8,976 matches
-
beneficiază mai mult decât cel de-al doilea tip de stilul transformațional de leadership. Deasemenea, nivelul managementului poate constitui un factor de contingență relevant, în condițiile în care managerii din poziții diferite ale ierarhiei se confruntă cu diferite niveluri de incertitudine și tensiune. Aceasta nu înseamnă că numai directorii executivi trebuie să fie transformaționali; un lider transformațional cu mare succes pe care unul dintre noi l-a întâlnit era un supervizor care și-a motivat angajații în cursul unei perioade de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dependență este dusă la extrem, va deveni o rezistență la schimbare. Teama de necunoscut - confruntarea cu necunoscutul face ca oamenilor să le fie frică. Fiecare element major de schimbare într-o situație de muncă aduce cu el un element de incertitudine. Motivele economice - banii cântăresc greu în motivația oamenilor. Aceștia, de obicei, rezistă la schimbări care duc la scăderea veniturilor lor, direct sau indirect. În sens real, angajații au investit în starea lor actuală în cadrul muncii lor. Ei au învățat cum
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
flexibilitatea și adaptabilitatea la situație. D.O. este aptă să răspundă noilor provocări ale lumii contemporane (și tranzițiilor ei) iar specialiștii în D.O. care posedă cunoștințele, abilitățile și tehnicile necesare pot în continuare sprijini organizațiile în confruntarea lor cu incertitudinile viitorului. Dacă „modelul organizației unice a murit” (Vlăsceanu, 1999) organizația postmodernă are evident provocările ei: Se înțelege că, în elaborarea strategiei, se utilizează o anumită ideologie de intervenție, ca mediator între interesele și practicile organizaționale (...). Orice strategie trebuie să prevadă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1 la 10, unde 1 înseamnă acord maxim cu prima afirmație, iar 10 acord maxim cu a doua afirmație din pereche. Satisfacția față de viață a fost introdusă în analiză ca indicator al mulțumirii față de propria situație și al gradului de incertitudine existențială, pornind de la premisa că persoanele care se află într-o situație de risc social crescut sunt mai nemulțumite de situația în care se află. Indicele de satisfacție față de viață a fost construit ca scor factorial din răspunsurile la întrebările
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
au prieteni care afirmă că nu cred în Dumnezeu. Această valorizare socială negativă a scepticismului religios are consecințe vizibile mai ales în discursul politic. Putem avansa ipoteza că religiozitatea declarată este importantă mai ales în autoprezentarea în relații dominate de incertitudine - cum ar fi relația dintre electorat și oamenii politici, dar și interacțiunea dintre o persoană intervievată și operatorul de anchetă. Contextele în care există o cunoaștere reciprocă, precum relațiile părinți-profesori sau cele dintre prieteni, par să permită o mai mare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
al indeciziei și că acesta impune ca din el să se proiecteze imaginea celui mai bun, adică, având În vedere particularitatea jocului lui Swallow, imaginea celui mai rău: o imagine care este mai puțin destructurantă pentru el, care nu suportă incertitudinea, și pe care, din această pricină, este nevoit să o ascundă, Însă care Îl duce, Împăcat cu el, la pierzanie. Astfel, ca să reușească să vorbească fără jenă despre cărțile necitite, a decis să ne elibereze de imaginea opresantă a unui
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cea care va fi de altfel și motivul prăbușirii sale. Să recunoști că toate aceste cărți nu sunt niște texte rigide, ci obiecte mobile, este, Într-adevăr, o poziție destabilizatoare, pentru că ne confruntă, În prelungirea imaginii lor, cu propria noastră incertitudine, mai precis cu nebunia noastră. Mai onest decât În cazul lui Lucien, ar trebui să acceptăm riscul de a ne confrunta cu ele, Încât să le putem aprecia bogăția la adevărata valoare și să ieșim totodată cu bine din situațiile
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
o vagă idee despre ea. Dar situația e diferită atunci când unul dintre cei doi interlocutori sau amândoi au „citit” cartea? Anecdota lui Sôseki, ca și jocul adevărului al lui Lodge, are meritul că o amintește pe prima dintre cele două incertitudini ale bibliotecii virtuale, cea În legătură cu competența cititorilor. E greu, dacă nu imposibil, să știi În ce măsură cel cu care vorbești despre o carte a și citit-o. Nu numai pentru că nu există un alt domeniu În care să domnească o așa
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
trasului pe sfoară, În care participanții se Înșeală pe ei Înșiși Înainte de a-i Înșela pe ceilalți, amintirile pe care le-au păstrat despre cărți fiind mai ales marcate de prilejurile situației În care se găsesc. Și Înseamnă să ignori incertitudinea actului lecturii În pofida Împărțirii În două tabere , așa cum voia, În nebunia lui, să o facă universitarul lui Lodge - cei care au citit cartea și cei care nu o știu. Ignorare care, o dată, Îi privește pe așa-zișii cititori, și neglijează
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
că o vor sau nu, Într-un interminabil proces de inventare a cărților, iar adevărata Întrebare nu este, plecând din acest punct, de a ști cum să scapi, ci cum să Îi sporești dinamismul și puterea de Înțelegere. Această primă incertitudine referitoare la competențele interlocutorilor este dublată de o a doua, deja evidențiată la Balzac, dar accentuată aici, privind de astă dată chiar cartea. Dacă e greu să știi ceea ce cunoaște celălalt și chiar tu, În aceeași măsură, nu este la
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
profilului antrenorului, cea de diagnostician. Dosse (1995) definește această dimensiune ca „paradigmă interpretativă”. De aici reiese o organizare de tip compozit, extrem de dinamică, a cunoștințelor antrenorului. Aceasta ar crea posibilitatea aflării de răspunsuri adecvate și rapide, date unor situații de incertitudine. Diversitatea situațională în care se pot afla, la un moment dat, antrenorul și sportivul, fie că vorbim de situații de antrenament, dar mai ales de situații de competiție, mult mai greu de anticipat ca evoluție și succesiune a evenimentelor, conferă
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
pot afla, la un moment dat, antrenorul și sportivul, fie că vorbim de situații de antrenament, dar mai ales de situații de competiție, mult mai greu de anticipat ca evoluție și succesiune a evenimentelor, conferă acestora un oarecare atribut de incertitudine, în care deciziile a priori sunt singura modalitate de intervenție. În astfel de situații imprevizibile, articularea lor cu portofoliul personal de cunoștințe trebuie să se facă extrem de rapid. Constatarea, observarea situației, prelucrarea, analiza și intervenția adecvată, in situ, depind în
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
acolo unde, de fapt, nu există: „A căuta (sau a găsi) pete În soare”.) „Dușmănia este ura care așteaptă prilej de răzbunare.” (Cicero) Nimeni nu e ușă de biserică. (Fiecare e supus greșelii: „Descurcă Îndoiala și vei cunoaște adevărul” - Înlăturând incertitudinile În privința sinelui, obținem adevărul despre noi Înșine.) Un om nu e neapărat rău fiindcă altul e bun. Totuși astfel de comparații se fac frecvent: chiar unii părinți depreciază pe unul dintre copiii lor numai pentru că celălalt excelează prin cumințenie sau
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
impute tăcerea, decât să ți se reproșeze că ai vorbit.” (W. Shakespeare) Morții cu morții, și viii cu viii. (Cine nu știe sau nu poate să departajeze situațiile este sortit să se mențină Într-o stare de continuă confuzie, de incertitudine și, implicit, de disconfort psihic: „Nici cu viii, nici cu morții”.) Ideea că viața trebuie să meargă Înainte o găsim exprimată și În aforismul: „Cât timp nu te resemnezi, ești mai tare decât soarta” (E.M. Remarque). Omul să zică În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ajungi să-i cunoști valoarea, făcându-l.) „Nu ne simțim legați trainic de ceva decât pe măsura grijilor, muncii și dorințelor care ne-au costat.” (H. de Balzac) Nu știi de unde sare iepurele. (Întotdeauna, Într-un moment de disperare, de incertitudine sau de așteptare Încordată, neprevăzutul poate constitui o șansă. În orice caz, așa cum recomandă G.Ch. Lichtenberg, omul trebuie să creadă În schimbare: „N-aș putea, firește, spune dacă va fi mai bine când va fi altfel; dar atât pot spune
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lucrurile complicate”, după modelul lui Alexandru Macedon, care a tăiat dintr-o singură lovitură de sabie incitantul și nedeslușitul „nod gordian” ( În plan psihic, acesta poate semnifica prezența, la un moment dat, a unei complexe stări de Îndoială sau de incertitudine În raport cu noi Înșine sau cu alții). Μ Cine se refugiază În imaginar crede că acolo lucrurile sunt, În mod obligatoriu, mai frumoase și mai ușoare sau că ceea ce nu e cu putință În viața reală devine posibil În Închipuire. Dar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la nevoie, și ce este mai neplăcut decât Învingerea pudorii de a deconspira secretele acestei intimități? Dar acest fapt este compensat, adeseori, de satisfacția de a fi reușit să-l ajuți, de exemplu, pe cel care, dominat de contradicții și incertitudini interioare, se abandonează descurajării sau disperării. Μ Paradoxal, dar Îndrăgostitul este ultimul care ne poate spune ce este fericirea În iubire, deoarece el este Într-atât de prins În mrejele ei, Încât nu se poate distanța de ea, pentru a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să fie mereu reluat. Μ Pentru adevărurile simple nu avem timp. De aceea ele ni se relevă mai ales În timpul nostru liber (atunci când Îl avem sau atunci când știm să ni-l acordăm). În schimb, adevărurile complexe aparțin timpului În care incertitudinile ne marchează, adică timpului când noi ne aparținem, de fapt, cel mai puțin. Μ Când iubirea trăiește o primăvară În sufletul ei, este intraductibilă; când devine tomnatică, este limpezită și consolatoare. Μ Orice idee este binevenită, deoarece ea se va
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În schimb, omul poate Îndeplini condițiile acestui act suspensiv. Când, de pildă, dorim să facem o călătorie interesantă, dar nu avem banii necesari, trebuie să așteptăm o altă ocazie; când constatăm că un proiect de moment important cuprinde totuși o incertitudine sau o anumită doză de risc, Îl amânăm pentru a-l perfecta sau pentru a aștepta un moment mai favorabil; când un prieten la care ținem foarte mult nu ne poate vizita azi, așa cum am dori, trebuie să ne consolăm
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
jargon”, este adevărat, dar în același timp cu spontaneitate și simplitate (după cum cere destinația sa practică). Pledoaria acuzatului care se apără valorează - într-un alt univers cultural - cât pledoaria bătrânei rude biblice care îl acuză. Conține același fanatism și aceeași incertitudine existențială: rușinea de a fi țăran. În cele din urmă, Camon ajunge la condamnarea amănunțită și motivată a bătrânei sale rude: este vorba despre un paleocatolic moralist, retrograd, în fond provincial; pe scurt, arhetipul mic-burghezului „în stare naturală”, înainte ca
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Nici n-am putea să nu-i dăm dreptate: dat fiind că Statul a avut nevoie de Mafie, este clar că Sciortino cunoaște Statul foarte bine... Tempo, 16 august 1974 Genocidul 1tc "Genocidul1" Vă rog să-mi scuzați impreciziile sau incertitudinile terminologice. Materia abordată - s-a spus dinainte - nu este literară, iar spre nefericirea sau norocul meu eu sunt un literat, și de aceea nu dețin termenii pentru a o trata, mai ales din punct de vedere lingvistic. Și încă o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cumulat asupra organizațiilor (absenteism, fluctuații de personal, ineficiență, productivitate scăzută) - depind în mare măsură, așa cum creditează cercetările recente (vezi și Brate, 1996, 2001), de: caracteristicile stresorilor (tipul și natura, intensitatea și severitatea, momentul impactului și durata acțiunii lor, noutatea și incertitudinea conținute în situația-stimul); modul particular de percepție, prelucrare, mediere/evaluare (de exemplu, acordarea semnificațiilor) și adaptare/gestiune/control (utilizarea resurselor personale și a mecanismelor de gestionare a stresului: coping) al stimulilor aversivi din mediu (intern și extern), care pot lua
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
teoretice prezentate se fundamentează pe câte o secvență cauzală, mai simplă sau mai complexă, fiecare incluzând doar parțial multitudinea de tipologii/dimensiuni ale variabilelor/factorilor și relațiilor dinamice care caracterizează procesul S.O. (condiții, situații, caracteristici ocupațional-organizaționale, antecedente, tipuri de incertitudine ca stresori; percepții, evaluare; mediatori sau moderatori; strategii sau mecanisme de coping; tipuri de strain; răspunsuri, rezultate, efecte la nivel individual sau de organizație, pe termen scurt/imediat, mediu sau lung). Majoritatea modelelor S.O. susțin că stresorii din mediul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
crearea unui guvern federal și întărirea autorității statului-națiune. Etapa următoare constă în ierarhizarea factorilor și a forțelor care au fost identificate. Acești factori sunt cântăriți în funcție de efectul lor asupra problemei centrale. În consecință, studenții vor aprecia gradul de certitudine sau incertitudine al fiecărui factor. Factorii și forțele semnificative care sunt evaluate ca fiind certe se vor manifesta în orice viitor dintre cele schițate anterior. Factorii incerți vor fi folosiți pentru a diferenția între ele scenariile pe care le vor crea ulterior
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
direcția pe care o va lua viitorul sub raportul problemei centrale. Studenții vor discuta importanța potențială a fiecăruia dintre factori, subliniind forțele dominante implicite din fiecare. Fiecare dintre acești factori poate fi plasat pe o axă în funcție de gradul său de incertitudine - cei doi poli ai axei indicând două modalități opuse de manifestare a aceluiași factor. Studenții vor trebui să aleagă și o a doua axa (reprezentată de două răspunsuri contradictorii la factorul reprezentat de axa principală). Rezultă astfel patru cadrane, fiecare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]