7,709 matches
-
o fază ce a fost numită livrescă, B. dezvăluie arta unui mare colorist, degustător de arome și împătimit calofil, dezgropând o limbă somptuoasă din hronice, pisanii și foleturi. Filoanelor cărturărești li se asociază cruditățile verbale. Coloritul descripției, opulența detaliilor, dezinvoltura imagistică și capacitatea de vizualizare fac din el un scriitor baroc, trădându-și obsesia cărturărească și gustul pentru ezoterism. Impulsul regresiv îl definește ca pe un „poet” al stărilor crepusculare, chestionând istoria sub pavăza parabolei. Departe de a fi un roman
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
autoritate care nu puteau să-1 respingă fără să-i slujească drept modele (Stat sau Biserică). Considerat în el însuși, opus-ul marxist era de origine renană și de impact luteran; însă marxismul instituit a devenit roman în aval: idolatru sau imagistic, centralist, clerical. Austria, Portugalia, Italia, Spania, Franța, Belgia. Cînd nu a fost impus prin forța armelor, ca în Estul european după 1945, marxismul occidental s-a propagat prin propriile sale mijloace în rîndurile protestantismului, fiindcă era el însuși o Reformă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pe măsură, ajungând să fie sinonimă cu înfrângerea PSD și, în general, a administrației acestuia. Așadar, datorită victoriei candidaților săi în competiția pentru fotoliul de primar general al capitalei și în cea pentru primăria Clujului, ambele intens mediatizate și exploatate imagistic, prestația electorală a Alianței, adică a PNL și PD, a ajuns să fie apreciată drept una câștigătoare la nivel național, lucru altfel în contradicție cu realitatea electorală. În al doilea rând, rezultatul alegerilor pentru consilieri, în mod deosebit pentru consilierii
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
fundamentată ca știință, apar idei revoluționare asupra relativității, se descoperă noi galaxii și noi medicamente, se construiește microprocesorul, iar genetica ia amploare. În secolul al XX-lea se descoperă calculatorul, care este rapid asimilat de practica medicală. Apar noi tehnologii imagistice medicale, cum sunt computer tomografia, rezonanța magnetică, posibilitatea de remodelare 3D (tridimensională), toate dependente de informații și de tehnologie computerizată, iar în stabilirea diagnosticului se face trecerea de la stadiul clinic la cel imagistic. Radiologia, tomografia, cromografia, microscopul electronic, transplantul de
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
asimilat de practica medicală. Apar noi tehnologii imagistice medicale, cum sunt computer tomografia, rezonanța magnetică, posibilitatea de remodelare 3D (tridimensională), toate dependente de informații și de tehnologie computerizată, iar în stabilirea diagnosticului se face trecerea de la stadiul clinic la cel imagistic. Radiologia, tomografia, cromografia, microscopul electronic, transplantul de țesuturi și organe, dezvoltarea ingineriei genetice cu aplicații diagnostice și terapeutice, diversificarea tehnicilor diagnostice până la nivel de diagnostic cibernetic, bioingineria și ramificarea ei în fizică, chimie, genetică, informatică, evoluțiile chimiei de sinteză cu
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
îl va determina să depună toate eforturile pentru a ajuta pacienții să-și recapete sănătatea. În acest scop, medicul se va folosi de toate instrumentele pe care sistemul medical de care aparține i le oferă, de la stetoscop și până la diagnosticul imagistic, genetic, imunologic. El este obligat de conștiință și de lege să fie bine informat cu ultimele publicații legate de cazul pe care-l examinează. Tendințe În toate timpurile educația, știința și tehnica nu au avut granițe, iar omenirea, considerată ca
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
un tip de microscop care folosește electroni pentru a ilumina și a crea o imagine mărită (de 2 milioane de ori). 37. monitorizare cardiacă: tehnică de supraveghere a activității inimii unui pacient folosind un dispozitiv electronic numit monitor. 38. MRI: (imagistic prin rezonanță magnetică) procedură diagnostică care utilizează combinația dintre câmpul magnetic, radiofrecvență și computer pentru a prezenta în detaliu imaginii ale organelor și structurilor din interiorul corpului. N 39. nanotehnologie: termen colectiv pentru dezvoltările tehnologice al căror rezultat finit este
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
pentru ascultație pulmonară, cardiacă sau alte zgomote ale corpului. T 59. telemedicină: utilizarea sistemului de comu-nicare electronică pentru transferul către pacient a informațiilor medicale și educaționale. 60. termometru: dispozitiv pentru măsurarea temperaturii. 61. tomografie cu emisie de pozitroni (PET): tehnologie imagistică diagnostică de ultimă generație, PET scan permite medicului să examineze complet corpul pacientului, prin producerea unor imagini ale fiziologiei, deci funcționării organismului, imagini imposibil de obținut cu alte metode. Acest mod de vizualizare înfățișează metabolismul, precum și alte funcții importante, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
să facem o distincție Între două tipuri esențiale de Învățare care s-au prefigurat deja: Învățarea figurativă șiînvățarea activă. Astfel, În timp ce Învățarea figurativă are tendința să rămînă la nivelul reprezentării statice, figurative, să se bazeze pe simboluri verbale și elemente imagistice, intuitive În structurarea cunoașterii, de unde preferințele ei pentru metodele verbaliste (livrești), demonstrative și receptive care Îndeamnă elevii la activități de tipul ascultării, receptării, repetării, memorizării, reproducerii,imitației etc., deci capacități reproductive, Învățarea activă presupune cu totul altceva. Specific acesteia este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
rolul principal revine imaginilor, În timp ce explicațiile joacă un rol auxiliar În actul observației, mai mult de orientare a modului de desfășurare a acestuia și de definire a rezultatelor la care urmează să se ajungă. În multe situații apelul la concretizarea imagistică este indispensabil datorită nivelului gândirii logico-concrete la care se află copilul pe o anumită treaptă a evoluției lui psihice, memoriei lui vizuale, concrete. Învățarea noțională, Înțelegerea abstracțiilor, presupun, de cele mai multe ori, existența unui „depozit” suficient de imagini vizuale prin intermediul cărora
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Firește, o asemenea pedagogie, fundamentată pe teoria imprimării imaginilor și a abstragerii unor noțiuni generale, a contribuit la accentuarea descriptivismului și a pasivității În procesul de Învățământ. Acestei metode i s-a atribuit prea mult timp doar o valoare intuitivă, imagistică, de simplă ilustrare, de menținere a activității mintale a elevilor mai mult la nivelul actului perceptiv decât la cel rațional (logic); acțiunile exploratorii fiind destul de reduse, trecerea de la fenomen la esență, de la imagine la idee, devenea și ea destul de anevoioasă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teme, cuvinte, figuri de stil cu mare încărcătură ideologică - „democrație”, „patriotism”, „bine” etc. - în anumite situații și cu o anumită frecvență. 4. Raportarea, indiferent de disciplină, la motive cu mare încărcătură ideologică, precum integrarea euro-atlantică sau drepturile omului. 5. Materialul imagistic, care poate cuprinde diverse elemente simbolizante. 6. Elemente metadiscursive din manual - precum formatul acestuia, formatarea și ilustrarea copertei, stilul de tehnoredactare etc. 3.4. Educația ca agent al schimbăriitc "3.4. Educația ca agent al schimbării" Funcțiile enunțate anterior pot
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și alegoriile ce ne transpun din plin într-un regn al fanteziei”, lucru care nu ușurează cu nimic o interpretare care se dorește cât mai clară, ci, dimpotrivă, este un bun prilej pentru interpretări substanțial diferite. Și totuși, „nicăieri viziunea imagistică și analogică a lui Platon nu a cuprins mai mult din esența operei decât Republica”. Această îngreunare în receptarea clară, prezentă de altfel ca o caracteristică a dialogurilor platoniciene, a dus la situația în care Republica apare ca una dintre
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sunetele limbajului vorbit) amestecă în mod eficace semnele în imagini cu sintaxele abstracte”. (Poate că argumente importante în sprijinul acestei perspective pot fi aflate chiar în orizontul psihologiei contemporane. Paivio (1971) vorbește despre o dublă codare a informației vizuale. Codul imagistic este dublat în cazul omului de un cod verbal care contribuie decisiv la o mai eficientă reactualizare a schemelor cognitive, a imaginii.) Identificăm aici continuitatea în orizontul cognitiv a celor două forme de descoperire a adevărului. Durand observa faptul că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
această cercetare, patru grupuri experimentale au fost selectate din 148 de membri din corpul armatei norvegiene. Fiecare grup a primit instrucțiuni explicite. Mai precis, au fost solicitați: a) să analizeze și să evalueze verbal; b) să analizeze și să evalueze imagistic; c) să exploreze și să evalueze verbal; sau d) să exploreze și să evalueze imagistic. Pentru subiecți, explorarea a fost definită în termenii încercării și erorii, în timp ce analiza a fost descrisă ca formă de aplicare a unor reguli cunoscute în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
norvegiene. Fiecare grup a primit instrucțiuni explicite. Mai precis, au fost solicitați: a) să analizeze și să evalueze verbal; b) să analizeze și să evalueze imagistic; c) să exploreze și să evalueze verbal; sau d) să exploreze și să evalueze imagistic. Pentru subiecți, explorarea a fost definită în termenii încercării și erorii, în timp ce analiza a fost descrisă ca formă de aplicare a unor reguli cunoscute în scopul descoperirii soluțiilor. Subiecții au primit două probleme: Problema celor două sfori și Problema suportului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
scop inducerea anxietății la testare, cu impact asupra variabilei performanță creativă. În prima situație experimentală, un eșantion de 132 de elevi a fost împărțit în grupuri experimentale și grupuri de control. Creativitatea a fost evaluată prin intermediul probelor verbale, matematice și imagistice (vizuale), de gândire divergentă. Administrarea în scopul inducerii anxietății la testare s-a realizat în următoarele instanțe: în primul rând, s-a specificat că testele vor fi „corectate cu strictețe”. Subiecții au fost avertizați să se asigure că oferă, „într-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în volumul Domus taciturna, mișcă desenul și îi imprimă rezonanțele caducității. Elementele simboliste (parcul, grădina, parfumuri, mirajul depărtării, cântecul și plânsul fântânilor) tulbură „helenicul vis” al poetului. Totuși, atmosfera de intimitate senină și de împăcare finală rămâne dominantă. În pofida stereotipiei imagistice, a travestiului clasicizant, renunțarea la emfaza retorică și tendința de interiorizare a expresiei sunt ceea ce interesează în lirica lui. A tradus (incluzând câteva versiuni în volumul Domus taciturna) din bucolicii siracuzani Bion și Moschos, din Cleanthes, Pindar, din sonetele lui
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
se autodefinește - în zodia acelei „generații ieșite în lume sub semnele cumplite ale războiului, dar purtând cu sine și pentru toți o poezie curată și dreaptă”. Este poezia din anii imediat postbelici, temperată în raport cu excesele experimentelor avangardiste și cu delirurile imagistice suprarealiste, ale căror sechele teribiliste se mai percep totuși în dicție. Poemele din prima lui plachetă, Ora 25 (1946; distinsă în manuscris cu Premiul pentru poezie „Ion Minulescu”) se deschid cu o imagine insolită, generatoare, la rândul ei, de alte
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
semantice și în sublinierea corelațiilor dintre sensuri și forme. Cea dintâi exegeză oferă descrierea pe niveluri tradiționale a lexicului eminescian (nivelul fonetic, gramatical-morfologic, sintactic, lexical, nivelul figurilor de stil - epitet, comparație, metaforă etc.), dar oferă și un capitol de „câmpuri imagistice”, de constelații simbolice specifice în domeniul uman, al spațiului cosmic, al naturii terestre, al naturii anorganice, al artelor, al religiilor și mitologiilor, în funcție de care poate fi descris universul imaginar al poetului. Până în acel moment, nimeni nu încercase în stilistica românească
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
simbolic „un car de fân cu miros tare”. Tonul incendiar al lui Aron Cotruș e anticipat în fraze sacadate: „Cerul e roșu.../ Arde. Arde ori renaște lumea moartă...” (Viitorul). Un ciclu de poeme cu mai multă culoare relevă o tendință imagistică modernă. Contesa cu ochi albaștri stă „pe-un scaun de argint” (Din versurile triste: Annie), în jurul mesei de aur cântă țigani negri din lăute roșii, în parcul verde luminează crini albi. Impresiile în decor alpestru din Baladă ardeleană sunt întrerupte
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
Captivitatea cercului (1970), deși scrise în vers alb, au o anume muzicalitate interioară, izvorând dintr-o sensibilitate feminină aparte, cenzurată cerebral, și dintr-un lirism profund, fără ca poezia să cadă în desuetudine sau în monotonie. Lucidă, inteligentă, plină de asocieri imagistice insolite, lirica pe care o scrie I. conține aluzii fine, subtile. Procedeul constant folosit este simularea, mimarea folclorului infantil, a stilului epic, a cadrelor basmului, a romanului de aventuri etc. Această parodiere, intenționat ludică, ascunde o durere abia percepută. Poeta
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
din redacția „Astrei”. Și-a strâns versurile în volumele Drum lung (1928), Amvonul de azur (1933), Privighetoarea oarbă (1940; Premiul Academiei Române), Timp sonor (1968), Acolo sus, steaua (1971) și într-o antologie, Privighetoarea oarbă. Versuri. 1928-1969 (1971). Cu un registru imagistic comun, poezia a fost pentru G.-V., de tânăr suferind de tuberculoză, un mod de a sublima brutalitatea vieții. Avântul spre vis, profuzia de stele, amintirea ca purificare a trăirii arată un romantic. „Cântăreț bolnav” de singurătate și de toamnă
GHERGHINESCU-VANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287247_a_288576]
-
cu o metodologie bine pusă la punct, să traducem un limbaj fantasmatic Într-un limbaj conceptual. Putem la fel bine să schimbăm tehnica, să folosim o altă hermeneutică, dar În final toate metodologiile nu fac decât să reducă acel haos imagistic - sau aparent haos - la un scenariu monologic. Contrametoda la care mă gândesc ar fi cea prin care nucleele de imagini nu ar fi interpretate, nu ar fi traduse În concepte, ci ar fi „duse până la capăt”. Desigur, e o metodă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
factori pur personali și greu de cuantificat. Ar trebui luate deci În calcul toate aceste date apriorice Întâlnirii cu fantasmele unui text. Corin Braga: Chiar la așa ceva mă gândeam când defineam demersul anarhetipic drept o continuare a latențeler simbolice și imagistice ale discursului. Sugestia ar fi ca noi, În calitate de critici, de analiști, să deculpabilizăm proiecția de fantasme, să nu ne mai simțim vinovați că o facem, ci să ne devină un instrument de lucru, un instrument legitim, să Îl legitimăm ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]