52,225 matches
-
Iar asta fiindcă acest capitol lipsește din Târziu, de departe. Nu încerc nici o butadă ușoară. În Precizarea preliminară, Gelu Ionescu își declină, cu onestitate, competența în acest teritoriu. „Nu e meseria mea”, scrie el răspicat, fără a mai detalia subiectul. Intenția mi se pare din mai multe puncte de vedere lăudabilă. Întâi, fiindcă, respectându-se și respectându-și cititorul, criticul are conștiința propriilor limite. (Cum spuneam, vechile deprinderi sunt cele mai sănătoase). Câți dintre cei a căror paletă de gusturi nu
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
cu firma de securitate BGS și va acorda o atenție deosebită educației prin cultură. “Schimbarea în bine. Cu respect pentru oameni. Robert Sorin Negoiță pentru primăria sector 3” este sloganul vicepreședintelui PSD, acesta precizând că acea ”schimbare” se referă la intenția sa de a fi un exemplu de corectitudine pentru toți cetățenii. Această schimbare va fi realizată printr-o serie de proiecte, care vor prinde contur atunci când va deveni primar, a mai spus, vineri, Robert Negoiță. Construirea unui spital generalist, anveloparea
Sloganul lui Robert Negoiță la alegerile pentru Sectorul 3: ”Schimbarea în bine” () [Corola-journal/Journalistic/44885_a_46210]
-
ne complacem În ceea ce este și să credem că ceea ce ni se dă este bun. Să nu ne mai folosim neuronii pentru a gândi, ci să primim tot ce ni se dă ca fiind bun, drept, adevăr absolut. Asta este intenția, dar degeaba vă străduiți. Așa că, mai bine treziți-vă voi din somnul comandat și dați oamenilor ceea ce le trebuie cu adevărat. A propos: unde sunt lecțiile de limbi străine? Dar cele de limba română? Trăind În tumultul capitalei poate că
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
muncă sunt, știți? Asta nu mai e treaba voastră, nu, asta așa trebuie să fie?! Faceți legi peste legi ca să-i băgați la pușcărie pe toți: pe cei care fură un știulete sau o găină, sau numai pentru că au această intenție, pe cei mici care eșuează În afaceri tot din cauza legilor voastre stufoase și suprapuse, Într-un cuvânt pe toți cei care nu vă convin (dacă cumva Îndrăznesc să vă jignească cu vreun adevăr), care vă sunt indiferenți și de care
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Om fi noi o turmă, că suntem mulți, dar Păstorul nu sunteți voi și vă sfătuiesc să realizați că nu vă puteți substitui Lui. De ce ne distrageți atenția cu fel de fel de biruri sau distracții horror de la adevăratele voastre intenții de distrugere? Noi tăcem și voi „ne-ați pus În cârcă cât ați vrut; și ne-ați scuipat și ne-ați bătut și mai rău ca un câine noi am fost”, dar, vedeți dumneavoastră, nu eu, ci chiar poetul le
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
iubesc! șopti el grăbit, și-i strivi fața cu fața lui aspră, țepoasă, căutându-i gura cu lăcomie. CAPITOLUL 13 Din cei aproape zece mecanici de locomotivă și fochiști "sechestrați" de hitleriști în retragere, închiși în vagonul de vite cu intenția să-i transporte în Germania sau să se folosească de ei pe drum în lipsă de altă mână de lucru calificată, pe care Miluță reuși să-i elibereze, doi își frânseră picioarele, ca și el, în cădere, unul se strivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
din acea risipire buimacă și să se agațe cu toate puterile de realitate. Auzi o ușă în apropiere deschizându-se, mișcare de trupuri, glasuri șoptite și, fără să i se precizeze impresiile, se prinse cu mâinile de stinghia patului cu intenția să se salte. Mușcătura violentă, până la os, din umăr, îl făcu să renunțe. Ridică numai capul. Zări atunci ca prin sită, și mai mult bănui după răsuflare, chipul maică-si aplecându-se spre el, un alt chip necunoscut, figură severă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cărei lovitură totuși știi că vei cădea nimicit? Cine seamănă vânt, culege furtună. Bătrâna semăna lumină și pace și, totuși, sub lumina și pacea aceea se simțea ca un vierme dezgolit în țărână. Nu se lăsa convertită de bunele ei intenții exprimate și nici de naivitatea și dezinteresul arătat. Știa că forța ei e uriașă pentru că avea mai multă răbdare, și-n starea aceea care-i răvășea sângele, nu se mai putea măsura cu bătrâna. Știa de asemenea la fel de bine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
al Țării Românești și Moldovei la Istambul “capuchehaia”, care asigura legătura permanentă cu conducerea otomană. După apariția acestei funcții, s-a întețit circulația curierilor între Țările Române și Turcia. Prin scrisori, acești reprezentanți informau cu regularitate pe domnii români despre intențiile turcilor. La fel procedau și cei aflați în cetățile turcești de pe malul Dunării: Giurgiu, Brăila, Silistra și altele. Pe lângă curierii interni obișnuiți, mai funcționa un serviciu de curieri speciali, care făcea legătura între Galați și Iași, pentru transportul corespondenței din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de curieri. După moartea lui Ștefan cel Mare, Moldova a fost silită să recunoască suzeranitatea Turciei, ceea ce a determinat transformări importante în viața economică și social-politică. Serviciul poștal începe să fie organizat mai bine. Pentru a fi informați permanent asupra intențiilor ce le aveau marii demnitari turci, Domnii Moldovei țineau la Constantinopol un reprezentant numit "capuchehaie". Relațiile cu Constantinopolul devenind din ce în ce mai dese și circulația curierilor călări sau în olace, mai frecventă, serviciul poștal rezervat necesităților statului, este pus sub autoritatea Marelui
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dezvoltarea gustului de citit și la răspândirea presei în localitățile rurale. Beneficii aveau și factorii poștali, care primeau câte 1 ban de fiecare exemplar vândut. Pentru a veni în ajutorul presei, care cheltuia sume importante cu încasatorii abonamentelor, a existat intenția reintroducerii acestora numai prin poștă, dar nu s-a realizat decât mult mai târziu. De pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, presa cunoaște o dezvoltare accentuată, ajungând până în anul 1936, în întreaga țară, la aproximativ 2.300 titluri de publicații. Numai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a fost însă oprită, după numai patru volume, la cererea mareșalului Antonescu. În introducerea primului volum, cuprinzând cursul de istoria logicii din anul universitar 1929- 1930, Mircea Vulcănescu și Constantin Noica recunoșteau că tipărirea cursurilor rostite e o trădare a intențiilor lui Nae Ionescu. Ea se justifică doar prin caracterul ei postum: salvarea din „opera vie“ a ceea ce se mai poate salva, păstrând conștiința lacunelor pe care le cuprinde „opera tipărită“. Era, de asemenea, și un gest al discipolilor, fecundați de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
filozofiei existenței (Heidegger, Jaspers). Blaga, simțindu-se pus în categoria filozofilor sistematici și a acelora care, mai grav chiar, preferă trăirii creația, îi răspunde în același număr al revistei cu o notă intitulată „Existențialism sau neputință de a crea?“ Răstălmăcind intențiile lui Grigore Popa, el afirmă că, la noi, „existențialismul s-a schimbat în uimitor pretext de elogiere a sterilității și de exaltare a neputinței congenitale de a crea“. Acest existențialism nu e altceva decât impotență. Nota e traversată de o
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Informația a fost cunoscută și de un savant onest și scrupulos precum Mac Linscott Ricketts, care a pomenit-o - în mod neutru - în monumentala sa monografie despre Mircea Eliade. Au citat-o, direct de la sursă, și unii cercetători români, fără intenția de a o folosi ca muniție ideologică. Constantin Noica a refuzat să mai răspundă „obiecțiilor meschine“ ce se pot aduce cursurilor lui Nae Ionescu, anume că au prea des idei ale altor autori, fără ca numele lor să fie citate. Singura
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
decât dorința de a „umfla“ cazul în mod artificial. Și anume de a-l găsi vinovat pe Nae Ionescu nu doar de omiterea, accidentală sau circumstanțială, a indicării surselor unor idei, ci de un plagiat în toată regula, comis cu intenția clară de a-și atribui roadele gândirii altcuiva. Să le luăm pe rând, după ultima versiune a studiului Martei Petreu, în care a renunțat la unele exagerări din textul inițial, dar le-a dublat pe cele rămase. Mai întâi să
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
chiar dacă ele pot să existe acolo într-o formă asemănătoare. Sau de ce faptul că Nae Ionescu pomenește „subconștientul“ arată neapărat o dependență de afirmațiile lui Underhill asupra „inconștientului“ (în realitate paginile indicate nu își corespund nici în idei, nici în intenție). Același lucru este valabil pentru „dubla personalitate“, cu atât mai mult cu cât ceea ce spune Nae Ionescu despre aceasta nu e doar diferit, dar mult mai bogat și mai interesant. Chiar și cunoștințele sale despre hipnoză s-ar datora, după
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mulțumește să supradimensioneze inspirația lui Nae Ionescu din prima parte a volumului Mysticism astfel încât să devină un plagiat ordinar, ci se străduiește să localizeze vinovăția în planul intenționalității. Astfel, ea încearcă să demonstreze că acesta ar fi plagiat cu bună intenție, că ar fi ascuns în mod conștient numele autoarei pe care o folosea atribuindu-și în mod explicit ideile ei. Pentru a ajunge la aceste concluzii Marta Petreu forțează interpretarea unor pasaje care, citite cu obiectivitate în contextul lor, conduc
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Trebuie să fim lămuriți asupra caracterului activității religioase. Nimeni nu s-a gândit, evident, cum ne gândim noi acum, să desfacă, să despice toate elementele conștiinței religioase, și când Dumnezeu a fost închipuit în trei ipostaze, nimeni n-a avut intenția conștientă de a arunca, cu ajutorul celei de-a doua ipostaze a lui Dumnezeu, puntea de care vorbeam adineaori; nu e mai puțin adevărat că puntea a fost aruncată.“ E evident că nu e vorba aici de asumarea paternității, ci de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
enunțe ceea ce își aducea aminte. Aici Marta Petreu se dovedește fericita posesoare a unor informații ce pot fi dobândite doar prin facultăți metapsihice. Grație unor metode pe care, în mod firesc, nu ni le poate dezvălui, ea reușește să afle intențiile lui Nae Ionescu. Acesta ar fi vrut să reproducă întocmai cartea d-nei Underhill, din care „memora acasă câteva pagini“, ca un actor, dar memoria sa, puternică altminteri, i-a jucat feste, făcându l să „inverseze ordinea problemelor și argumentelor“. Afirmația
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
care duce la Încălcarea obligațiilor din contractul individual de muncă, normele legale, regulamentul intern, contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.); - subiectul ( Întotdeauna este o persoană fizică, În calitate de subiect calificat, respectiv salariatul); - latura subiectivă (vinovăția - intenția directă sau indirectă și culpa, ușurința sau nesocotința), se apreciază concret, În funcție de pregătirea profesională, capacitatea, aptitudinile și experiența salariatului respectiv. Fapta ilicită (abaterea) trebuie să se afle În legătură de cauzalitate cu rezultatul nociv. În practica judiciară s-a apreciat
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
Încunoștințării, Întocmește un procesverbal de Închidere a procedurii de mediere. Dacă una dintre părțile aflate În conflict nu se mai prezintă la mediere, fără a denunța contractul de mediere , mediatorul este obligat să facă toate demersurile necesare pentru a stabili intenția reală a părții respective și, după caz, va continua sau va Închide procedura medierii. 4.8. Medierea În cazul unui litigiu civil pe rolul instanțelor de judecată este reglementată de art. 61-63 din Legea nr. 192/2006. In situația În
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
care predomină este timpul, în altele riscul, iar în altele ambele. Trebuie avută în vedere relația directă dintre investiție și economisire. Economisirea poate fi definită mai curând ca un simplu consum, în timp ce investiția reprezintă un consum sacrificat în prezent în intenția obținerii unui consum viitor mai mare. Investiția, în plus, are un caracter real, în sensul că poate determina creșterea în viitor a producției naționale. În dicționarul de economie politică, investițiile sunt definite drept plasare de fonduri în industrie, agricultură, comerț
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
c) să nu dăuneze ordinii publice, sănătății și moralei. Prin încheierea contractului de societate, asociații realizează o înțelegere cu privire la trei aspecte: - convin să pună ceva în comun. Contribuția lor se numește aport sau miză; - asociații pun laolaltă aceste bunuri cu intenția de a colabora în desfășurarea activității comerciale; - activitatea comercială se realizează în vederea obținerii și împărțirii beneficiilor rezultate. Elementele contractului de societate care stă la baza societății comerciale sunt: aporturile asociaților, intenția de a exercita împreună o activitate comercială și obținerea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
aport sau miză; - asociații pun laolaltă aceste bunuri cu intenția de a colabora în desfășurarea activității comerciale; - activitatea comercială se realizează în vederea obținerii și împărțirii beneficiilor rezultate. Elementele contractului de societate care stă la baza societății comerciale sunt: aporturile asociaților, intenția de a exercita împreună o activitate comercială și obținerea și împărțirea beneficiilor. Prin întreprinderi mixte se înțelege cooperarea dintre parteneri ce depășesc limitele frontierelor naționale, bazate pe investirea comună de capital și legiferată juridic în contractele respective. Persoana juridică - societatea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
-se prin consimțământul a cel puțin cinci asociați) și societatea cu răspundere limitată cu asociat unic (care se constituie prin voința unei singure persoane). Pentru a produce efecte juridice, voința părților contractante trebuie să fie declarată, să fie făcută cu intenția de a produce efecte juridice și să nu fie alterată de vicii. În contractul de societate, spre deosebire de alte contracte, consimțământul părților trebuie să aibă o natură specifică. Voința fiecăreia dintre părțile contractante trebuie să fie animată de intenția de a
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]