4,673 matches
-
sunt oameni cu adevărat bolnavi, oameni care au nevoie de îngrijire medicală și nu pot fi lăsați nesupravegheați, iar singurul care decide cine este bolnav și cine nu, este ... medicul specialist. Iar dacă acest medic este atras într-o rețea infracțională de torționari, atunci se întâmplă exact ceea ce mi s-a întâmplat mie! Acțiunea care mi s-a aplicat a avut în principal trei scopuri distincte și pentru asta s-au forțat limitele legalității, riscând o infracțiune care de data asta
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Și eu am venit cu însoțitor, dar în cazul meu, acesta, involuntar a avut rolul de a mă aduce în spital, acolo de unde m-a preluat și m-a sechestrat ,,specialistul”. Care au fost motivele care au determinat această acțiune infracțională? - Un prim motiv a fost acela de a mi se sustrage banii prin ,,mijloace specifice”, pentru a rămâne fără singura modalitate de întreținere și în consecință de a anihila în acest fel un om incomod, o sursă foarte deranjantă pentru
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pe un birou al expeditorului, fapt ce urma să declanșeze „indignarea” tuturor! Scopul final al marii mizerii era următorul: „În acest fel vom putea oficializa și exploata scrisoarea prin discutarea cu Sofianu Gheorghe asupra conținutului ei. În documentarea activității lui infracționale vor fi audiați și preotul (nume șters, n.n.) și Învățătorul (nume șters, n.n.), aceasta după ce În prealabil vor fi făcute verificările pe linie de miliție”. În acest caz, ce avea de făcut miliția populară? Pe baza celor scrise În „anonimă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fără ADEVĂRATA declarație a victimei din care să rezulte contrariul minciunilor securiste. Urmarea? Condamnarea preotului la Închisoare cunoscându-se faptul că În era comunistă nu exista În justiția românească PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE!! o. Se pun În mișcare „sufleurii” Cu toate că activitatea infracțională pe plan politic a preotului Sofianu nu fusese nici pe departe de natură a inflama În așa hal spiritele instituției degetelor sfărâmate În Îndoitura ușii, totuși cadrele erau mai decise ca niciodată să termine „Afacerea Sofianu” care le stătea exact
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
străine dar și a celor interne dovedit trădătoare ale POPORULUI și nu ale REGIMULUI COMUNIST, locotenent colonelul Alexandru Călinoiu mai cerea (cu termen de predare a rezultatelor pe 15 noiembrie 1972) și o documentare „...prin organele de miliție asupra faptei infracționale a lui Sofianu Gheorghe la cooperativa Solești și dacă se va confirma vor fi luate măsurile corespunzătoare”. Binențeles că, intrarea pe fir a Securității (În fața căreia se scăpau În pantaloni chiar și tov-ii milițieni), nu fusese de natură a-i
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din Iași, unde se evidențiază printr-un înalt profesionalism, obiectivitate și corectitudine în exercitarea profesiunii. Totodată, are în supraveghere juridică prestigioase unități industriale din zona industrială a municipiului Iași unde, prin îndrumarea colectivelor de conducere, ajunge să reducă considerabil fenomenul infracțional. S-a născut în familia inginerului agronom Eugen Carasevici, în localitatea Olănești, județul Cetatea Albă, la 26 aprilie 1918, fiind primul fiu al soților Eugen și Lidia Carasevici. Copilăria o face în comuna Olănești, unde părintele său își avea serviciul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de procuror general. Este apreciat și respectat, fiind evidențiat de nenumărate ori pentru înaltul său profesionalism, obiectivitate și principialitate cu care a exercitat actul de justiție. Pentru meritele sale i s-au încredințat, pentru instruire și monitorizare în vederea prevenirii actului infracțional, unele din unitățile industriale cele mai importante din municipiul Iași: Combinatul de Fibre Sintetice, Întreprinderea de Prelucrare a Maselor Plastice, Uzina Metalurgică ș.a., sarcini de care s-a achitat în mod strălucit. A ajuns să fie consultat de colectivele unităților
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
s-au succedat și care, indiferent de doctrine, s-au regăsit într-un admirabil consens patriotic: un tratament prea bun aplicat vârstnicilor (și, în particular, pensionarilor) le este dăunător, punând în evidență anumite trăsături latente, scoțând în evidență un nucleu infracțional care, se pare, le este caracteristic. Este o mare subtilitate să-i menajezi, administrându-le cele strict necesare (chiar mai puțin decât atât) cu picătura. Astfel, creșterea pensiilor foarte mici poate avea consecințe periculoase, așa cum dovedește modelul experimental Dic. Doamne ferește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
asta pentru a nu mai aminti că se periclitează echilibrul statistic demografic. Lucrurile impun, în acest domeniu, menținerea unui conservatorism stabil: ce-i mare (pensia) să rămână, ce-i mic poate fi și mai mic. Nu știi de unde sare iepurele infracțional! O politică adecvată în domeniul populației vârstnice trebuie să respecte realitatea stabilită pe plaiurile noastre. Povești de tipul bătrânilor care, la nevoie, trebuie cumpărați exprimă, desigur, potențialul nostru poetic prea bine cunoscut; dar tot atât de bine cunoscuta incapacitate practică a noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
trei pătrimi dintre cei intervievați estimau că actele cu violență reprezintă între 30 și 100% din totalul crimelor (Doob și Roberts, 1983; Gregg și Posner, 1990); - în Australia, compararea statisticilor oficiale ale criminalității cu estimarea de către cetățeni a ratei actelor infracționale (furturi, crime cu violență, acte de vandalism, prostituție, fraudă) a pus în evidență supraevaluarea criminalității (O’Connor, 1978); - mulți canadieni credeau în mod eronat că rata omuciderilor a crescut după abolirea pedepsei capitale (Doob și Roberts, 1983); - aproximativ 80% dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
publică, „sărăcia” (menționată în primul rând de către 49% din eșantion) și „lipsa locurilor de muncă” (indicată ca primă mențiune de 20% din eșantion). Cu toată prudența ce se impune (s-a avut în vedere doar un singur tip de acte infracționale), putem să conchidem că pentru opinia publică din România problemele de natură economică sunt mai importante decât criminalitatea. Opinia publică despre cauzele delincvenței Așa cum se știe, criminalitatea are o cauzalitate multidimensională. Publicul tinde să explice infracționalitatea luând în considerare o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a fi mai grave decât infracțiunile împotriva proprietății (Borg, 1988). Clyde H. Coombs (1967), reluând cercetarea lui Louis L. Thurstone (1927), a găsit că există, la un interval de 40 de ani, o remarcabilă stabilitate în evaluarea periculozității diferitelor acte infracționale. O amplă cercetare desfășurată în opt țări (SUA, Marea Britanie, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda și Kuwait) a urmărit să stabilească dacă publicul din diferite țări și culturi ierarhizează în același fel diferitele infracțiuni. S-a cerut să se asocieze pedepse
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aprecierii periculozității delictelor s-a întâlnit și în Australia, într-o cercetare independentă condusă de Roderic Broadhurst și David Indehermaur (1982). Concluzia: cu variații nesemnificative, indiferent de țară și cultură, oamenii apreciază într-un mod foarte asemănător periculozitatea diferitelor acte infracționale. Imaginea delincvenților Rezultatele cercetărilor științifice referitoare la modul cum sunt percepuți delincvenții de către public conduc la concluzia că există un „stereotip al delincventului”. Așa cum arată Julian V. Roberts (1992, 138), „în ochii publicului, un infractor este tipic un outsider, tânăr
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cogniției sociale. Influența mass-media în emergența opiniei publice Mijloacele de comunicare în masă constituie cea mai importantă sursă de informare despre crime și criminalitate, despre activitatea poliției și justiției. Televiziunile și ziarele se întrec în relatarea cât mai multor acte infracționale violente. În intervalul iunie-noiembrie 1993, relatările mass-media din SUA despre infracțiunile cu violență și despre violența juvenilă au crescut cu 400% (Fig. 4). Fig. 4. Dinamica infracțiunilor cu violență și frecvența relatărilor mass-media despre infracțiunile cu violență în SUA (după
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
populației generale prin studii epidemiologice psihiatrice este foarte greu de structurat astfel încât să fie reprezentativă. Bunul simț sugerează că sunt zone ale societății în care tulburarea de personalitate ar putea fi mai frecventă, așa cum sunt: închisorile, și în general populația infracțională, unele grupuri extremiste - din politică, acțiune socială, religie - unele zone ale armatei, specializate în intervenții deosebite, persoanele cu eșecuri repetate în studiu, profesie, cei ce practică sporturi extreme, homeless-i, etc. Nu s-au făcut însă studii sistematice în toate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ce vârstă, cu ce instrument au fost evaluate, ce criterii de diagnostic s-au avut în vedere. Selectarea cazurilor doar din mediul clinic, cu ocazia unor episoade psihopatologice reprezintă o preselecție, la fel dacă cazurile au fost selectate din mediul infracțional. La reevaluare contează intervalul de timp și de asemenea instrumentul și criteriile. Ar fi important de evidențiat nu doar trăsăturile de personalitate ci și realizările de viață, eșecurile, conflictele, adaptarea și dezadaptarea, mediul în care subiectul a evoluat, variate domenii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ultimii ani a reapărut interesul pentru această cazuistică, etichetată în general ca „psihopatie”. Psihopatia ar fi o clasă supraordonată și un cluster special în raport cu toate categoriile de tulburări de personalitate. Conceptul actual de psihopatie este orientat în mare de subpopulația infracțională, penitenciară care încalcă regulile sociale și morale, având anumite trăsături de personalitate deviante și un anumit model de manifestare longitudinal, de-a lungul vieții. Grupul nu e unitar, dar agregă anumite tipuri de tulburări de personalitate și de comportamente. Circumscrierea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ca ea să fie singura tulburare de personalitate inclusă în criteriile FEIGHNER (1972Ă de diagnostic operațional și în cele două mari studii epidemiologice populaționale din SUA: „Epidemiologic Catchment Area (ECAĂ” și „The National Comorbidity Survey (NCSĂ”. Accentul pus pe comportamentul infracțional ghidat de normele de conviețuire din țările euro-atlantice face dificilă identificarea acestei tulburări în alte țări decât cele din zona Americii și Europei, fapt ce reprezintă desigur o limitare. La baza descrierii TP antisociale din DSM-III, când s-au despărțit
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sexual promisc; 12. Probleme comportamentale timpurii (de la vârste tinereă; 13. Lipsa unor scopuri relevante pe termen lung; 14. Impulsivitate; 15. Iresponsabilitate; 16. Refuzul de a accepta responsabilitatea pentru propriile acțiuni; 17. Relații maritale scurte, repetate; 18. Delicvență juvenilă; 19. Recidivism infracțional; 20. Versatilitate criminală. HARPUR și HAKSTIAN (citați de HARE și colab., 1990Ă au condus o analiză factorială detaliată a itemilor din PCL, care au convers spre identificarea a 2 factori majori. Factorul 1 se referă mai ales la trăsături de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o manipulare evidentă, pregnantă și constantă, în scop egoist pentru obținerea propriilor satisfacții și interese, uneori din simpla plăcere de dominare. Comportamentul e mai frecvent în clusterul B, la TP histrionică, borderline, antisocială și narcisică. Manifestarea e frecventă în zona infracțională unde pot fi utilizați mijlocitori. Ea poate fi realizată prin autoritate, dominare, fascinație și șantaj. Prin manipulare se poate exploata afecțiunea sinceră pe care cineva i-o poartă subiectului și de care acesta profită. Prin șantaj, intimidare, promisiuni false, un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și relația de cuplu este afectată ajungându-se la destrămarea cuplului, cei mai afectați fiind tot copiii. Drept urmare, victimele sunt copiii, privați de afecțiunea și de prezența părinților, dar și societate pentru că pasul spre socializare negativă și atracția către acte infracționale este mic. Funcția de coeziune și solidaritate conjugală Chiar dacă pare o condiție ideală, această funcție este întreținută de sentimentele de afecțiune dintre parteneri, de sinceritatea și intensitatea acestora. Ea este cea care contribuie la stabilitatea cuplului, asigură familiei securitate emoțională
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
unor aspecte negative ale vieții sociale. Informațiile cotidiene furnizate pe diferite căi (mass-media, sondaje de opinie, statistici ale poliției, rapoarte de specialitate, oficiale, observații la nivelul simțului comun) reliefează faptul că, în anumite regiuni, există un mare impact al fenomenelor infracționale. O parte dintre acestea sunt comise de persoane ce nu aparțin rezidențial de locurile în care sunt reclamate anumite infracțiuni (sunt cunoscute multe cazuri de infracțiuni comise pe teritoriile altor state). V. Preda (1998, 10) comentează observațiile sociologului I. Jaszinski
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
social care, în condiții de stabilitate, ar fi putut gestiona conflictele apărute. Interesante sunt și concluziile unei anchete guvernamentale realizate în Franța, în perioada 1976-1977 (caz prezentat în Mihăilescu, 2003, 134), al cărei scop a fost înțelegerea și reducerea fenomenului infracțional. Astfel, au fost puse în relație mai multe variabile încercându-se stabilirea unor raporturi sau condiționări între ele. La nivel individual, ele s-au referit la tradițiile istorice ale socializării individului (familie extinsă sau restrânsă), acțiunea mijloacelor de comunicare în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
oraș. Ariile respective numite mai degrabă arii de devianță cuprind o populație neintegrată social, cu slabe raporturi sociale, tranzitorii și anonime. Din cele prezentate nu trebuie înțeles că migrația atrage după sine, în mod obligatoriu, acte de devianță socială, acte infracționale caracterizate mai mult sau mai puțin de violență. Astfel de manifestări pot să apară și în regiuni stabile ca dezvoltare urbană și economică, poate doar cu o intensitate mai mică. Trebuie admis însă că schimbările de mediu (nu neapărat geografice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fizică: 45%; abuz sexual: 11%. Statisticile din România, la mijlocul anului 2010, arată astfel 1: abuz fizic: 11,5%; abuz emoțional: 10,5%; abuz sexual: 6,2%; neglijare: 66,7%; exploatare prin muncă: 4%; exploatare sexuală: 0,4%; exploatare cu scop infracțional: 0,6%. în realitate, copilul victimă a maltratării, cumulează diferite forme de maltratare recognoscibile în dezvoltarea lui fizică, psihică, socială și culturală și exprimate în modul de a se comporta în relațiile cu ceilalți adulți și cu colegii de vârstă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]