5,940 matches
-
unor ramuri laterale din ADA a. antero-lateral jos (supraapical); b. antero-lateral înalt; c. postero-lateral înalt (postero-bazal). 3. infarcte posteroinferioare - în teritoriul arterei coronare drepte și a ramurilor sale a. postero-inferior comun; b. posterior localizat; c. inferior localizat; d. infero-lateral. 4. infarctele apicale din teritoriul terminal al ADA; 5. infarcte septale profunde. Corelația dintre localizarea topografică a infarctului miocardic acut cu supradenivelare de segment ST și derivațiile ECG cu semne directe este redată în cele ce urmează [10]: a. antero-lateral extins: imagini
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
supraapical); b. antero-lateral înalt; c. postero-lateral înalt (postero-bazal). 3. infarcte posteroinferioare - în teritoriul arterei coronare drepte și a ramurilor sale a. postero-inferior comun; b. posterior localizat; c. inferior localizat; d. infero-lateral. 4. infarctele apicale din teritoriul terminal al ADA; 5. infarcte septale profunde. Corelația dintre localizarea topografică a infarctului miocardic acut cu supradenivelare de segment ST și derivațiile ECG cu semne directe este redată în cele ce urmează [10]: a. antero-lateral extins: imagini directe (unda Q, undă R micsorată, supradenivelare de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
3. infarcte posteroinferioare - în teritoriul arterei coronare drepte și a ramurilor sale a. postero-inferior comun; b. posterior localizat; c. inferior localizat; d. infero-lateral. 4. infarctele apicale din teritoriul terminal al ADA; 5. infarcte septale profunde. Corelația dintre localizarea topografică a infarctului miocardic acut cu supradenivelare de segment ST și derivațiile ECG cu semne directe este redată în cele ce urmează [10]: a. antero-lateral extins: imagini directe (unda Q, undă R micsorată, supradenivelare de segment ST, unda T negativă) în D1, aVL
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
f. posterior: - semne directe în V8, V9 și în derivațiile esofagiene - R/S > 1 în V1, V2; - unda R scade cu 50% între V5-V6; - unde T negative, simetrice în V7-V9 și pozitive, ascuțite în V1-V2; g. postero-inferior: asocierea semnelor de infarct inferior cu cele de infarct posterior; h. postero-lateral: semne directe în D2, D3, aVF, V5-V9, în forme înalte și în aVL; imagine ,,în oglindă” în V1-V3; i. apical: semne directe în V4-V5; micșorarea complexelor QRS în DS și DUM; j
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
V8, V9 și în derivațiile esofagiene - R/S > 1 în V1, V2; - unda R scade cu 50% între V5-V6; - unde T negative, simetrice în V7-V9 și pozitive, ascuțite în V1-V2; g. postero-inferior: asocierea semnelor de infarct inferior cu cele de infarct posterior; h. postero-lateral: semne directe în D2, D3, aVF, V5-V9, în forme înalte și în aVL; imagine ,,în oglindă” în V1-V3; i. apical: semne directe în V4-V5; micșorarea complexelor QRS în DS și DUM; j. infero-lateral: semne directe în D2-D3
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
QRS nemodificat: supradenivelare de segment ST și unde T asimetrice sau simetrice, mai ascuțite, negative. Evoluează frecvent spre normalizarea aspectului ECG în următoarele săptămâni. Localizări particulare ale IMA care pot produce modificări electrocardiografice diferite de cele prezentate mai sus sunt: - infarctul miocardic acut de ventricul drept (IMA-VD, secundar ocluziei ACD în segmentul I) la care modificarea cea mai sugestivă este apariția unei supradenivelări ST de minim 1 mm în V1, V3R-V6R; un aspect QS sau QR observat în derivațiile V3R și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
observat în derivațiile V3R și/sau V4R sugerează, de asemenea, un IMA de VD, dar are o acuratețe predictivă mai redusă decât supradenivelarea de ST în aceleași derivații. IMA-VD cu supradenivelare de ST în V2-V3 poate apărea asociat cu un infarct inferior ventricular stâng; - infarctul atrial are morfologie electrocardiografică ocazională și imprecisă: subdenivelare sau supradenivelare de segment PQ, modificare morfologică de undă P, tulburări variate de ritm sau de conducere atrială. Aspecte atipice electrocardiografice se întâlnesc în circa 30-40% din cazuri
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și/sau V4R sugerează, de asemenea, un IMA de VD, dar are o acuratețe predictivă mai redusă decât supradenivelarea de ST în aceleași derivații. IMA-VD cu supradenivelare de ST în V2-V3 poate apărea asociat cu un infarct inferior ventricular stâng; - infarctul atrial are morfologie electrocardiografică ocazională și imprecisă: subdenivelare sau supradenivelare de segment PQ, modificare morfologică de undă P, tulburări variate de ritm sau de conducere atrială. Aspecte atipice electrocardiografice se întâlnesc în circa 30-40% din cazuri [10, 20]: 1. sindromul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ocazională și imprecisă: subdenivelare sau supradenivelare de segment PQ, modificare morfologică de undă P, tulburări variate de ritm sau de conducere atrială. Aspecte atipice electrocardiografice se întâlnesc în circa 30-40% din cazuri [10, 20]: 1. sindromul WPW poate masca un infarct sau îl poate mima; 2. infarctul vechi poate masca un nou infarct când acesta apare în același teritoriu coronarian sau la distanță, în zona opusă electric; 3. tulburările de conducere intraventriculare sunt deosebit de importante. BRD și HAS nu maschează semnele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de segment PQ, modificare morfologică de undă P, tulburări variate de ritm sau de conducere atrială. Aspecte atipice electrocardiografice se întâlnesc în circa 30-40% din cazuri [10, 20]: 1. sindromul WPW poate masca un infarct sau îl poate mima; 2. infarctul vechi poate masca un nou infarct când acesta apare în același teritoriu coronarian sau la distanță, în zona opusă electric; 3. tulburările de conducere intraventriculare sunt deosebit de importante. BRD și HAS nu maschează semnele directe de IMA. BRS maschează infarctele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
undă P, tulburări variate de ritm sau de conducere atrială. Aspecte atipice electrocardiografice se întâlnesc în circa 30-40% din cazuri [10, 20]: 1. sindromul WPW poate masca un infarct sau îl poate mima; 2. infarctul vechi poate masca un nou infarct când acesta apare în același teritoriu coronarian sau la distanță, în zona opusă electric; 3. tulburările de conducere intraventriculare sunt deosebit de importante. BRD și HAS nu maschează semnele directe de IMA. BRS maschează infarctele inferior și anterior, uneori și pe
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
infarctul vechi poate masca un nou infarct când acesta apare în același teritoriu coronarian sau la distanță, în zona opusă electric; 3. tulburările de conducere intraventriculare sunt deosebit de importante. BRD și HAS nu maschează semnele directe de IMA. BRS maschează infarctele inferior și anterior, uneori și pe cele laterale. Semnele ECG care sugerează un IMA în condițiile existenței unui BRS sunt: a. prezența sau apariția unei unde Q în cel puțin două din derivațiile laterale D1, aVL, V5, V6; b. undă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a IMA fiind, în prezent, posibilă evaluarea perfuziei sanguine a miocardului infarctat, respectiv a celui neinfarctat, a edemului miocardic, fibrozei, grosimii și hipertrofiei pereților; în evaluarea mărimii ventriculilor și a mișcării parietale segmentare și în identificarea tranziției dintre ischemie și infarct. Atât CT cât și RMN au limitări practice datorită necesității transportului bolnavilor în serviciile care dispun de asemenea dotare, fiecare dintre cele două tehnici având de asemenea contraindicații specifice; 6. Tehnicile radioizotopice dau informații importante privind diagnosticul pozitiv, funcțional și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
echipamentului, prețului de cost. Sunt utilizate scintigrafia cu Tehnețiu 99m-pirofosfat, scintigrafia de perfuzie cu Taliu 201 și respectiv 99m-Sesta MIBI, angiografia radioizotopică, tomografia cu emisie de pozitroni, fiecare dintre ele fiind utile în diferite măsuri pentru detectarea IMA, evaluarea mărimii infarctului, a circulației colaterale, a miocardului hibernant, evaluarea funcției ventriculare și stabilirea prognosticului pacienților cu IMA. Tehnicile radioizotopice trebuie aplicate în cazuri bine selecționate pentru a evita agravarea situației hemodinamice a pacientului. Aprecierea dimensiunilor infarctului reprezintă o problemă deosebită din toate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
măsuri pentru detectarea IMA, evaluarea mărimii infarctului, a circulației colaterale, a miocardului hibernant, evaluarea funcției ventriculare și stabilirea prognosticului pacienților cu IMA. Tehnicile radioizotopice trebuie aplicate în cazuri bine selecționate pentru a evita agravarea situației hemodinamice a pacientului. Aprecierea dimensiunilor infarctului reprezintă o problemă deosebită din toate punctele de vedere legate de evoluția în timp a accidentului coronarian acut. În acest scop sunt utile ecocardiografia, enzimele serice cu tropism miocardic și tehnicile invazive neimagistice. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT DE VENTRICUL DREPT Infarctul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
situației hemodinamice a pacientului. Aprecierea dimensiunilor infarctului reprezintă o problemă deosebită din toate punctele de vedere legate de evoluția în timp a accidentului coronarian acut. În acest scop sunt utile ecocardiografia, enzimele serice cu tropism miocardic și tehnicile invazive neimagistice. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT DE VENTRICUL DREPT Infarctul miocardic de VD constituie o entitate ce s-a conturat mai precis în ultimii ani. Faptul neglijării sale prelungite se datorează semnelor ECG mai discrete ca urmare a masei miocardice reduse [20]. Infarctul miocardic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
infarctului reprezintă o problemă deosebită din toate punctele de vedere legate de evoluția în timp a accidentului coronarian acut. În acest scop sunt utile ecocardiografia, enzimele serice cu tropism miocardic și tehnicile invazive neimagistice. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT DE VENTRICUL DREPT Infarctul miocardic de VD constituie o entitate ce s-a conturat mai precis în ultimii ani. Faptul neglijării sale prelungite se datorează semnelor ECG mai discrete ca urmare a masei miocardice reduse [20]. Infarctul miocardic acut de ventricul drept prezintă o
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
neimagistice. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT DE VENTRICUL DREPT Infarctul miocardic de VD constituie o entitate ce s-a conturat mai precis în ultimii ani. Faptul neglijării sale prelungite se datorează semnelor ECG mai discrete ca urmare a masei miocardice reduse [20]. Infarctul miocardic acut de ventricul drept prezintă o serie de caracteristici particulare legate de creșterea presiunilor de umplere din cavitățile drepte, comparativ cu presiuni normale sau ușor crescute la nivelul cavităților stângi. Următoarele aspecte sunt caracteristice infarctului miocardic acut de VD
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
masei miocardice reduse [20]. Infarctul miocardic acut de ventricul drept prezintă o serie de caracteristici particulare legate de creșterea presiunilor de umplere din cavitățile drepte, comparativ cu presiuni normale sau ușor crescute la nivelul cavităților stângi. Următoarele aspecte sunt caracteristice infarctului miocardic acut de VD, alături de traseul ECG descris anterior [10]. 1. aspecte clinice: a. funcție VD normală sau deprimată; b. șoc; c. insuficiență tricuspidiană; d. ruptură SIV; 2. aspecte hemodinamice: a. presiune atrială stângă anormal de ridicată; b. presiuni sistolice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
rar ACx; b. akinezie VD. 7. diagnostic diferențial: a. hipotensiune cu IMA; b. tamponadă cardiacă; c. pericardită constrictivă; d. embolie pulmonară. Prognosticul [10] Evaluarea prognosticului IMA se face utilizând numeroase date clinice și paraclinice care au fost evidențiate la debutul infarctului și în evoluția sa: 1. externarea pacientului din spital este discutabilă în funcție de tratamentul aplicat inițial și/sau complicațiile apărute. Astfel, pacienții care au fost revascularizați conform diferitelor protocoale de reperfuzie și care nu au aritmii ventriculare severe, ischemie recurentă sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
În continuare se prezintă algoritmul pentru cateterism și revascularizare al pacienților cu IMA; 3. se evaluează fracția de ejecție a VS (eco, ecocardiografie de efort și stres farmacologic, angiografie cu radionuclizi, PET*), ischemie miocardică, instabilitatea electrică. ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ SAU INFARCTUL MIOCARDIC ACUT FĂRĂ SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST [42, 54, 57] Reprezintă un sindrom coronarian acut cu manifestări clinice ca o angină pectorală (sau echivalentul unui disconfort toracic de tip ischemic care se asociază cu cel puțin unul din următoarele trei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
troponina T sau I este utilizată pentru diagnosticul diferențial al anginei instabile de IMA constituit; 3. Determinarea proteinei C reactive este de viitor în evaluarea pacienților cu AI deoarece nivelurile crescute de PCR sunt asociate cu risc crescut de deces, infarct miocardic, sau necesită revascularizarea miocardică de urgență; 4. Aspecte coronarografice în AI oferă informații despre sediul, tipul și severitatea leziunilor stenozante coronare, prezența trombozei coronare, numărul de vase afectate, existența circulației colaterale precum și date despre eventualele tulburări de cinetică și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de la debutul IMA, are semnificație severă, putând fi expresia unei ischemii la distanță sau a unei vasomotricități excesive în zona plăcii de aterom; ea trebuie diferențiată de angina reziduală postinfarct, angina tardivă) care apare la săptămâni sau luni de la un infarct miocardic; 7. angina Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46]: Clasificarea canadiană EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10,20] Obiectivele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ca trecerea anormală a unei părți din volumul sanguin din VD în AD în sistolă, datorită afectării integrității aparatului tricuspidian. Majoritatea insuficiențelor tricuspidiene sunt funcționale și apar secundar dilatației VD. Cauze ce produc dilatația VD: hipertensiunea pulmonară primară sau secundară, infarctul miocardic de VD, displazia VD [20]. TABLOU CLINIC Tabloul clinic aparține insuficienței cardiace [10]. Semne și simptome funcționale: - scăderea toleranței la efort, fatigabilitate; - dureri în epigastru și hipocondrul drept, exacerbate de efort; - anorexie, grețuri și vărsături; - scădere în greutate. EXAMEN
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală; B. bacteriană; C. tuberculoasă; D. micotică; E. alte infecții (sifilis, parazitară). II. Pericardite neinfecțioase: A. pericardita acută idiopatică (benignă); B. pericardită epistenocardică (în infarctul miocardic acut); C. uremie; D. neoplasme (în tumori primare ale pericardului, tumori metastatice ale pericardului); E. mixedem; F. colesterolică; G. chilopericard; H. traumatisme; I. anevrism aortic (rupt în sacul pericardic); J. postiradiere; K. după chirurgie cardiacă. III. Pericardite prin hipersensibilizare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]