5,236 matches
-
didactice românești (I-III, 1916). Refugiat în Moldova la începutul anului 1917, plănuiește cu Octavian Goga să plece în Apus prin Rusia, dar, sesizând mersul evenimentelor, rămâne la Chișinău, unde, prin ziarele pe care le înființează - „Școala moldovenească” și „Ardealul”, intitulat apoi „România nouă” -, contribuie substanțial la formarea și consolidarea curentului unionist ce va triumfa în Sfatul Țării la 27 martie 1918. După Unirea Transilvaniei cu România face parte din Consiliul Dirigent ca secretar general la Resortul de Instrucție, având un
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
publicației. Apar lungi poeme politice, cum sunt Despre pământ (3/1954) și Ție-ți vorbesc, Americă! (39/1954) de Maria Banuș, Bădița Ion de Nicolae Labiș (8/1954). G.l. include un fragment din epica lui Petru Dumitriu, Cronica de la câmpie, intitulat Vântul de noapte (7/1955), fragmente din ediția a doua a romanului Pasărea furtunii de același autor (28/1955), dar și părți din Moromeții de Marin Preda (6/1955), al cărui prim volum beneficiază, la apariție, de o cronică în
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
funcția „soteriologică” a romanului postum al lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron, reacție compensatoare la impunerea noii mitologii fără zei a comunismului. Pentru grija benefică arătată de Catrina Moromete mezinului Niculae, studiul dedicat romanului Moromeții al lui Marin Preda este intitulat, fără alte explicații în text, Un complex al lui Oedip răsturnat. În succesiunea lui Rebreanu, D.R. Popescu ar fi tentat și el de „romanul total”. Introducerea la Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței (1999) se dorește o fenomenologie a
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
Din sumarul revistei nu lipsește nici proza: fragmente din romanul Admirabilul nebun de Shusaku Endo, capitole din Călătorie spre miazănoapte de Matsuo Bashô, basmele japoneze Farsa lui Matazei și Fântâna tinereții, ca și notele de drum ale lui Corneliu Filip, intitulate Pe meleaguri nipone. Demne de menționat sunt eseurile lui Florin Vasiliu (Matsuo Bashô - „sfântul haikuului”, Poemul pillatian într-un vers și haikuul japonez și extrasele din volumul Japonia în 111 ideograme), cele câteva recenzii semnate de Virgil Bulat, Vasile Igna
HAIKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287397_a_288726]
-
ca procuror la Curtea de Apel. Debutează în „Revista Alexandri” (1891) și colaborează cu versuri la „Acțiunea”, „Arhiva”, „Vatra”, „Noua revistă română”, „Sămănătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Revista vremii”, „Revista literară”, „Pământul”, „Pagini dunărene” ș.a. Publică un volum de poezii intitulat Din chinuri (1933) și câteva volume de teatru: Floarea păcatului (1935), Teatru (1936) și Decebal (1938). Nu există indicii că piesele lui H. s-ar fi jucat. De altfel, nici nu erau potrivite pentru a fi puse în scenă. Le
HASNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287419_a_288748]
-
ale baladei, care l-a impresionat prin imaginea cosmică a morții, comparată cu o nuntă. Prima carte de traduceri, realizată împreună cu profesorul și prietenul său Naono, care a lucrat, de asemenea, la Universitatea din București, cuprinde basme românești și se intitulează Rumania no minwa (1978). În Japonia, unde Mircea Eliade este mai cunoscut și tradus ca istoric al religiilor, H. s-a devotat tălmăcirii prozei literare a acestuia, dând la tipar, rând pe rând, Honigberger hakushi no himitsu [Secretul doctorului Honigberger
HARUIYA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287416_a_288745]
-
Posteucă, iar în 1938 I.E. Torouțiu îi editează la București piesa Haiducii. În spațiul bucovinean numele lui H. poartă cu sine aura unui mit: începătorul de geniu fulgerat de o soartă năprasnică. Versurile sale, „cântecele așteptării”, cum și le-a intitulat autorul, susțin acest mit prin atmosfera lirică vibrantă, prin spontaneitatea expresiei și neliniștea modernă a poetului „cu sufletul strâns între teascuri de cramă”. A fost considerat „întâiul poet modernist al Bucovinei” (Perpessicius). SCRIERI: File de poveste, îngr. I. Negură și
HORODNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
4/1919 subtitlul este „Revistă de polemică politico-literară”, iar din 1922, „Revistă politico-socială”. Tot din 1922 director este Pamfil Șeicaru. Fără a avea, la început, un program explicit, publicația își precizează pe parcurs poziția ideologică și morală. Într-un articol intitulat Pro domo (15/1923), care va declanșa reacțiile unor gazetari (N.D. Cocea și M. Mircea în „Facla”, Tudor Teodorescu-Braniște în H.), Pamfil Șeicaru arată că revista „rezumă spiritul unei generații”, al generației celor întorși din război, care, dezamăgiți de starea
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
Țara de Jos”, „Premiera ilustrată”, „Pleiada”, „Revista literară” și mai frecvent în „Adevărul literar și artistic”, „Duminica Universului” și „Gândirea”. De sub tipar îi apar volumul de nuvele Cărarea cenușie (1929) și romanul Un strigăt în noapte (1933). Un alt roman, intitulat Bancherul cu părul de aur, este publicat parțial în foiletonul „Calendarului” (1932-1933). Semnătura lui H. se mai întâlnește în 1942, sub o nuvelă, în ziarul „Bacăul” și în 1946, sub două articole politice, în „Drumul nostru” (București). Localizate în spațiul
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
comitet, constituit În octombrie 1990, Isi propunea să asigure „fraternizarea artiștilor de stingă, a teatrelor și atelierelor de creație, susținute de oamenii de știință și de artă.” Prima discuție pe care a organizat-o acest comitet În ianuarie 1991 se intitula: „Nimeni nu-i obligat să facă mai mult decît poate” și avea drept cuvînt de ordine sloganul: „Fără sînge pentru petrol!” (În zilele primului război din Golf). Comitetul Își propunea de asemenea să sărbătorească În fiecare an aniversarea nașterii lui
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Traian Demetrescu și I.N. Roman. Cu excepția unor nuvele ale lui N. Gane și Duiliu Zamfirescu, reluate, ca și studiul Poeți și critici al lui T. Maiorescu, din „Convorbiri literare”, proza este neglijabilă (B.N. Lupu, V. Marinescu). Un ciclu de schițe intitulat Din viața poporului evreu semnează Magnus (poate M. Gaster). Câteva traduceri din A. Achard, A. Marcade, Catulle Mendès, Em. Gaboriau și Maupassant (făcute de B.N. Lupu și N.D. Popescu) asigură materia literară necesară foiletonului. R.Z.
LIBERALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287796_a_289125]
-
anunța pe Ronetti-Roman că se hotărâse editarea unei publicații literare la care ar fi urmat să colaboreze un grup de scriitori reputați: I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, B. Delavrancea, I. Nădejde, C. Mille, G. Panu. Era proiectat ca periodicul să fie intitulat „Lumea nouă” și trebuia, după cum scria Gherea, să stimuleze oamenii de talent. Cum însă între timp mișcarea socialistă hotărăște să tipărească un cotidian politic cu acest titlu, Gherea se oprește la denumirea L. și ș. Publicația înlocuia „Contemporanul” și, la
LITERATURA SI STIINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
pentru reeditarea din 1976, intitulată Le Dix-huitième siècle français, în care atenția este reținută de capitolul consacrat relațiilor româno-franceze în secolul Luminilor, ori în elaborarea câtorva manuale de limba franceză, contribuțiile critice și istorico-literare vor fi adunate în două volume intitulate Valori franceze (1959-1968). Întemeiate pe o ideologie de stânga, mărturisită cu onestitate și curaj chiar și după 1989, când o asemenea atitudine era blamată de mediile intelectuale, intențiile cărții sunt declarat polemice, cu o dublă finalitate în timp - una generală
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
Cristea, publicația reia titlul „mensualului de atitudine tinerească” scos în octombrie 1933 de un grup din care făceau parte Aurel Chirescu, Matei Alexandrescu și Mihail Ilovici. Așa cum se arată în editorialul din primul număr, semnat Redacția, ca și în cel intitulat La aniversară, semnat de Tudor Cristea la un an de apariție, L. urmărește să promoveze spațiul cultural dâmbovițean, încercând să îl scoată din localismul păgubos și din complexul față de trecut. De la început revista a atras atenția prin incisivitatea articolelor, amintind
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
acut al „marii treceri”, proiectat pe fundalul sumbru al războiului. La distanță de câteva decenii, Cântece și distihuri relevă același pastelist, acum într-o expresie epurată, decantată, amintind poezia concisă a Extremului Orient, precum și un rapsod (una dintre piese se intitulează Eu, rapsodul Teofil) al confruntării dureroase cu sfârșitul, îndulcită de credință, de dragostea pentru cei apropiați, pentru limbă și meleagul străbun. Circumscris unor trăiri identice este și volumul La poarta lui Ștefan Vodă, un fel de epopee constituită din nouăzeci
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
Revista intenționează să se adreseze în special tineretului, angajând chiar discuții în contradictoriu (prin înființarea unui cenaclu). Pe parcursul apariției R.l., de la „popularizare” și „lămurire” se ajunge la impunerea unor noi principii, subliniate de Vladimir Colin în articolul din ultimul număr intitulat La capăt de drum. În afara rubricilor „Poezie” și „Proză”, importantă este cea de „Critică”, susținută de revizuirile din „Ferestre”, „Revista revistelor”, „Săptămâna”. Încă din primele numere Paul Cornea, cronicar literar, va susține că „adevărata critică pornește din sociologie”, luându-l
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
sonore, cum sunt colaborările, sporadice, ale lui V. Voiculescu și ale lui Victor Ion Popa, dar poate fi apreciată din punctul de vedere al unei anume coerențe la nivelul selecției. Într-un tardiv articol-program apărut în numărul 1/1926 și intitulat Din programul revistei, redacția reafirmă caracterul de „regionalitate” al publicației, căruia „chiar va căuta să-i dea un colorit și mai puternic”. Evidentele „iorghisme” („Botoșanii a fost cuibul boierimii moldovene [...] al acelei boierimi care, păstrătoare de neam și de tradiție
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
început, într-o perioadă în care poeții aveau de ales, dacă voiau să publice, între reportaj și discurs pe teme date, autorul Focurilor sacre (1956), natură clasică, să aleagă reportajul, ca fiind mai obiectiv. O carte editată în 1964 se intitulează Stampe. Multe versuri și din alte culegeri ar putea fi publicate sub acest generic. Avid de peisaj, poetul a avut șansa de a străbate spații din trei continente, și muza sa n-a dormit în cursul călătoriilor. Cuvinte deasupra vămii
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
textul conferinței Mișcarea noastră teatrală și zbuciumul sufletesc al intelectualilor de la noi, un medalion St. O. Iosif și Câteva amintiri, urmat de un alt medalion, Ilarie Chendi. Sunt de reținut și un articol al lui Radu Negură, Teatrul nostru, fragmentele intitulate Din vorbirile lui Iosif Vulcan (Progresul nostru cultural până în 1884), făcând parte dintr-un volum a cărui apariție e anunțată pentru anul 1914, precum și un medalion Otto Ludwig. De reținut sunt și Știința, religia și arta - un discurs al prelatului
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
de Dante realizate de Const. Z. Buzdugan, versiunile lui Pimen Constantinescu din Carducci și Leopardi (Către lună, Către sine însuși), ale Corneliei Buzdugan-Hașeganu din Baudelaire, prin transpunerile realizate de Filomena Brătianu din Rilke (Sub cunună de vis). O rubrică se intitulează „Cronica Brașovului”, alta se numește „Pagina studențească”. La „Cronici și recenzii” se prezintă cărți de Ion Pillat (Împlinire), Lucian Valea (Întoarcerea lângă pământ), Mihail Sadoveanu, Victor Vlad-Delamarina ș.a. Numărul 11-12/1943 e dedicat Marii Uniri din 1918, prin aceasta subliniindu
ROMANIA TANARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289333_a_290662]
-
pierdută a scriitorului român”. Programul este expus mai clar în alt articol din numărul inaugural, unde se spune: „Critica va fi pozitivă sau negativă, după dreptate. Nu în înțelesul că vom fi un magazin literar al tuturor exhibițiilor timpului ne intitulăm astfel. A merge în pas cu vremea nu e a te lăsa târât cu docilitate în vârtejul modelor efemere și al snobismului umflat. Ținând contact cu realitatea, vom căuta, totuși, să ne ridicăm deasupra ei.” Doar implicită, adoptarea principiilor maioresciene
RITMUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
de mâine”. Virgil Ierunca a avut un rol important în orientarea acestei „reviste sociale și politice a sindicaliștilor în exil”, cum era subintitulată, spre aspectele culturii: „Din pricina mea, care o redactam de la prima până la ultima pagină, s-ar fi putut intitula mai curând «România intelectuală»” (Virgil Ierunca). Publicație de atitudine anticomunistă și antisovietică, menită să supună atenției românilor din exil procesul de degradare politică, socială și culturală din țară, R.m. acordă acestor aspecte aproape întregul spațiu publicistic în rubrici permanente sau
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
mănăstirilor, Cezar Petrescu cu un fragment din romanul Întunecare și cu două scurte nuvele (Învierea omului și A zburat o pasăre neagră), Victor Ion Popa cu fragmente din romanul Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu, Gala Galaction cu notele de călătorie intitulate În Arhipelag și La Mănăstirea Neamțu, Ion Agârbiceanu cu povestirea Întâiul zbor. Lui G.M. Zamfirescu i se tipăresc postum proza scurtă Constandin și nevasta lui, Ioana și un text dramatic, singurul mai important existent în revistă (Cântecul vieții, 29/1939
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
aceea de a fi „oglinda sinceră a străduințelor celor buni din toate domeniile artelor” și „un îndreptar pentru cei ce sunt amenințați să nu se mai poată orienta în haosul ce ne înconjoară”. Mai târziu, într-un articol de bilanț intitulat După un an, directorul arată, cu aceeași modestie, că revista „are cel puțin meritul de a fi mereu în ritmul viu al mișcării literare românești” și că, „indiferent de eventualele exagerări într-o direcție sau alta”, aici „cititorii au simțit
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
, publicație apărută la București în 1938 (un număr), având subtitlul „Revue d’information, de critique et de bibliographie littéraire”. Fondatori sunt Francis Lebrun, Léon Thévenin, D.V. Barnoschi, Léon Main. În articolul-program, intitulat Notre but, se arată că revista este menită să strângă relațiile de prietenie dintre francezi și români, să publice eseuri, romane, nuvele, versuri și analize literare care să servească idealuri comune. R. se deschide cu un articol elogios al lui
RONSARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]