5,387 matches
-
stres rezidual în momentul răcirii obiectului ceramic. Astfel, în momentul răcirii, pot apărea următoarele două situații: dacă αi<αm, stresul de întindere care se dezvoltă poate avea drept rezultat formarea de fisuri radiale în matrice. De asemenea, dacă αi>αm, incluziunea va tinde să se detașeze de matrice și să formeze un defect asemănător porilor (BARSOUM 2003, 375 377). Astfel, matricea rezultată va prezenta numeroase defecte sub formă de fisuri și/sau pori. Dat fiind faptul că duritatea ceramicii este condiționată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
slabe, fie se pot bifurca în jurul granulelor, în ambele cazuri rezultatul constând în scăderea stresului existent în vârful fisurii, încetinindu-se astfel avansul acesteia (BARSOUM 2003, 380-381), din acest comportament fiind astfel posibilă identificarea rolului jucat de procentajul sporit de incluziuni. În concluzie, deși prezintă o duritate redusă, matricea specifică rezultată, caracterizată printr-un număr sporit de defecte, poate fi considerată ca fiind tolerantă la șoc termic (BARSOUM 2003, 451; RICE 2000, 627). Considerăm util să menționăm că, în producerea ceramicii
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
a avut loc îmbogățirea masivă a altora 228. În 1998 s-a constituit o Comisie de Prevenire și Combatere a Sărăciei, care a adoptat o Strategie de prevenire și combatere a sărăciei, un Plan Național Anti-Sărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale în care erau prevăzute principii, obiective (privind ocuparea, locuirea, sănătatea, educația, copiii, tinerii, persoanele cu handicap, țiganii etc.), resurse, sistemul de monitorizare și de evaluare a impactului implementării planului menit să combată sărăcia. Principiile construirii unei societăți prospere și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
controlul asupra propriei vieți, a serviciilor și formelor de suport de care beneficiază; abordarea centrată pe persoană în furnizarea de servicii; protecție împotriva neglijării și abuzului; alegerea alternativei celei mai puțin restrictive în determinarea sprijinului și asistenței necesare; integrarea și incluziunea socială a acestor persoane, cu drepturi și obligații egale cu ale celorlalți membri ai societății. Persoana care are în îngrijire, supraveghere și întreținere un copil cu handicap beneficiază, după caz, de următoarele drepturi: concediu și indemnizație pentru creșterea copilului cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
necesitatea centrării pe copil, a unei școli, clase deschise, prietenoase etc. Părinții copiilor cu dizabilități care solicită înscrierea lor în grădinița cu copii normali trebuie primiți cu căldură și atenție. Personalitatea educatoarei depinde în mod semnificativ de reușita programului de incluziune. Ea trebuie să manifeste bunăvoință, echilibru, capacitate de adaptare, tenacitate, curaj, rezistență la stres și persistență în atingerea scopului și depășirea piedicilor. Cursul pentru părinți "Educați așa!" (în cadrul Proiectului Național Educația părinților) acordă sprijin părinților copiilor cu dizabilități. Conform concluziilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în mână dacă sunt folosite optim resursele, dacă sunt urmărite investițiile publice și private în învățământul superior. * Educația și formarea pe tot parcursul vieții. Educația și formarea profesională sunt importante pentru creșterea competitivității, a șanselor de angajare, a prosperității economice, incluziunii sociale, cetățeniei active și dezvoltării personale. Devine important ca în Uniunea Europeană să se ajungă la câteva repere împărtășite: 85% din elevi să ajungă să termine al doilea ciclu de învățământ secundar, rata participării populației adulte la educație și formare să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nu pot beneficia de tratament medical din motive financiare; proporția persoanelor care trăiesc în locuințe supraaglomerate; gospodăriile cu întârziere la plata chiriei etc. Având în vedere aceste criterii, Comitetul pentru Protecție Socială a stabilit o listă de 18 indicatori de incluziune socială: rata sărăciei (la pragul de 60% din mediana veniturilor), pe sexe, pe grupe de vârstă, pe categorii de gospodării, pe tipuri de gospodării, pe medii de rezidență; raportul dintre quintila superioară și cea inferioară a distribuției populației după nivelul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
tranziție, ICCV, 2002; Sărăcia extremă, ICCV, 2003; Poverty Assessment, Banca Mondială-CASPIS, 2003; Evaluarea Venitului Minim Garantat, MMSSF, 2003; Harta sărăciei în România, 2004; Diagnoza locuirii: lipsa unei locuințe și locuirea în condiții precare, ICCV, INS, 2004; Analiza indicatorilor sociali de incluziune socială utilizați de UE, INS-Universitatea București, 2004; Condițiile sociale ale excluziunii copilului, ICCV, 2004; Sărăcie urbană și sărăcie rurală, ICCV, 2004; Sistemul de indicatori ai incluziunii sociale, Universitatea București, 2004 etc. 172 Suportul social pentru populația de romi, Dinamica stării
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
unei locuințe și locuirea în condiții precare, ICCV, INS, 2004; Analiza indicatorilor sociali de incluziune socială utilizați de UE, INS-Universitatea București, 2004; Condițiile sociale ale excluziunii copilului, ICCV, 2004; Sărăcie urbană și sărăcie rurală, ICCV, 2004; Sistemul de indicatori ai incluziunii sociale, Universitatea București, 2004 etc. 172 Suportul social pentru populația de romi, Dinamica stării de spirit a populației în perioada de tranziție, Efectul creșterii costului întreținerii asupra standardului de viață, România rurală de azi: ocupare neagricolă și navetism etc. 173
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cu o varietate de compuși, pentru a dezvolta matrici adsorbente noi. Furusaki și al. (1996) au dezvoltat sinteza unui nou derivat de β-CD-chitosan prin modificarea covalentă a carboximetil-β-CD cu chitosan și care are capacitatea de a forma un complex de incluziune. Această proprietate a fost studiată utilizând un colorant fluorescent (6-(p-toluidin)-2-naftalen-6-sulfonat, ca moleculă „guest”. Polimerul host având grupări aminice libere pe catena de chitosan recunoaște molecula de colorant atât prin interacțiune ionică, cât și complexare host-guest. β-CD a fost
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
în maghiară Nagyvárad, Marosvásárhely, Kézdivásár hely, Segesvár; Brașovul este în germană Kronstadt, Cîmpulungul era în slava veche Dlugopole. Numele de locuri nu pot fi polisemantice, dar pot fi polideictice, în sensul că pot indica referenți diferiți, în urma unor asocieri, prin incluziune spațială (teritorială), contiguitate, apartenență etc. De exemplu, Abrud numește un oraș în județul Alba, un pîrîu afluent al Arie șului și un sat în județul Constanța; Adîncata desemnează o culme, mai multe păduri (în diverse județe), mai multe sate (în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ereditară extrem de rară, cauzată de mutații ce duc la degenerescența celulară a neuronilor creierului posterior (hipotalamus, talamus, trunchi cerebral). Mutația apare pe gena ATXN3, de pe cromozomul 14q, producând o proteină mutantă numită ataxină 3 care se acumulează sub formă de incluziuni în neuronii ganglionilor bazali și ai nucleilor pontini. Sindromul are transmitere autozomal-dominantă. Incluziunile sferice se aglomerează în nucleu, producând cromatoliză și, în final, moarte neuronală. Simptomatologia este caracterizată de ataxie, rigiditate, oftalmoplegie, tulburări de defecare, deglutiție și urinare, mișcări oculare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
creierului posterior (hipotalamus, talamus, trunchi cerebral). Mutația apare pe gena ATXN3, de pe cromozomul 14q, producând o proteină mutantă numită ataxină 3 care se acumulează sub formă de incluziuni în neuronii ganglionilor bazali și ai nucleilor pontini. Sindromul are transmitere autozomal-dominantă. Incluziunile sferice se aglomerează în nucleu, producând cromatoliză și, în final, moarte neuronală. Simptomatologia este caracterizată de ataxie, rigiditate, oftalmoplegie, tulburări de defecare, deglutiție și urinare, mișcări oculare aberante, astenie musculară, tulburări de memorie și spasticitate. Condiția este denumită după numele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ironic un model al normei preponderente"78. Revenind la dificultatea operării unei distincții riguroase între modalitățile comicului limitrofe parodiei, amintim studii de referință precum cel al lui K.F. Flögel (Geschichte des Burlesken, 1794) din care se poate deduce raportul de incluziune al parodiei în burlesc, cercetarea lui Daniel Bilous (Intertexte/ Pastiche: L'Intermimotexte,1983) care propune termenii edificatori de interstil și de intertext pentru a deosebi tranșant pastișa de parodie, sau delimitările propuse de Linda Hutcheon în studiul Ironie, satiră, parodie
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
știnței care exploata munca altora, dar, În comparație cu alții, proceda și mai nemilos. — În plus, Beth trăia cu el. — Oho! — Asta mai demult, la Începutul anilor șaptezeci. Se pare că Beth a efectuat o serie de experimente asupra geneticii corpurilor de incluziune ciliară. Au avut o ceartă puternică și Stone a rupt relația cu ea. Beth a părăsit laboratorul, iar el a publicat cinci articole - toată munca ei - fără să-i menționeze numele. — Foarte drăguț, spuse Harry. Deci acum vrea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
portugheză a reușit să-i convingă pe actorii-cheie658. A rezultat astfel strategia de la Lisabona. După Consiliul European de la Lisabona din martie 2000, metoda deschisă de coordonare se aplică, printre altele, societății informaționale, cercetării și dezvoltării, întreprinderilor, reformelor economice, educației și incluziunii sociale 659. Ea stă "la baza strategiei de la Lisabona și a urmărilor acesteia". Există, desigur, variații între diferitele domenii politice 660. După prezentarea momentelor-cheie în întocmirea strategiei de la Lisabona, se pune următoarea întrebare: în ce măsură a fost PSE important în realizarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 1 august 2025 În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 84 alin. (2) din Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 (1) Pentru sprijinirea familiilor și persoanelor singure afectate de
HOTĂRÂRE nr. 629 din 1 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300520]
-
până la valoarea prevăzută la alin. (1) lit. a) , în termenul prevăzut la art. 5 . Articolul 3 Prin derogare de la prevederile art. 54 și 55 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.154/2022, cu modificările și completările ulterioare, pentru acordarea ajutorului de urgență prevăzut la art. 1 nu se impune completarea cererii și nici efectuarea de anchete sociale. Articolul 4 (1) Ajutoarele de urgență nominale se aprobă
HOTĂRÂRE nr. 629 din 1 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300520]
-
de producere și care trimite întotdeauna la o realitate non-lingvistică, la un context de care nu poate fi separat"9.. Astfel, discursul este înțeles în dinamica lui de producere ca o sumă de factori ce îl fac cu putință, ca "incluziunea textului în contextul său specific"10, cuprinzând atât sistemul de producere al ansamblului de texte, cât și acest ansamblu în sine. Această accepțiune transformă limbajul într-o practică socială 11, ceea ce implică faptul că discursul este o parte constitutivă societății
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
care este presupus în fiecare parte. În ciuda unor posibile digresiuni, discursul are o linearitate care îi asigură unitatea. Acest fir conducător este marcat, discursiv, prin anticipații (intenționez să, voi arăta că) sau prin reveniri (am vrut să, am arătat că). Incluziunile metadiscursive indicate se constituie în veritabile ghidaje pentru receptor, care pot lua, în discursul scris, și forma italicului sau a subtitlurilor. Discursul este o formă de acțiune, care vizează modificarea unei situații. Realitatea este schimbată mai ales cu ajutorul acestui instrument
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
autoritățile de la Budapesta ulterior unirii Transilvaniei cu Ungaria din 1867 își face simțite efectele în Abecedarul ilustrat, publicat în Timișoara, în 1889, de Dimitrie Gramma, destinat școlilor românești din Ardeal și Banat. Acesta ilustrează din plin tendința statului maghiar de incluziune a minorităților în noua patrie ungurească. De exemplu, O. Ghibu (1975, p. 147) menționează că abecedarul conține un steag unguresc descris elevilor români ca fiind "steagul patriei", iar câteva pagini mai încolo stă scris: "Ungaria e patria noastră. Toți oamenii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
coloane, în paralel și în ordine cronologică, toți conducătorii Țării Românești și ai Moldovei începând cu secolul al XIV-lea. Prin neincluderea domnilor ardeleni, autorii lasă să se înțeleagă că Transilvania nu face parte din "Țările Române"! Principalul criteriu de incluziune/excluziune pare a fi etnia clasei conducătoare. Criteriul teritorial, căruia i s-a conferit atât de multă semnificație în chestiunea disputată a continuității daco-romane după retragerea aureliană din 271 e.n., este detronat de criteriul etniei elitei politice. Istoria românilor devine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asupra educației ca investiție în „capitalul uman”, în timp ce UNESCO a avut în mod tradițional o percepție mai umanistă și mai democratică asupra educației pentru adulți, văzută ca mijloc de dezvoltare personală, pe baza propriilor opțiuni și interese, de asigurare a incluziunii adultului într-o societate democratică, de asigurare a participării tuturor la educație, indiferent de statutul lor social sau cultural. Accepțiunea OECD tinde să se impună tot mai mult în discursurile agresive, neoliberale din societățile vest-europene, în care educația adulților este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și desăvârșirii personale de-a lungul vieții (capitalul cultural), competențele-cheie care îl abilitează pe individ să-și definească propriile interese, să-și fixeze obiectivele și aspirațiile și să aibă dorința de a învăța de-a lungul vieții; - cetățeniei active și incluziunii sociale (capitalul social) ale fiecăruia; - angajabilității (capitalul uman) - fiecare să poată obține o slujbă decentă. Dar, pentru aceasta, este nevoie ca fiecare individ, în mod mai concret, să posede trei tipuri mai largi de competențe: - de comunicare: abilitatea de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asupra educației ca investiție în „capitalul uman”, în timp ce UNESCO a avut în mod tradițional o percepție mai umanistă și mai democratică asupra educației pentru adulți, văzută ca mijloc de dezvoltare personală, pe baza propriilor opțiuni și interese, de asigurare a incluziunii adultului într-o societate democratică, de asigurare a participării tuturor la educație, indiferent de statutul lor social sau cultural. Accepțiunea OECD tinde să se impună tot mai mult în discursurile agresive, neoliberale din societățile vest-europene, în care educația adulților este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]