4,097 matches
-
aceeași funcție pe care o îndeplinește lumină în procesul ve derii sensibile. Spuneam mai sus că lumina este cea care actualizează transparentul, mediul necesar vederii, astfel încât acesta să poată fi traversat de că tre speciile sensibile. Într-o manieră similară, intelectul agent este cel care actua li zeaza inteligibilitatea imaginilor, făcând posibilă cunoașterea lor de către intelectul posibil: (ÎI.5.2.) Ad secundum dicendum quod circa effectum luminiș est duplex opinio. Quidam enim dicunt quod lumen requiritur ad visum, ut faciat colores
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că lumina este cea care actualizează transparentul, mediul necesar vederii, astfel încât acesta să poată fi traversat de că tre speciile sensibile. Într-o manieră similară, intelectul agent este cel care actua li zeaza inteligibilitatea imaginilor, făcând posibilă cunoașterea lor de către intelectul posibil: (ÎI.5.2.) Ad secundum dicendum quod circa effectum luminiș est duplex opinio. Quidam enim dicunt quod lumen requiritur ad visum, ut faciat colores actu visibiles. Et secundum hoc, similiter requiritur, et propter idem, intellectus agens ad intelligendum, propter
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a. 3, ad 2). La a doua [obiecție] spunem că, referitor la efectul luminii, sunt două opinii. Căci unii spun că lumina este necesara vederii pentru a face culorile vizibile în act. În acord cu această și din același motiv, intelectul agent este la fel de necesar pentru cel care va fi înțeles, precum este lumina pentru cel care va fi văzut. Potrivit altora însă, lumina este necesară pentru cel care va fi văzut nu pentru culori, pentru a le face vizibile în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este necesară pentru cel care va fi văzut nu pentru culori, pentru a le face vizibile în act, ci ca să actua lizeze mediul transparent, cum zice comentatorul în De anima ÎI. Și în acord cu această, comparația lui Aristotel între intelectul agent și lumina se aplică deoarece, la fel cum [lumină] este necesară pentru a vedea, la fel [intelectul agent] este necesar pentru înțelegere, dar nu din același motiv. (ÎI.5.3.) Intelligibile autem în actu non est aliquid existens în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ci ca să actua lizeze mediul transparent, cum zice comentatorul în De anima ÎI. Și în acord cu această, comparația lui Aristotel între intelectul agent și lumina se aplică deoarece, la fel cum [lumină] este necesară pentru a vedea, la fel [intelectul agent] este necesar pentru înțelegere, dar nu din același motiv. (ÎI.5.3.) Intelligibile autem în actu non est aliquid existens în rerum natură, quantum ad naturam rerum sensibi lium, quae non subsistunt praeter materiam. Et ideo ad intelligendum non
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a. 3, ad 3). Inteligibilul în act nu este ceva care există în natură obiectelor, cu atat mai puțin în natură obiectelor sensibile, care nu subzista în afara materiei. Și, din acest motiv, pentru a putea înțelege [natură obiectelor sensibile], imaterialitatea intelectului posibil nu ar fi suficientă dacă nu ar fi prezent intelectul agent, care actualizează inteligi bilele prin modul abstractizării. Intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imaginile pe care, totodată, le iluminează. Cum poate fi înțeleasă abstra gerea speciilor inteligibile din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
există în natură obiectelor, cu atat mai puțin în natură obiectelor sensibile, care nu subzista în afara materiei. Și, din acest motiv, pentru a putea înțelege [natură obiectelor sensibile], imaterialitatea intelectului posibil nu ar fi suficientă dacă nu ar fi prezent intelectul agent, care actualizează inteligi bilele prin modul abstractizării. Intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imaginile pe care, totodată, le iluminează. Cum poate fi înțeleasă abstra gerea speciilor inteligibile din imagini? Eleonore Stump descrie acest proces ca fiind unul de îndepărtare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
natură obiectelor sensibile, care nu subzista în afara materiei. Și, din acest motiv, pentru a putea înțelege [natură obiectelor sensibile], imaterialitatea intelectului posibil nu ar fi suficientă dacă nu ar fi prezent intelectul agent, care actualizează inteligi bilele prin modul abstractizării. Intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imaginile pe care, totodată, le iluminează. Cum poate fi înțeleasă abstra gerea speciilor inteligibile din imagini? Eleonore Stump descrie acest proces ca fiind unul de îndepărtare a accidentelor materiale ale obiectului, care sunt conservate în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
le iluminează. Cum poate fi înțeleasă abstra gerea speciilor inteligibile din imagini? Eleonore Stump descrie acest proces ca fiind unul de îndepărtare a accidentelor materiale ale obiectului, care sunt conservate în imaginea acestuia, si de concentrare asupra quiditatii (esenței) lui. Intelectul agent, așadar, detașează esență obiectului de trăsăturile sale individuale și materiale. Dar întrebarea care se ridică în acest punct privește modul în care intelectul agent poate să facă diferența între ceea ce este individual și ceea ce este universal într-o imagine
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
materiale ale obiectului, care sunt conservate în imaginea acestuia, si de concentrare asupra quiditatii (esenței) lui. Intelectul agent, așadar, detașează esență obiectului de trăsăturile sale individuale și materiale. Dar întrebarea care se ridică în acest punct privește modul în care intelectul agent poate să facă diferența între ceea ce este individual și ceea ce este universal într-o imagine. La fel cum, pentru a putea distinge culoarea roșie dintr-un tablou policrom, este necesar să fie percepute și celelalte culori, la fel si
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
agent poate să facă diferența între ceea ce este individual și ceea ce este universal într-o imagine. La fel cum, pentru a putea distinge culoarea roșie dintr-un tablou policrom, este necesar să fie percepute și celelalte culori, la fel si intelectul agent, pentru a putea distinge între individual și universal, ar trebui să poată percepe nu numai quiditatile obiectelor, ci și trăsăturile lor individuale, cele care țin de particularitatea obiectului extramental. Dificultatea constă în faptul că Toma din Aquino consideră că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
distinge între individual și universal, ar trebui să poată percepe nu numai quiditatile obiectelor, ci și trăsăturile lor individuale, cele care țin de particularitatea obiectului extramental. Dificultatea constă în faptul că Toma din Aquino consideră că, prin natura să imateriala, intelectul nu are acces decât la esențele universale ale obiectelor; în plus, Toma consideră, pe urmele lui Aristotel, că nimic corporal nu poate afecta ceva incorporal, or, imaginile sunt produse ale unor organe corporale. Cum poate fi depășită această dificultate? Spuneam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nimic corporal nu poate afecta ceva incorporal, or, imaginile sunt produse ale unor organe corporale. Cum poate fi depășită această dificultate? Spuneam că în lumea extramentala obiectele materiale au un mod sensibil de a fi, doar potențial inteligibil, si ca intelectul agent este cel care are abilitatea de a le actualiza natură inteligibila, făcându-le să fie pe masura intelectului posibil. Cum anume realizează intelectul această actualizare a inteligibilității? Prin cea de-a doua operație a lui, numită iluminare? Înțelegând felul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
această dificultate? Spuneam că în lumea extramentala obiectele materiale au un mod sensibil de a fi, doar potențial inteligibil, si ca intelectul agent este cel care are abilitatea de a le actualiza natură inteligibila, făcându-le să fie pe masura intelectului posibil. Cum anume realizează intelectul această actualizare a inteligibilității? Prin cea de-a doua operație a lui, numită iluminare? Înțelegând felul în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa problema de mai sus, a abstragerii inteligibilului din sensibil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lumea extramentala obiectele materiale au un mod sensibil de a fi, doar potențial inteligibil, si ca intelectul agent este cel care are abilitatea de a le actualiza natură inteligibila, făcându-le să fie pe masura intelectului posibil. Cum anume realizează intelectul această actualizare a inteligibilității? Prin cea de-a doua operație a lui, numită iluminare? Înțelegând felul în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa problema de mai sus, a abstragerii inteligibilului din sensibil și, în fond, a distingerii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
numită iluminare? Înțelegând felul în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa problema de mai sus, a abstragerii inteligibilului din sensibil și, în fond, a distingerii între două tipuri de obiecte cognoscibile. În primul rând, trebuie spus că intelectul nostru participa, prin asemănare, la lumina necreată: (ÎI.5 .4.) Ipsum enim lumen intellectuale quod est în nobis, nihil est aliud quam quaedam participată similitudo lumi nis increati, în quo continentur rationes aeternae. Unde în Psalmo IV, dicitur, multi dicunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cine ne va arăta nouă cele bune?“ Întrebare la care psalmistul răspunde, zicând: „S-a însemnat peste noi lumină fetei tale, Doamne!“ Ca si cum ar spune: prin această marca a luminii divine din noi, toate ni se revelează. După cum spune Toma, intelectul nostru agent are, prin participație, ceva din lumina divină, care îi dă posibilitatea de a ilumină, la rândul lui, imaginile. În fiecare persoană umană există o posibilă sursă a cunoașterii, lumina intelectului agent, prin care principiile universale ale întregii cunoas
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
noi, toate ni se revelează. După cum spune Toma, intelectul nostru agent are, prin participație, ceva din lumina divină, care îi dă posibilitatea de a ilumină, la rândul lui, imaginile. În fiecare persoană umană există o posibilă sursă a cunoașterii, lumina intelectului agent, prin care principiile universale ale întregii cunoas teri, cum ar fi principiul non contradicției sau principiul terțului exclus, sunt cunoscute în mod natural, fără a apela la procedee deductive sau inductive. Așadar, nu avem nevoie de o iluminare a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
agent, prin care principiile universale ale întregii cunoas teri, cum ar fi principiul non contradicției sau principiul terțului exclus, sunt cunoscute în mod natural, fără a apela la procedee deductive sau inductive. Așadar, nu avem nevoie de o iluminare a intelectului pe parcursul desfășurării procesului de cunoaștere, ci este suficientă iluminarea inițială a intelectului. Pentru miza acestui volum, este necesar să clarific cum anume poate fi înțeleasă operația de iluminare și, mai mult, cum anume rezolva ea problemă ridicată mai sus, cea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
principiul non contradicției sau principiul terțului exclus, sunt cunoscute în mod natural, fără a apela la procedee deductive sau inductive. Așadar, nu avem nevoie de o iluminare a intelectului pe parcursul desfășurării procesului de cunoaștere, ci este suficientă iluminarea inițială a intelectului. Pentru miza acestui volum, este necesar să clarific cum anume poate fi înțeleasă operația de iluminare și, mai mult, cum anume rezolva ea problemă ridicată mai sus, cea a actualizării caracterului inteligibil al imaginilor. Așa cum văd eu lucrurile, iluminarea poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
numai omul are, pe lângă cele două tipuri de suflete menționate, si un suflet intelectiv, ceea ce înseamnă că, din tre facultățile sufletului intelectiv, cel puțin una este res ponsabila pentru ac tualizarea inteligibilității lucrurilor. Sufletul intelectiv nu are doar facultăți cognitive, intelectul agent și intelectul posibil, ci și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă nici un rol în procesul de cunoaștere, ceea ce înseamnă că doar intelectul agent și cel posibil sunt în măsură să actualizeze caracterul inteligibil al obiectelor. Cum doar oamenii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe lângă cele două tipuri de suflete menționate, si un suflet intelectiv, ceea ce înseamnă că, din tre facultățile sufletului intelectiv, cel puțin una este res ponsabila pentru ac tualizarea inteligibilității lucrurilor. Sufletul intelectiv nu are doar facultăți cognitive, intelectul agent și intelectul posibil, ci și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă nici un rol în procesul de cunoaștere, ceea ce înseamnă că doar intelectul agent și cel posibil sunt în măsură să actualizeze caracterul inteligibil al obiectelor. Cum doar oamenii au inte lect
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
una este res ponsabila pentru ac tualizarea inteligibilității lucrurilor. Sufletul intelectiv nu are doar facultăți cognitive, intelectul agent și intelectul posibil, ci și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă nici un rol în procesul de cunoaștere, ceea ce înseamnă că doar intelectul agent și cel posibil sunt în măsură să actualizeze caracterul inteligibil al obiectelor. Cum doar oamenii au inte lect agent și intelect posibil, înseamnă că doar aceste facul tați cognitive, si nu cele inferioare pre cum simțurile externe și interne
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă nici un rol în procesul de cunoaștere, ceea ce înseamnă că doar intelectul agent și cel posibil sunt în măsură să actualizeze caracterul inteligibil al obiectelor. Cum doar oamenii au inte lect agent și intelect posibil, înseamnă că doar aceste facul tați cognitive, si nu cele inferioare pre cum simțurile externe și interne, care sunt prezente și la ani male, pot accesa inteligibilitatea. Așadar, caracterul inteli gibil există de la început în lucruri, însă abia atunci când
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt prezente și la ani male, pot accesa inteligibilitatea. Așadar, caracterul inteli gibil există de la început în lucruri, însă abia atunci când intră în scenă facultățile intelective el devine actual. Dar să revin la manieră în care poate fi înțeleasă operația intelectului agent. La fel cum, pentru a vedea un obiect, este nevoie ca transpa rentul să fie actualizat de lumină, să fie în mod actual transparent, la fel, inteligibilitatea imaginilor trebuie ac tualizata. Iluminarea imaginilor este o operație analoga aprinderii unei
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]