3,529 matches
-
acesta pe parcursul acumulării cunoștințelor și experiențelor interpretative. Astfel, în asemenea circumstanță, realizăm cum ideea de rafinament se conjugă cu cea a „bunului-gust”, atribut esențial, imperios necesar unui veritabil spirit interpretativ, situat mai presus de un banal executant. În contextul versiunii interpretative, respectarea indicațiilor agogice asigură coerența la nivelul configurației structurale. De asemenea, fluctuațiile agogice dețin o funcție vitală în delimitarea secțiunilor constitutive, structura macro-formală propunând o manieră alternativă de tratare a celor două motive tematice recurente. Astfel, distingem o configurație formală
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
afirmată la nivelul median al discursului. Reîntoarcerea la diatonism () punctează revenirea secțiunii introductive, asociind îmbogățirea ornamentală a liniei arpegiate din prim-planul discursului cu o ipostază mult mai sugestivă a ideii de reflectare. Subtila evidențiere expresivă a acesteia, în plan interpretativ, atribuie imaginii sonore o senzație pregnantă de transparență și imponderabilitate. Episodul tranzitiv En animant (animând) impune o atentă gradare dinamică, în scopul de a construi imaginea iconică de „val”, ce își află culminația în fragmentul măsurilor 48 - 50 ( f ). Claritatea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fa# și puternice inflexiuni de si minor în interiorul secțiunii centrale. O tipologie formală similară celei întâlnite în Hommage à Rameau va plasa în final coda, cu aceleași elemente tematice aparținând secțiunii centrale și o evoluție preponderentă în tonuri. În plan interpretativ, aspectul țesăturii de discurs asociat indicelui ridicat al nivelului de tempo (reprezentând, în acest caz, unul dintre factorii esențiali în producerea aglomerării sonore) impune aplicarea unei utilizări economice a pedalei de rezonanță, efectul său intenționând în mod exclusiv sublinierea sunetelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tipografice, care denaturează adesea concepția originală a compozitorului. Astfel, în circumstanța de discurs exemplificată mai jos, notația editorului marchează cu semnul arpeggiato întreg acordul inițial al măsurilor 48 și, respectiv 50, în pofida intenției lui Debussy de a indica această manieră interpretativă, în exclusivitate, pentru cele două sunete superioare ale acordului. În consecință, acest detaliu de scriitură supus clarificării va conduce la un efect sonor complet diferit, datorat rezonării simultane a octavei din bas. Concomitent, acest fapt atrage după sine evidențierea cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de plasare a climax-ului principal în cadrul construcției formale (măsurile 109 - 110) semnalează una dintre cele mai precise aplicații ale Secțiunii de Aur din creația debussyistă, 110 încadrându-se cu precizie proporțiilor din totalul de 177 al măsurilor. La nivel interpretativ, punctul culminant implică menținerea cu strictețe a aceluiași nivel de tempo, producerea unei eventuale relaxări inoportune a discursului determinând denaturarea caracterului său extrovertit. De asemenea, concepția imaginii finale proiectează metafora sonoră a unei risipiri cu discreție, o evanescență ce implică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
producerea unei eventuale relaxări inoportune a discursului determinând denaturarea caracterului său extrovertit. De asemenea, concepția imaginii finale proiectează metafora sonoră a unei risipiri cu discreție, o evanescență ce implică în mod exclusiv reducerea progresivă a nivelului dinamic. În planul redării interpretative, evitarea cu fermitate a oricărei tendințe în sensul atenuării tempo-ului va opera distincția esențială dintre o imagine ce își destramă formele și cea în care asistăm la estomparea gradată a contururilor sale. Images, II ème série 1907 II.4
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unor variate episoade tematice în maniera tehnicii de anexare specifică secvențelor cinematografice. De asemenea, frecventele modificări ale indicelui agogic, inserate adeseori la distanțe extrem de reduse (2 măsuri), dețin o funcție structurală în procesul de delimitare a secțiunilor micro-formale. La nivel interpretativ, respectarea cu strictețe a acestor indicații metronomice reprezintă condiția esențială în evidențierea configurației arhitecturale. Circumstanța poliritmică expusă în fragmentul măsurilor 14 - 15 impune execuția cu o precizie ritmică perfectă, în contextul în care prezența abundentă a apogiaturilor duble poate crea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
metronomice reprezintă condiția esențială în evidențierea configurației arhitecturale. Circumstanța poliritmică expusă în fragmentul măsurilor 14 - 15 impune execuția cu o precizie ritmică perfectă, în contextul în care prezența abundentă a apogiaturilor duble poate crea reale dificultăți în realizarea acestei calități interpretative. Claritatea și transparența țesăturii derivă din concepția de spațiere a acordurilor de si major și fa# minor, care vin să puncteze simplitatea melodică a liniei superioare. Țesătura acordică aglomerată a episodului central solicită o utilizare riguroasă a pedalei de rezonanță
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aceluiași nivel dinamic; astfel, se remarcă juxtapunerea unor formule ritmico-melodice distincte (arpegii descendente, acorduri appoggiate) expuse într-un plan dinamic monocrom, în care un rol esențial în producerea variației îl îndeplinește conceperea diferențiată a atacurilor (tenuto, legato, portato). În plan interpretativ, discursul primului episod al secțiunii mediane (măsurile 30 - 45) necesită sublinierea liniei melodice superioare descrisă de traseul acordic, în pofida discontinuității produse de frecventele inserții ale motivului arpegiilor descendente. Profilul ritmico-melodic al unui nou motiv tematic (măsura 64) supus secvențării, precum și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
exterioare (înlănțuirea constantă de ), precum și configurația personalizată a motivului cromatic generează, în mod natural, o ierarhizare a importanței straturilor constitutive, impunând această afirmație în prim-planul discursului. Acest aspect structural al țesăturii sonore solicită o evidențiere netă la nivelul redării interpretative, aceeași intenție conceptuală derivând în mod adițional din marcarea diferențiată a modalității de atac corespunzătoare celor trei planuri componente. Astfel, sublinierea liniei melodice principale în contextul efectului sonor integral va fi facilitată de interpretarea acesteia cu un atac legato (atribuit
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fiind necesară marcarea cu efecte diferențiate a înlănțuirii cadențiale. Aceasta din urmă avansează spre acordul dominantei (fa major), propunând astfel o finalizare tradițională celei dintâi afirmații tematice (măsurile 1 5). De asemenea, în cazul ultimei înlănțuiri acordice se impune evidențierea interpretativă a desenului melodic ce se conturează la sopranul acesteia. Ritmul monoton al staccate induce o stare meditativă, trezindu-ne proiectați în misterioasa atmosferă a edificiului antic și transformându-ne în martorii dansului „inițiatic” al celor trei muze grațioase. La nivel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
contra-melodie înrudită materialului tematic introductiv, ce gravitează cu prioritate spre rezonanțele luminoase ale registrului acut. Explorarea aceluiași ritm punctat, preluat ca element distinctiv al afirmației tematice, apelează însă la o inversare a sensului de evoluție a traseului melodic. La nivel interpretativ, este esențial de remarcat deplasarea accentului ritmic de pe pe ritmului punctat, fapt determinat de prezența legato-ului de expresie. Pedala de rezonanță va marca inițial cu jumătate de efect fiecare timp al măsurii 11, pentru ca ulterior să însoțească fiecare acord
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Astfel, armonia preludiului ce gravitează aproape în întregime într-o zonă exclusiv hexatonală se va juxtapune configurației pentatonice a părții intermediare, determinând o structură formală tripartită: A (măsurile 1 - 41), B (măsurile 42 - 47), Av (măsurile 48 64). La nivel interpretativ, indicația de tempo Modéré Dans un rythme sans rigueur et caressant (Moderat - într-un ritm fără rigoare și mângâietor), purtând recomandarea metronomică originală de , se va reflecta într-o redare liberă cu aspect improvizatoric, ale cărei discrete fluctuații (ce alternează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
său constant descendent al aceleiași avansări prin tonuri, prevalând ca dinamică în raport cu celelalte „prezențe”. Aspectul fluent al frazei de largă respirație afișează în mod inedit dimensiuni neobișnuit de extinse pentru limbajul debussyist. Acest fapt ar trebui să genereze la nivel interpretativ o atenție sporită în sensul menținerii continuității de discurs a articulației tematice, supusă riscului de a fi întreruptă de intervențiile „motivului decor”. În mod ostentativ, țesătura evoluției ritmice a celor trei planuri evită circumstanța unei suprapuneri complete a acestora (se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
atingerea climax-ului dinamic al preludiului (cresc. molto mf - f ), al cărui efect apare în mod suplimentar alimentat de animarea expresivă a acordurilor arpeggiate și culoarea timbrală inedită generată de evadarea discursului spre registrul extrem acut al claviaturii. La nivel interpretativ, finalul secțiunii secunde prezintă circumstanța unei diminuări dinamice gradate, cu o minuțioasă indicare a pragurilor intermediare: p, più p, pp și più pp. În procesul delimitării ultimei secțiuni, aspectul țesăturii de discurs îndeplinește un rol determinant. Astfel, figurațiile pianistice comme
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la același cadrul hexatonal de început se realizează printr-un procedeu ce optează pentru rezonarea exclusivă a cinci din cele șase entități ale scării în tonuri, creându-se astfel o tranziție subtilă dinspre spațiul pentatonic al părții mediane. La nivel interpretativ, distribuirea sunetelor formative ale temei între cele două mâini solicită o atenție sporită îndreptată spre menținerea coerenței de exprimare a ideii melodice din plan superior. Într-o atmosferă de calmă risipire Très apaisé et très atténué jusqu’à la fin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce se va dovedi pe parcurs vitală țesăturii de ansamblu a discursului (), apelând la notația acesteia ca unison al ambelor voci melodice. Acest aspect aparent neînsemnat operează o diferențiere de pregnanță tematică la nivelul țesăturii verticale, solicitând o distinctă evidențiere interpretativă a vocii principale (planul inferior) în raport cu „motivul-decor” al fondului descriptiv. Astfel, același sunet-pivot al preludiului anterior va rezona în auzul ascultătorului și pe parcursul acestor pagini, realizând o tranziție fluentă între cele două tablouri sonore. Debussy recurge la un proces de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
diferitelor configurații ritmice expuse simultan. În acest sens, investirea liniei principale cu un ritm zvâcnit, puternic individualizat (ritmul dublu punctat), va genera un fenomen natural de profilare a acesteia în raport cu avansarea omogenă, prin excelență statică, a recurenței „motivuluidecor”. La nivel interpretativ, va trebui urmărită precizia ritmică în redarea în scopul de a evita deformarea expresiei printr-o eventuală augmentare a valorii de durată a acestora. Inserția care succede prima afirmație tematică, desfășurând parafonii în acorduri de septimă mică, va fi investită
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
traseului descris indică o posibilă afinitate cu natura muzicii de cabaret, recunoscând în expresia arpegiului languros o aluzie la fredonările improvizatorice ale unei cântărețe. Acest tip de evoluție discursivă, ce juxtapune entități tematice diferite, ridică o problemă esențială la nivel interpretativ, în sensul realizării unității în pofida unui pericol evident cauzat de natura fragmentată a exprimării. În acest sens, echilibrul avansării se va obține prin respectarea riguroasă a contrastului de atmosferă, caracter și nivel dinamic creat prin alăturarea diferitelor intervenții melodico-ritmice. Astfel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dezvăluie o latură nevăzută a talentului său, adaptându-și cu măiestrie mijloacele expresive la proiecția acestei fidele redimensionări a atmosferei mediteraneene. Prin efervescența și strălucirea viziunii, piesa aduce o pată de culoare inedită imaginilor anterioare, fapt ce solicită la nivel interpretativ delimitarea de cele patru preludii ce o preced. Această strategie va sublinia, în mod adițional, unitatea de atmosferă a creațiilor premergătoare, precum și caracterul complet diferit al acestui preludiu ce produce o evidentă schimbare de dispoziție. Preludiul Les Collines d’Anacapri
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în mod radical de aspectul structural al configurației melodice. În acest sens, se observă cum prima dintre acestea tinde spre o verticalizare a expresiei datorită suprapunerii de rezonanțe, în timp ce unisonul liniei melodice secunde își descrie traiectoria sa orizontală. La nivel interpretativ, rezonanța amplificată a introducerii va trebui să se opună caracterului arid (atacul staccato) al răspunsului, evocând tamburinele ce par să prevestească în surdină începerea dansului. Un alt factor definitoriu în procesul delimitării celor două expresii îl constituie atributul timbral cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
inferior, fapt ce relevă cu elocvență investirea acestuia din urmă cu o funcție de acompaniament. La nivel conceptual, același tremolo reprezintă o adevărată metaforă a dansului încărcat de bucurie, a acelei frenezii interioare ce animă până la exaltare spiritul latin. În plan interpretativ, este indicată evitarea aglomerării discursului cu un efect de rezonanță impropriu caracterului de simplitate și naturalețe ce trebuie să domine tabloul unei asemenea atmosfere de sărbătoare populară. Astfel, punctarea în exclusivitate cu un efect scurt a sunetelor cu valoare mai
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unei diminuări dinamice gradate, asociată tendinței generale de încetinire a tempo-ului (Plus modéré, Rubato, Retenu, Presque lent). La nivel conceptual, efectul sonor astfel creat îndeamnă la traducerea acestei imagini, ca metaforă a unei posibile îndepărtări a îndrăgostitului. În plan interpretativ, apogiaturile necesită o redare expresivă, adecvată caracterului languros al melodiei ce își schimbă în permanență spațiul de evoluție, alternând replici de tipul întrebare răspuns la diferite voci ale discursului de ansamblu. Motivul introductiv al „clopotelor” revenit în finalul acestui episod
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ritmico-melodică invariabilă determină conturarea cu pregnanță a intervenției sale. Plasarea sa frecventă în același registru mediu, exceptând ultima ipostază ce avansează spre registrul acut, conduce la crearea unui fundal sonor cu o calitate timbrală distinctă. Important de analizat în vederea redării interpretative este modalitatea diferită de marcare dinamică a aceleiași formule ostinato exprimată în cele două măsuri introductive. Astfel, în prima dintre acestea se observă cum desenul fluctuațiilor dinamice conduce la tensionarea sunetului corespunzător valorii prelungite din cadrul unității motivice, în timp ce măsura secundă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pagini muzicale sar afla una dintre poveștile lui Hans Christian Andersen Grădina raiului. La nivel morfologic, se observă o remarcabilă corelare între tipologia discursului și dimensiunea cadrului agogic Animé et tumultueux (animat și tumultuos), indicat a fi redat la nivel interpretativ în limitele valorii metronomice de . Astfel, alături de aportul esențial al pedalei de rezonanță, tempo-ul rapid asigură condiția optimă în obținerea intenției de verticalizare a orizontalului, de amplă fuzionare sonoră a discursului. Pe de altă parte, atributul recurenței în cazul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]