3,001 matches
-
contemplu la microscop: egoismul meu e despuiat și mi se pare enorm, stupid și de nevindecat... Iar pe deasupra - zadarnic! Este exagerat ceea ce spun, dar în clipa de față sunt incapabil să mai văd altceva în mine! Toată această delăsare, această inerție, oboseală, indiferență și lene... Din ce în ce mai decepționant. și cu toate acestea știu: există în mine resurse ascunse, prețioase, neștiute, dar, cel puțin acum, nu reușesc să ajung până la ele. Totul este imprecis, relativ, jenant, ca o partidă de cărți pe care
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
să meargă mașina înainte în clipa în care se oprește... Totul este să suprim punctele moarte ce apar când entuziasmul a încetat să-și exercite acțiunea motrice... Or, dacă entuziasmul nu mai e, ar trebui să se păstreze cel puțin inerția lui și să mă oblige să continui lucrurile ca și cum ar fi mereu prezent. S-ar evita astfel conștiința paralizatoare a căderii... Terminasem în sfârșit acea piesă en goût espagnol intitulată Infanta și o recopiasem pe curat într-o „ediție de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Viața să te aibă în grijă! Adio. 10 mai 1954 Omul este un animal cu care nu te poți înțelege! Astăzi, 10 mai 1954, Coroana Aragónului s-a dezlipit pentru totdeauna de Coroana Portugaliei. 11 mai 1954 Trăiesc numai din inerție și din curiozitate față de felul în care o să sfârșească povestea aceasta care se numește viață... Don Pedro de Aragón lui Florino de León Cher Florino, royal frère! Cum să Vă spunem regretele pe care ni le-a cauzat, Navarrei și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
stimula creșterea producției la hectar. Așa că rugii ăștia erau crescuți, supraetajați și încolăciți între ei precum colcăiala monstruoasă și respingătoare a reptilelor cavernicole în perioada reproducerii. Era suficientă o clipă de neatenție când vârful piciorului intra sub rugi iar în virtutea inerției corpul o lua înainte pe câtă vreme tu, cu piciorul devenit prizonierul rugilor învingători, te trezeai azvârlit la pământ. A naibii treabă! Era destul de neplăcut. Eu veneam cu nasul în miriște, tamponat în ceafă de sacul plin cu tizic, în timp ce comentariile ironice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pe unde călcam. Subjugat total de mirosurile și aromele îmbietoare pe care le detectase imaginar organul meu olfactiv sub căpăcelul sufertașului, am dat peste o ridicătură de teren alunecoasă, care mi-a răsucit dureros piciorul, trântindu-mă la pământ. În virtutea inerției, Sandu care mergea în spatele meu a venit grămadă peste mine. Copăcelul a căzut de pe umerii noștri, iar în această busculadă, zelosului apărător al ordinii publice i se ridicase tensiunea la cote nepermise, așa că sistemul intern de protecție al sănătății și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
aisbergurilor umane solide, impenetrabile, țepene și înțepenite neputând fi mișcate și fisurate decât prin dinamitare. Umărul, pieptul, brațele, picioarele, urletele, toate aceste accesorii erau folosite cu dibăcie, cu șiretenie și violență după caz pentru a realiza o crăpătură în monumentul inerției umane. Era cel mai degradant aspect al luptei pentru existență, pentru supraviețuire, al coborârii ființei umane pe scara socială și al indiferenței criminale a unui Dumnezeu inventat de omul cavernelor și plasat într-un loc nedefinit al spațiului ceresc, pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cere? Da' altceva? Mesagerul, mulțumit peste măsură de efectul cathartic, purificator și răscolitor al discursului său, și-a luat bicicleta obosită peste măsură, îndreptându-se spre următoarea răscruce, în vederea energizării și purificării altor conștiințe prăfuite și anchilozate de starea de inerție prelungită. Într-un târziu, am ajuns și eu acasă cu gazul, tocmai când mama ieșise până-n uliță să vadă dacă nu vin. Unde-ai întârziat, Titi? Mamă, l-am ascultat pe toboșarul satului. Mi-a plăcut foarte mult, mamă... Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în jurul meu în metrou și îmi dau seama că sunt singurul francez din vagon". [...] Parisul este o imensă salată geografică, sociologică, antropologică: Africa, Extremul Orient, Orientul Apropiat, Estul european, elite glamoroase și declasați putrezi, excentrici aroganți și funcționari fără chip, inerții tradiționale și experimente acute. Tot mai greu de găsit în acest iureș al diversității este Parisul însuși, nu-l identifici decât dacă te plimbi prin spațiul propriilor tale amintiri și referințe ". Andrei Pleșu, Micul Paris, în Dilema Veche, decembrie 2008
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în primul rând la acel om exemplar la care ne gândim cu toții: tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cel care nu cunoaște nevoia de repaus. Cel care se odihnește de o muncă prin altă muncă. Cel care a șters din dicționar cuvintele: oboseală, inerție, stagnare, nepăsare, imposibilitate. Cel ce poate fi văzut zilnic, uneori dis-de-dimineață, pe unul din nenumăratele șantiere ale patriei. Cel care ascultă respirația țării și care, de peste cinci decenii și jumătate, își dăruiește fiecare clipă pentru măreția de azi și pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
avem încredere că în viitorii ani accesul la artă va spori, dar pentru asta vor trebui și inițiativa artiștilor, și inițiativa exegeților artei, și acordul publicului, pentru a dirija arta acolo unde este mai multă nevoie de ea, și înfrângerea inerțiilor, acolo unde ele se încuibă.“ (Contemporanul, 31 mai 1974) FULGA Laurențiu „Valorile majore ale literaturii noastre actuale stau sub semnul comunist. O sinteză a liniilor sale directoare, a spiritului său specific, în comparație cu literatura dintre cele două războaie mondiale, nu poate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Nicolae Ceaușescu. Eu despre acest Bărbat, simplu oștean al Spiritului Revoluționar, am mai scris, am mai vorbit cu auditoriu și audiență, despre acest mare tactician al Spiritului Revoluționar și despre acest strateg desăvârșit al Spiritului Revoluționar și al luptei cu inerția, am mai vorbit.“ („Despre spiritul revoluționar“, Luceafărul, 26 ianuarie 1985) „Mai înainte de-a-l alege Patria și poporul să-i dea cârma dumneavoastră v-ați încredințat cea dintâi viața acestui Bărbat. Astăzi sunteți ca și patria, patria-i ca dumneavoastră
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1989) PAVEL Dan „Numai perspectiva istoriei unitare, unice, poate să asigure posibilitatea înțelegerii procesului istoric de făurire a Partidului Comunist Român, a singurei forțe politice consecvent revoluționare ce a înțeles că reprezintă interesele unui întreg popor, forța capabilă să înfrângă inerția istorică a exploatării omului de către om. Conceperea istoriei partidului și a mișcării muncitorești revoluționare ca parte integrantă din istoria națională își găsește deplina confirmare a valabilității sale în condițiile contemporane ale făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintării României spre
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și artă, la focar de tot mai înaltă frumusețe, frumosul cel de toate zilele al poporului, al semenilor noștri. Prin îndrumătoarea lui cutezanță, prin hotărârea și visarea lui, artele, pictura, sculptura și surorile acestora trăiesc o nouă eliberare, eliberarea de inerție și închistare.“ (Arta, 11/1977) BARBU Diana „Cu toate cântecele cinstim acest bărbat: Ziditor de pace, om falnic cât o ISTORIE Fruntea lui nu se pleacă, e vârf de Carpat, Nesfârșită lumină și glorie.“ („Omagiu“, Scînteia tineretului. Supliment literar și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dar nu pot, fiindcă am mâinile ocupate și oricum e dincolo de gard. Țip isteric în aia mă-tii oană nu sta cu limba-n gură și-ajută-mă. O văd cum se-ndoaie de râs și cum scapă pisica din brațe. Din inerție, mai scot două-trei smiorcăituri și gem patetic unde-am ajuns Doamne unde-am ajuns. Iar când ea strigă veselă pe victoriei acasă ai ajuns mămăloi, mă umflă și pe mine râsul. Trag adânc aer în piept, dau de pământ cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nu oricum : soția cu copilul în pîntece. Că a fost un om terminat, că a și încercat să se sinucidă (și ne-a arătat, ca probă, o cicatrice la încheietura mîinii), că, în orice caz, acum mai trăiește doar în virtutea inerției. Groaznic ! Așa de tînăr și să te lovească viața în asemenea hal !... Zilele următoare aveam să vedem, în camera lui, deasupra patului, poza unei fete. „Soția mea, cu o lună înainte de a muri“ - o recomanda el tuturor. Nu părea deloc
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să ne bălăngănim, îmbrățișați, de pe un picior pe altul. A mai trecut ceva timp pînă am sărutat-o, dar, o dată începutul făcut, am ținut-o numai în mol făieli. Nu ne mai păsa că pierduserăm ritmul, dar ne bălăngăneam, în virtutea inerției, în continuare. Cînd s-a terminat piesa, am întrebat-o, candid : „Să fac patul ?“. Era vreo cinci după-amiaza și nici măcar nu se înserase. Tipa a încuviințat și eu am scos așter nuturile apretate (avusesem grijă să le schimb de dinainte
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
lor, dar plătite bine, în Occident. Am cunoscut însă și câțiva profesori la care pasiunea pentru meserie a prevalat în fața neajunsurilor materiale - dar nu vreți să știți câte greutăți are de înfruntat un dascăl care vrea întradevăr să facă ceva. Inerția sistemului și conjurația imbecililor. La toate acestea se adaugă așazisele reforme care bulversează periodic învățământul românesc, mai precis, de fiecare dată când se înscăunează noi Adomnițe sau Funeri. Rezultatul? Desigur, catastrofal. Profesorii de la facultate îmi spun că, de la an la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
măsurile propriei noastre persoane. Așa cum suntem și gândim credem că sunt și gândesc și cei din jurul nostru. Desigur, conștientizăm că oamenii sunt diferiți, chiar foarte diferiți, dar trebuie să facem un efort să și simțim asta. De cele mai multe ori, în virtutea inerției, avem impresia că toți ceilalți văd lumea înconjurătoare la fel cum o vedem și noi. Uităm că vezi, de fapt, ceea ce ești. În fine, poate că nu e cazul vorbesc de „noi“ și să mă rezum la mine: eu așa
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ediția cărții încercări filosofice de Blaga zace la Luceafărul de vreo șase luni, împreună cu altul despre școala ardeleană. Probabil sînt prea critice. îmi face impresia că mereu discutăm probleme ce rămîn neschimbate, cu toate observațiile ce se fac, fie în virtutea inerției, fie din pricină că nu-i cine să le facă mai bine. Să nu uit: am la d-voastră un articol despre V. Voiculescu. Nu ați fi amabil, dacă există prin vreun dosar, să mi-l restituiți? Mulțumesc pentru bunele gînduri legate
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
neagră, Iași - februarie 1966, Cronica, nr.3, 26 februarie 1966. ANUȚA, CĂTĂLIN (1968-1997) POET “...Cătălin Anuța avea un mare talent și o voce de rezonanță în lirica românească actuală. Opera sa, câtă a fost publicată, este semnul unei lupte cu inerția, dar mai ales cu poetul însuși”. Astfel a fost receptat de criticul literar, prof. Ilie Dan, Cătălin Anuța, care a avut o traiectorie meteorică, trecând în neant într-un mod zguduitor de tragic. Venit pe lume la 25 septembrie 1968
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
este înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -PASCAL, GETA, Pinacoteca și Școala de arte frumoase din Iași în perioada interbelică, „Cercetări istorice” (serie nouă) XII-XIII, Iași, 1981-1982, p. 55-58 -VASILOVICI, VIRGINIA, Roman Simionescu un profesor care nu concepea inerția (evocare) „Buletin Info artis”, Iași, an II, nr.16 - 18, iunie 2002, p.9 -TONITZA, N.N., Corespondența, București, Meridiane, 1978, p. 99, 107 -Catalog, Salonul oficial al Moldovei, 1941, prefață Eugen Pahonțu -Catalog, Salonul oficial al Moldovei, 1943, prefață Cezar
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în funcție de mediul și oamenii care te înconjoară și la un moment dat te trezești că nu rezonezi cu prea mult sau prea mulți din jur, deși în aparență viața este perfectă. Paradoxal, când lucrurile merg „uns” urmezi calea aproape din inerție și sunt rari cei ce se opresc din drum, respiră adânc și decid să schimbe direcția spre una mai spinoasă. Unul din obstacolele majore este dezamăgirea familiei și a prietenilor, a celor care și-au cimentat deja o imagine despre
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pe acolo. M. M.: Da, le bagi în localitate, pe străzi, printre blocuri, tragi în sus. Alte elemente ar trebui dezvoltate, dar se judecă cum se judecă: post de observare, control de portbagaj. Misiuni din astea. S. B.: Este o inerție. Probabil că tancul va deveni o istorie precum sabia. M. M.: Așa este, acesta este adevărul! N-a fost în al Doilea Război Mondial bătălia de la Kursk-Orel, bătălia dintre două armate de tancuri? Acum, precum ați spus și dumneavoastră, cu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
incongruentă, cea a fan- tasmelor din care se fabrică în retortele diferitelor ideologii formele totalitare. Interesant este că Agamben privește relația dintre luminile și umbrele secolului ca pe o relație dialectică. Pentru că a percepe obscuritatea nu e o formă de inerție sau de pasivitate, ci presupune capacitatea particulară „qui reviennent dans ce cas à neutraliser les lumières dont l’époque rayonne, pour en découvrir les ténèbres, l’obscurité singulière, laquelle n’est pas pour autant séparable de sa clarté”. „(...) care constă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fost spulberate. Lumea scenei, o lume murdară, falsă, brutală și crudă. Iar eu, incapabilă să mă descurc prin acest hățiș, să supraviețuiesc în această junglă. Lipsa entuziasmului m-a predispus spre lene. Lenea a generat lehamite. Lehamitea a dat naștere inerției. Orice împlinire îmi dădea senzația unei executări. Orice încercare de a merge pe un drum, părea că se va finaliza în fața unui zid de netrecut. Un zid de execuție. În mine există lupta dintre a iubi sau a neglija meseria
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]