15,922 matches
-
fericit formulată. Minte fără corp Neașteptată și competentă pasiunea lui Ion Manolescu pentru filozofia și psihologia cognitivă din ultimele decenii. Articolul său din Idei în dialog (numărul din februarie 2007), intitulat " Condiția post-umană. De la filosofie la tehnologie" ne dezvăluie un intelectual umanist atras de tehnologia neurologică și cibernetică. Autorul Derapajului este un temeinic cunoscător al științelor privitoare la relația dintre inteligența naturală și cea artificială. Într-o epocă în care implanturile neuronale sau protezele medicale menite a corecta boli considerate pînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
operațiuni de autoconstrucție și autodeconstrucție, de deconstrucție și de reconstrucție a acestuia, mașinile inteligente dau naștere unor mașini mai inteligente decît ele, care dau naștere altor mașini mai inteligente decît ele ș.a.m.d." Hotărît lucru, Ion Manolescu este un intelectual plin de surprize. Dispariția manuscriselor lui Slavici Este vorba de manuscrisele pe care i le-a confiscat lui Slavici poliția bucureșteană, în 1916, cu ocazia unei percheziții la domiciliu urmată de arestare. Scriitorul era învinuit de propagandă făcută în favoarea Puterilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
alese de autor, reprezentând mai curând "obsesiile" acestuia decât programul instituțiilor comanditare. Ceea ce ne sporește încrederea: autorul nu este, așadar, un prestator de servicii culturale din cei gata să "conferențieze" compilatoriu, la comandă, oricând, oriunde și despre orice, ci un intelectual cu o problematică, o atitudine și opinii proprii, cărora nu acceptă să le dea expresie decât în fața unui public perceput ca apt pentru acest gen de comunicare foarte personalizat. Care sunt, așadar, "obsesiile" devoalate în aceste patru eseuri? La urma
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
în perioada interbelică sau în socialism. Mici funcționari terorizați de șefi, luptători comuniști aflați la pensie, o farmacistă pensionară, o fată acrită de singurătate și neîmpliniri, multe gospodine sfârșite, aproape consumate de obligațiile casnice și profesionale, o dactilografă îndrăgostită de Intelectualul căruia îi bate la mașină opera, o corectoare fascinată de personalitatea Scriitorului, femei bătrâne, singure, decrepite și câte un "cap de familie" cu chef de băuturică și o nevoie copilărească de a fi protejat: iată "eroii" prozelor din Cum încărunțește
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
și-a luat buletinul, să treacă granița. Acum se poate cu orice buletin, mai ales cu cel de Dilema. Un apel întemeiat Adev|rul literar Și artistic din 17 ianuarie 2007 a publicat un apel prin care o serie de intelectuali cer autorităților statului român repunerea în drepturi a memoriei lui Vintilă Horia. "Ne adresăm președintelui României, prim-ministrului, ministrului Culturii, președintelui Uniunii Scriitorior, președintelui Academiei Române, Comisiei de Cercetare a Totalitarismului Comunist, precum și tuturor instituțiilor de presă, cu apelul de a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
cititorul poate cuteza la descifrarea personalității lui Ștefan Niculescu. Și, bineînțeles, la revelarea unor informații complexe, necesare aprehendării fenomenului muzical în toată splendoarea lui. Un fenomen care, se spune, ar fi mult prea subtil, într-un fel chiar inextricabil pentru intelectualul român de azi și dintotdeauna. Ei bine, această carte ne împărtășește speranța că, lecturînd-o, noua muzică poate fi reintegrată metabolismului nostru cel de toate zilele. Nu de alta, dar chiar dacă nu ne doare și nici măcar nu ne incomodează, carența de
Reflecții și reflexe by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9974_a_11299]
-
de articolul Agonia creștinismului semnat chiar de directorul revistei, H.-R. Patapievici. Citindu-l, nu poți decît să regreți că Patapievici nu mai este o prezență constantă în gazetăria noastră culurală. E o claritate și o concizie în stilul acestui intelectual cu care puțini eseiști contemporani se pot lăuda. Articolul în cauză e constatarea unei stări de fapt pe care toți europenii o trăiesc mai mult sau mai puțin conștient: cruciada împotriva creștinismului. Mentalitatea dominantă a epocii noastre are ca trăsătură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
ale emigrației intelectuale din Franța și colaboratori ai postului de radio ŤEuropa Liberăť". "Prin informatorul ŤARTURť - arată într-un raport șeful Direcției I din Departamentul Securității Statului, general maior Tăbăcaru Dumitru - vom acționa în direcția descifrării formelor prin care cercul intelectualilor de la Paris încearcă să exercite influențe negative și incitări în rândul oamenilor de artă și litere din R.S. România, recurgând chiar la imixtiuni în politica partidului și statului nostru în domeniul cultural" (pp. 70-71). Pe de o parte avem așadar
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
În fine, al șaselea suferă că-i lipsește numele la bibliografie. Nici unul dintre ei n-ar afirma, însă, nici să-l pici cu ceară, că ideologia comunistă a fost criminală și ilegitimă "din prima până în ultima clipă". Fiecare dintre acești intelectuali nehotărâți între democrație și dictatura personală asupra temelor și dezbaterilor publice câștigă o pâine albă de pe urma comunismului și n-ar renunța, în ruptul capului, la meschinul monopol asupra ideilor. În fond, personajele sunt de-un comic derizoriu: ipostaze contemporane ale
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
reveniri și prin variante, și a cărei salvare să n-o fi rîvnit în absolut. Individul și grupul, copilul și tînărul, maturul și bătrînul, bărbatul și femeia, nudul și drapajul opulent, pubertatea și maternitatea, acțiunea și odihna, țăranul și muncitorul, intelectualul rafinat și anonimul abrutizat, strălucirea și ruina, vigoarea și disperarea, aroganța și sacrificiul, toate și toți se regăsesc în aceeași obsesie a pictorului de a cuprinde nu atît accidentalul și episodicul, cît fatalitatea unui destin și manifestarea specifică a unei
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
Cea mai largă parte a scrierilor sale datează din perioada comunistă în cursul căreia autorul s-a văzut azvîrlit în temniță, fiind recuperate din dulapurile Securității abia după 1989. Poate că tocmai ororile epocii care l-au zguduit pe acest intelectual de stînga, cumnat al lui Lucrețiu Pătrășcanu, l-au orientat către o memorialistică abundentă, înfrigurată, sprijin moral prin mobilizarea memoriei, dar și testimoniu cu sens de memento lăsat posterității. Cu atît mai amplă a fost rezonanța fărădelegilor regimului totalitar în
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
superior". Aceasta răspunde principiului noocratic al lui Camil Petrescu, pe care autorul Patului lui Procust, vai, nu și-l mai amintea după 1947, reprezentînd firește o sfidare a doctrinei oficiale. Pentru Pandrea, "heghemonia proletariatului este o tîmpenie. Sarea pămîntului sînt intelectualii. Mandarinatul conduce frîiele istoriei". în direcția abstracțiunilor, avem a face cu sublime propoziții. Mandarinul se plasează în mișcarea cosmosului, "conștient de cercul închis al facerii și al morții, acceptate cu detașare, surîzător în fața Hazardului, înțelegînd Neantul și disprețuitor al Forțelor
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
sub comunism și trecute la loc de cinste în bibliografiile universitare, studiile autoarei sibiene atrag automat încrederea oricărui tânăr cercetător. Aproape magnetic și pe toate liniile de forță, concomitent. O dată cu seria - auctorială și tematică - începută de Cartea Românească prin Trădarea intelectualilor. Reeducare și prigoană, sporul de vizibilitate a dus, în cazul Anei Selejan, la consolidarea unei imagini de incontestabil - și singular - specialist în domeniu. Ea pare a fi vag precedată de bogatele investigații ale lui Eugen Negrici și continuată, cu pași
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
profesor de Filologie la Universitatea din București, care mi-a fost totdeauna un foarte bun prieten. îmi aduce o mărturie unică în timp și spațiu; acum opt zile s-a văzut cu Stalin. Iată în ce împrejurări: un grup de intelectuali români (profesori universitari, oameni de știință, medici, regizori, artiști, ziariști etc.) au fost invitați să facă o călătorie în U.R.S.S. pentru a lua contact cu universități rusești, cu asociații de scriitori și artiști. Delegația a fost condusă de Parhon
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
orientare în spațiu, ci și o disciplină de fier. Cât ai zice pește, au invadat, de erau gata să se prăbușească sub greutatea lor balcoanele de la etajul întâi, ocupate de personalități ale vieții publice, de reprezentanți ai ambasadelor și de intelectuali. Problema nu e că oamenii lui Vadim Tudor au protestat, ca scoși din minți, că președintele Traian Băsescu avea curajul inimaginabil de a condamna comunismul din România. Problema e că lanțul complicităților face din biata noastră țară o entitate fragilă
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
Tricolurul" au ieșit la atac, ci și "Ziua" turnătorului Sorin Roșca-Stănescu și a lui Constantin Bălăceanu-Stolnici (complice la asasinat împotriva directorilor "Europei Libere", după cum s-a demonstrat recent în "Cotidianul"). Mersul istoriei nu poate fi oprit, așa că degeaba se iluzionează intelectualii care girează prin colaborarea lor absolut stupefiantă la "Ziua" politica lui Roșca-Stănescu că vor avea câștig de cauză. Imitatori servili ai stângiștilor din campusurile americane, promotori naivi ai "corectitudinii politice" de care lumea apuseană începe să se scuture ca de-
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
scris despre el că ar fi o nulitate și ca om politic cu funcție înaltă, dar și ca simplu cetățean. Încercînd să pară familiarizat cu istoria autohtonă interbelică Bogdan Olteanu scrie prostii. El afirmă despre atitudinea "carlistă" a unora dintre intelectualii interbelici că ar fi dus la legionarism. Or, așa cum știe toată lumea, nu și Bogdan Olteanu, legionarismul precede "carlismul", iar unul dintre motivele pentru care intelectuali ca Nicolae Iorga s-au alăturat Regelui Carol al II-lea a fost tocmai ascensiunea
Tâmpenia epistolară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8975_a_10300]
-
istoria autohtonă interbelică Bogdan Olteanu scrie prostii. El afirmă despre atitudinea "carlistă" a unora dintre intelectualii interbelici că ar fi dus la legionarism. Or, așa cum știe toată lumea, nu și Bogdan Olteanu, legionarismul precede "carlismul", iar unul dintre motivele pentru care intelectuali ca Nicolae Iorga s-au alăturat Regelui Carol al II-lea a fost tocmai ascensiunea politică a legionarilor. Pentru știința lui Bogdan Olteanu, "carliștii" Iorga și Madgearu au fost asasinați de legionari. Tot pentru știința lui Bogdan Olteanu, o asemănare
Tâmpenia epistolară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8975_a_10300]
-
ca justificare pentru poziția partinică, asumat-antiamericană, argumentul lui Doiaru din California dreamin' (Nesfîrșit) al lui Cristian Nemescu: "americanii ne-au vîndut rușilor". Dincolo de cinismul corifeilor regimului, cinism surprins în avîntul său inept se adaugă aportul adus de o parte din intelectualii care au făcut servicii serioase Securității, cum este "sursa Laurențiu", om de mare respirație academică astăzi, "un rahat în ciorapi de mătase", pentru a utiliza expresia cu care Napoleon l-a încondeiat pe versatilul maestru al combinațiilor, Talleyrand. Intrînd pe
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
acest proiect, pe care îl găsesc de maximă importanță, pentru că Italia este țara cu cele mai multe lectorate de limbă română. O serie de proiecte deja finalizate, dar și altele în curs de derulare, inițiate de cercetătorii de acolo, în colaborare cu intelectuali români, atestă interesul de care se bucură studiile românești în Italia și voința de a îmbogăți continuu resursele pe care se bazează predarea studiilor românești. În prima zi, lucrările conferinței au fost găzduite de Universitatea "La Sapienza" iar moderatoarea primei
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
dată, e reluat în 1941, cînd războiul deja mușca amarnic din rezervele de încredere în rațiune pe care lumea și le pusese, în atîtea secole de triumf al ei, deoparte. Dinamuri ale opiniei publice, zice Busuioceanu - ce vremuri! Ricanăm noi... - intelectualii sînt amenințați să-și piardă rolul social, expatriați nu doar din arenă, asta se-ntîmplase de mult, ci și din turnul de fildeș: "O naivitate îngerească i-a putut amăgi cu năucirea peste măsură subțiată a acelei "domnii a spiritului", în
Suflul ideilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8994_a_10319]
-
regulat într-o revistă sau alta, să găsească măcar unul sau două în care să știe că poate avea încredere. Știți prea bine la ce mă refer: carnavalul aparențelor ce domnește în gazetăria noastră este atît înșelător, ușurința cu care intelectualii devin colportorii unor minciuni este atît de mare, încît fiecare din noi căutăm instinctiv să dăm peste o conștiință asupra căreia să nu planeze suspiciunea duplicității. Într-un cuvînt, vrem un autor care nu s-a îmbrăcat în toga servituților
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
a apucat să le știe este de o valabilitate dureroasă, cu deosebirea că la noi vorba lui Camus se adeverește indirect în comportamentul nostru: fiindcă nu mai vrem să tragem consecințele nici unui adevăr, preferăm să le ocolim pe toate. Un intelectual căruia cunoștințele comode îi repugnă în întregime este Ion Papuc. Dintre colaboratorii Convorbirilor literare, nici un alt autor nu sare în ochi printr-o mai personală, ba chiar de-a dreptul bizară alură a scrisului său. Mai precis, articolele pe care
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
discursivă a acestui gen de texte. Și chiar acesta e cazul autorului nostru. Iar bizareria manierei sale nu se oprește la sintaxă, ci o regăsim în topică și în preferințele lexicale. Într-un cuvînt, avem de-a face cu un intelectual care are oroare de cultura literaților, adică de lumea esteților lipsiți de bază filozofică, artiști pentru care înfățișarea lesnicioasă, după criterii estetice, a unor cunoștinte mai mult sau mai puțin neutre reprezintă culmea putinței lor discursive. Pe scurt, Ion Papuc
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
în rîndul colaboratorilor de la Convorbiri literare e acela că gîndirea lui este statornic îndreptată împotriva mentalității dominante; într-un cuvînt, împotriva a tot ce înseamnă corectitudine politică, multiculturalism și toate metamorfozele deghizate ale gîndirii de stînga. În fond, onestitatea unui intelectual o poți măsura după gradul de încăpățînare cu care se împotrivește dogmelor oficiale. A nu fi de partea celor puternici este singura lui rațiune de existență. Asta înseamnă: să nu înghiți gogoașa propagandei oficiale, să nu închizi ochii prefăcîndu-te că
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]