de acesta, stabilind temele de tratat și obiectivele de atins. De asemenea, de o maximă importanță în procesul educațional este manualul școlar, ca instrumentul educațional cel mai utilizat. El transmite, pe de o parte, ideologia de stat, sistemul său de valori, memoria și identitatea sa1, pe de altă parte reflectă și propagă viziunea particulară a autorului asupra subiectului dat. Un al treilea criteriu pentru definirea studiului istoriei este dat de atitudinea profesorilor asupra subiectului studiat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de schimbarea scopului predării istoriei. Istoria nu mai este, precum în trecut, un instrument de transmitere a Adevărului, ci, mai curând, un instrument de descoperire a adevărurilor multiple ale societății. Dacă în continuare istoria are menirea de a transmite o ideologie politică oficială a statului - paradigmă democrației liberale, specifică Uniunii Europene -, aceasta ideologie nu este atat de categorica (precum cea naționalistă) sau determinista (precum cea comunistă). Descoperirea democrației se realizează prin intermediul dialogului, confruntării de idei, problematizării, toleranței față de puncte de vedere
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
un instrument de transmitere a Adevărului, ci, mai curând, un instrument de descoperire a adevărurilor multiple ale societății. Dacă în continuare istoria are menirea de a transmite o ideologie politică oficială a statului - paradigmă democrației liberale, specifică Uniunii Europene -, aceasta ideologie nu este atat de categorica (precum cea naționalistă) sau determinista (precum cea comunistă). Descoperirea democrației se realizează prin intermediul dialogului, confruntării de idei, problematizării, toleranței față de puncte de vedere divergențe, gândirii critice. În mod evident, schimbarea de paradigmă nu poate mulțumi
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
menite să marcheze acest eveniment se numără și proiectul " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est", în organizarea Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași, revistei de științe politice Polis și Institutului de Studiere a Ideologiilor, în parteneriat cu Editură Institutul European din Iași și cu diferite instituții publice și ale societății civile. În mod deloc întâmplător, proiectul a fost lansat pe data de 26 ianuarie, o zi în care, în timpul regimului comunist, românii erau asaltați
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]