3,483 matches
-
cel al bărbaților în posturile de conducere. Ulterior, Ivo Welch, David Hirshleifer și Sushil Bikhchandani (1992, 994) au demonstrat că schimbările în modă și apariția unor teribilisme pot fi explicate prin modelul cascadei informaționale, acesta fiind, o dezvoltare a teoriei imitației. O cascadă informațională apare când un individ performează un comportament observat anterior la semenii săi, ignorând astfel propria sa opinie și percepție. Iată cum explică autorii citați modelul cascadei informaționale: presupunem că există un număr de indivizi (n); fiecare decide
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care se pronunță în favoarea bunurilor personale ca stimulent. De asemenea, persoanele celibatare își exprimă adeziunea la cumpărarea obiectelor personale ca stil de viață și sursă a plăcerii (P.N. Danzinger, 2005, 117). Rezultatele prezentate anterior susțin teza consumului emoțional, în defavoarea dialecticii imitației de clasă. Totuși, în consumul de modă coexistă motivații sociale de diferențiere, susținute chiar de strategiile de promovare a unor branduri recunoscute ca exclusiviste, prezente și pe piața de consum din România, cum ar fi Louis Vuitton, Guggi, Chanel, Prada
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
emană într-o lume în schimbare (idem, 281-282). Herbert Blumer a fost de acord cu ideea modei ca marcă a prestigiului clasei sociale și ca expresie a modernității, din teoria lui Georg Simmel, dar a pus sub semnul întrebării mecanismele imitației. Moda iese din uz nu datorită "cascadei imitației", ci datorită nevoii de a elabora noi mode consonante direcției gustului colectiv. Prin urmare, prestigiul social al elitelor nu se recunoaște după ostentația simbolurilor de clasă, ci după intuiția membrilor elitei cu privire la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Herbert Blumer a fost de acord cu ideea modei ca marcă a prestigiului clasei sociale și ca expresie a modernității, din teoria lui Georg Simmel, dar a pus sub semnul întrebării mecanismele imitației. Moda iese din uz nu datorită "cascadei imitației", ci datorită nevoii de a elabora noi mode consonante direcției gustului colectiv. Prin urmare, prestigiul social al elitelor nu se recunoaște după ostentația simbolurilor de clasă, ci după intuiția membrilor elitei cu privire la direcția gusturilor colective. Difuzarea modei nu mai este
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
socio-economice superioare. Unele cercetări (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 596; D.L. Miller, 1981, 150) corelează implicarea în teribilisme cu variabile care țin de climatul relațional. Participarea adolescenților la unele isterii ale modei nu se explică doar prin fenomenele de imitație, ci mai ales prin intermediul rețelelor sociale care există în vecinătate, școli, locuri de muncă. Aceste rețele au o pondere semnificativă în adoptarea teribilismelor prin suportul social acordat de membrii acestora și prin menținerea justificării comportamentului celui care adoptă tendințele. Teribilismele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cerere și o distribuție clară către un anumit public. Dar media este tentată să prezinte mai mult unele evenimente captivante, cum ar fi lansarea unor mode de către un actor cunoscut, iar acestea se răspândesc către audiență prin sugestibilitate și prin imitație (idem, 205). O dată ce un lider a adoptat o modă, impactul va cuprinde în principal indivizii anonimi. 6. Factorii de control social. Se pare că autoritățile intervin rar în mode și nu folosesc mijloace pentru descurajarea acestora. La fel ca și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Psychology, University of Southern California Press, Los Angeles, 1920, pp. 127-154. Boia, Lucian, Tinerețe fără bătrânețe. Imaginarul longetivității din Antichitate și până astăzi, Editura Humanitas, București, 2006. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000. Boncu, Ștefan, "Imitația", în Ștefan Boncu, Psihologia influenței sociale, Editura Polirom, Iași, 2002, pp. 23-88. Bondi, Anna, "Moda e costume", în Nicola Tranfaglia, Il mondo contemporaneo. Politica e società, La Nuova Italia Editrice, Firenze, 1999, vol. 9, pp. 568-584. Bonte, Pierre (coord), "Valoarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
textelor anticilor, fapt ce implica o atitudine mai degrabă repetitivă și imitativă. Un discipol bizantin își putea dovedi stăpânirea filosofiei din afară, adică a textelor lui Aristotel și Platon, prin producerea unor discursuri rostite sau scrise care să reprezinte o imitație cât mai fidelă a modelului clasic. Nu conta câtuși de puțin latura personală, originalitatea în astfel de exerciții, ba chiar era considerată ca manifestare a unei neputințe. Rezultatul a fost că în cultura bizantină, chiar și cei mai rafinați gânditori
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Sonnetul (1839, nr. 60, p. 251), el avea convingerea că cel criticat "odinioară va binecuvânta critica". Încrezător în rolul constructiv al criticii, Asachi își îndreaptă însă armele și în direcția combaterii unei manii primejdioase, semnalate anterior de M. Kogălniceanu: "dorul imitației". Impărtășindu-i punctul de vedere, redactorul "Albinei" pledează, în termenii cei mai categorici, pentru constituirea unei literaturi naționale și pentru evitarea imitației operelor străine, în mod nerațional și exclusivist, prin respectarea tradiției strămoșești: "Cultura și fericirea unui popor nu stă în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
criticii, Asachi își îndreaptă însă armele și în direcția combaterii unei manii primejdioase, semnalate anterior de M. Kogălniceanu: "dorul imitației". Impărtășindu-i punctul de vedere, redactorul "Albinei" pledează, în termenii cei mai categorici, pentru constituirea unei literaturi naționale și pentru evitarea imitației operelor străine, în mod nerațional și exclusivist, prin respectarea tradiției strămoșești: "Cultura și fericirea unui popor nu stă în schimbarea portului, în mania de a se lepăda de învechime și de a lua orice lucru strein și nou, ci în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de scriitori și puține producții literare propriu-zise: câteva poezii originale, de la aceiași poeți, și mai puține scrieri în proză, dominată în sfârșit de talentul lui C. Negruzzi, afirmat chiar și într-un reportaj ca Fragment dintr-o călătorie, în rest, imitații și traduceri. Cât privește "dizertațiile filologice și critice", anunțate de Asachi, acestea sunt aproape inexistente în aceste numere. Pentru stimularea activității literare a noii publicații trebuiau, așadar, eforturi mai organizate și o orientare teoretică mai fermă. Dacă inițiativa plină de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
dar, vom căuta să nu dăm cea mai mică pricină din s-au pute isca o urîtă și neplăcută neunire. In sfîrșit, țălul nostru este realizația dorinții ca românii să aibă o limbă și o literatură comună pentru toți. Dorul imitației s-au făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul național. Această manie este mai ales covîrșitoare în literatură. Mai în toate zilele ies de subt teasc cărți în limba românească. Dar ce folos! că sunt numai
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
era și dumneaei care mi-este amică, și ați chemat-o dumneavoastră martoră că a fost acolo și poate să jure cum s-a-ntâmplat. [...] Zice: «dezbracă- te (senzație În auditoriu); scoate tot ce ai ori de metal, ori de imitație!» și eu am scos ceasul și lanțul care-l aveam cadou de suvenir de la un... de la o mătușă a mea și cu medalionul, cu o șuviță de păr de la soră-mea, și inelele, și le-am pus pe masă lângă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
era). (CII.~1705: 32) Întrebarea este cum se poate interpreta poziția finală a verbului ca fenomen general și instanțierile sale particulare în scrieri cu model latin explicit (predicatul complex din exemplul de mai sus). Una dintre opțiunile de analiză este imitația fidelă a sintaxei latine: structurile cu verb final rezultă dintr-o setare parametrică centru-final care, prin deplasare de tip roll-up (Comp-la-Spec) (v. §II.2.3), plasează în mod sistematic complementul la stânga centrului său. Analiza textelor vechi însă nu prezintă diagnosticele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a auxiliarului verbal arată că encliza verbului nu se asociază cu deplasarea verbului în domeniul C53. Alte situații de encliză pronominală, chiar dacă se produc prin copierea unui model străin, respectă specificul sintactic al românei vechi, deci nu pot fi considerate imitații. (172) a. cu foc înfierbântatu-m-ai și nu află-să întru mine nedereptate (CM.1567: 238r) b. Se sfiască-seși se întoarcă-seînderret toți ce gilăluiescu Sionulu. (PH.1500−10: 112v) c. cela ce va spunre-seție (PH.1500−10: 64v) Postpunerea pronumelui
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din care făceau apoi ceai tot anul. „Aparent, spune V. Barbu, obiceiul culesului plantelor medicinale se înscrie în seria celor menite să conserve în memoria pelerinului amintirea drumului făcut (...) pelerinajele se cultivă, se organizează, se propagă prin entuziasm contagios și imitație, se mențin în timp prin repetiție și fidelitate.” (Barbu, 2008 : 517) O altă funcțiune a obiectelor cumpărate din locurile de pelerinaj este apropiată de cea a fetișului : alungarea răului. „Suvenirurile religioase asumă puterea binefăcătoare a fetișurilor. Nu se vinde marfă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
căptușita în interior. Clapa din fața este puțin rotunjita, iar cea din spate formează două urechi laterale, prevăzute cu bentița și nasture pentru încheierea acestora deasupra capului și sub bărbie. Clapele sunt dublate pe partea exterioară cu blană naturală sau cu imitație de blană de culoare bleumarin închis (bleu Rembrandt). Pe clapa din față, la mijloc, se aplică emblemă. 14. Mănuși Mănușile se confecționează din piele și au culoarea neagră. 15. Curea Cureaua se confecționează din piele și are culoarea neagră. B.
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
vestonului sau cămășii și pe nasturele buzunarului stâng superior de pe piept. 6. Steagul serviciului de pompieri civili (planșa nr. 11) Steagul serviciului de pompieri civili are forma dreptunghiulara și dimensiunile 90 cm x 120 cm, se confecționează din mătase vișinie, imitație brocart, cu franjuri și ciucuri de culoare galbenă, având două fețe. Față 1 (instituțională) a steagului va cuprinde în centru însemnul profesional brodat cu mătase în culori diferite (cască - aurie, egreta - roșie, laurii - aurii, scara și toporașele - argintii), la partea
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
virtuți asociate (de exemplu: scoici, mătănii, unelte). În general, reprezentarea sacrului în simboluri are o funcție de sfințire sau de exorcizare, adică de apropiere de Dumnezeu sau de îndepărtare a elemetelor ce ne pot leza relația cu spiritul divin. Amintirea și imitația, în exprimare academică anamnesis și mimesis, sunt interpretarea analogă și asociativă a realității sacrului ca apărare împotriva răului ori a magiei negre. Din vechime oamenii înșirau în sanctuarele vieții lor cotidiene măști, animale, reprezentări sexuale, plante, cranii sau coarne de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
India până în Peru și Mexic. Muntele sacru din Grădina Edenului sau Turnul Babel sunt asociate frecvent cu simbolistica minunilor creației umane care sunt tumulii, piramidele, pagodele. După documente și manuscrise străvechi ceea ce noi am moștenit în timpul prezent sunt de fapt imitații ale unor construcții similare de pe continentul Mu și Atlantida. Laturile lor sunt îndreptate spre cele patru puncte cardinale, amintind de cruce și de compas, de cele patru fluvii ale Atlantidei. Dar nici o țară din lume nu se poate compara cu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Dacă talentul metaforei pe care eu o consider stând la baza mitului, a alegoriei, a exprimării Cuvântului prin vers, nu poate fi luat cu împrumut de la alții 1089, ci reprezintă har metamorfozat în spirit vizibil, deci materie, nu de pură imitație, ci din matricea originală a înțelepciunii. Cuvinte grâu mi-au înrodit pe gură Anume întru seceriș solar În dor de suflet, nobilă măsură, Să fiu acestor vremuri cronicar 1090. Artă, religie, poesie cheile cu ajutorul cărora pot fi decodificate tainele se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să te ai bine cu vecinul, schimbați cursul Tisei, Someșului, Crișurilor și Mureșului și lăsați-i fără apă în pusta lor. Și pentru că avem și noi „faliții noștri”, cred că nici Președintele, nici Primul ministru nu vor lua măsura, prin imitație regresivă, de a-i opri pe românii basarabeni, pe ucaineni, pe chinezi, pe alți năpăstuiți ai soartei, să vină în România. Totdeauna la masa săracului a mai încăput un sărac și să nu se uite că numai răbdatul de foame
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-a-nceput să-l scuture... Peste toată hărmălaia Trece-n zbor un fluture.” (G. Topârceanu, Primăvara) M-aș fi așteptat ca de ziua îndrăgostiților, ziua Sfântului Valentin Yankeul, venit de pe meleagurile Potomacului, într-un efort de aculturație, datorat mai mult imitației decât necesității, altfel, numai cu Dragobetele, n-am fi știut cât de iubăreț ne este neamul, m-aș fi așteptat zic, ca politicienii să îngroape securea războiului, să fumeze pipa păcii, obicei tot de pe acolo, pe unde i s-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cuminte, cu căciula în mână și cu spinarea încovoiată. Ați văzut? Dacă s-a dat ordin să se voteze legea pensiilor, s-a votat și gata, nu contează că nu se potrivește cu situația României, că e o făcătură de imitație, ca să ne aliniem, să fim ca ei. Nu cred că banii lumii sunt stocați numai la cele două instituții și că nu ai unde să te mai adresezi, ca să ieși din necaz. De ce nu s-a apelat la Arabia Saudită (i-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ținut niciodată seama de ce-a spus, așa că va rămâne ca femeile să iasă la pensie la 63 de ani, nu la 65, la fel ca bărbații. Dacă asta înseamnă aliniere și integrare, să fie! Dar nu-i decât o imitație, nu are suport nici în tradiția românească, nici în dezvoltarea economică și socială, nici în starea de sănătate a acestui popor și nici în nimic. Împreună cu toată lumea de bun simț, am fost alături de președinte la marea pierdere și încercare prin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]