4,202 matches
-
împrejur în pielea capului și, sprijinindu-se de spinarea lui cu un genunchi, îl scalpă cu o mișcare bruscă, smulgându-i un urlet cumplit. Apoi, metodic și în mod evident cu experiență, fără să se îngrijească de sângele care-l inunda tot mai mult, îi făcu alte incizii la rădăcina grumazului și pe umeri, până la subsuori și la șolduri, după care, vârându-și cu calm degetele în tăieturi, îl jupui, din câteva mișcări scurte, până la mijloc. Hunul se încordă din tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
grijă față de infanteriștii care mai rămăseseră pe-acolo; în spatele lor, alți cavaleri cu platoșe sclipitoare năvăleau în galop printre corturile răsturnate, amestecându-se cu fugarii și trecându-i fără milă prin tăișul săbiei. în vreme ce cavaleria romană, victorioasă acum în fața adversarului, inunda tabăra dușmană și își încheia devastările, Sebastianus își întoarse privirea spre sud-est, în câmpie, unde începeau să se zărească primele unități de infanterie. Distanța nu-i îngăduia să distingă însemnele, dar, după dezordinea cu care se desfășurau unele contingente, trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
calculată să-l facă să-și piardă mințile. Craig simți că fața lui își schimbă culoarea. Se gândi brusc: Asta era? Pentru un moment, luptă cu această bănuială teribilă. Căci Anrella nu ar fi putut... Îl cuprinse furia, alungând îndoielile, inundându-l cu o furie cumplită care-i anulă orice prudență, ca și cum n-ar fi existat. - Ei, voi, ticăloși de neînchipuit! urlă el. Anrella se întoarse spre el și-l privi, albă la față. Dar furia lui clocotea, prinzând putere. Strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
ai femeilor din Congres, vor deveni cu timpul dușmanii lor cei mai înverșunați. Zâmbi sardonic: - Pregătiți spitalele, continuă, pentru femei cu capetele sparte și închisorile pentru bărbații care le vor sparge țestele - și găsiți-l pe Craig, altfel vom fi inundați de o mare de emoții. Anul se apropia cu repeziciune de sfârșit și nu fără victime. În ajunul Crăciunului, cablurile vuiau, radioul îți întrerupea programele ca să anunțe: "Los Angeles - O coloană lungă de femei care defilează cu pancarde - TRĂIASCĂ DREPTURILE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
comerț luase o astfel de amploare încât puține erau gospodăriile care să nu aibă sub grindă o punguță cu "praf din călcâiul de aur al lui Zlota". Degeaba cutreiera potera munții și mlaștinile, degeaba defrișa pădurile, incendia stuful bălților și inunda galeriile peșterilor; frecventele răufăcătorii ale tâlharului erau singurele dovezi ale existenței sale. Până la urmă se apelă la serviciile și la dibăcia babei Sempronia, care-i făcu farmece de dragoste. Meșteri o păpușă de ceară amestecată cu pământ de la rădăcina bradului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
umilă. Am făgăduit doamnei Sabina c-am s-o văd, ca medic, când o să trec prin Pașcani. M-a răsplătit anticipativ cu un torent de mulțumiri și cu privirea celor mai lăcrimoși și mai buni ochi din lume. Soarele a inundat valea. E cald peste măsură și o lumină orbitoare. Pe cerdacuri, la drum, domnii stau în cămașă, fără nici o rușine măcar de femeile care trec, dacă nu de cele din familia lor. Nevoia trupului a devenit la ei dreptul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
moleșit și lipsit de vlagă și, îmi aduc aminte, am simțit impulsul de a i-o smulge de pe cap sau măcar de a i-o îndrepta, de a o ajusta într-o poziție mai puțin strâmbă, aceeași senzație care te inundă, la o petrecere de copii, când vezi invariabilul copilaș urâțel cu un coif de hârtie care i-a căzut pe o ureche sau pe amândouă. — Doamne, ce zi! a exclamat doamna de onoare în numele nostru, al tuturor. Coronița de flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
săptămână sunt pe picioare cu bujorii reînfloriți în obrăjori, oare cititorul o să interpreteze greșit mărturisirea mea? E posibil s-o interpreteze greșit în două feluri. Primul, va gândi oare că-i fac un reproș mascat pentru că a neglijat să-mi inunde camera de boală cu camelii? (Bănuiesc că vă veți simți ușurați să aflați că a doua posibilitate de interpretare e cea care mă indispune.) Iat-o: Oare cititorul va prefera să-și spună, pe baza certificatului meu de boală, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
mai rapide din lume, așa încât, înainte de a se fi apropiat de noi, i-am spus grăbit lui Ira: — S-a făcut prea întuneric. Și cu asta am întrerupt jocul. Această din urmă emoție reținută, sau ce-o mai fi, mă inundă de transpirație din creștet până-n tălpi. Doresc o țigară, dar pachetul mi-e gol și nu-mi vine să mă ridic de pe scaun. Oh, Doamne, ce profesiune nobilă e asta a mea! Și cât de bine îl cunosc pe cititor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
s-a inventat furculița ori bețele chinezești... făcu un spirit de glumă povestitorul. Și cum va spuneam...Vorbitorii de limbă Spaniolă, Începând cu Mexic, America Centrală și de Sud pot fi găsiți În toate cele patru Emisfere ale orașului. Majoritatea lor inundă piețele orașului În căutare de orice lucru, În timp ce unii patroneză restaurante specifice În care dacă ai Îndrăzneala să consumi preparatele lor culinare condimentate cu perseverență de bucătar ei bine, după primul dumicat, Îți trosnesc măselele de usturime...având senzația unei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
bine să vorbesc chiar eu cu ele. Domnul Sammler avea inima grea și Încerca să Își distragă atenția. Totuși, povara persista Într-un mod brutal. Reveni la subiect. În primul rând, cât de nimerit era gestul lui Wallace de a inunda podul casei. Era practic o metaforă pentru situația lui Elya. Gândindu-se la acea situație Îi veniră În minte alte imagini - un creier care se umplea de bășici, o spumă sau o mâzgă ruginie de sânge care acoperea această altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
e Wallace nebun? Cum poți da definiția nebunului unui nebun? Și apoi, era el Însuși un exemplu perfect de sănătate mintală? Cu siguranță că nu. Ei erau ai lui, el era Sammler al lor. Împărtășeau aceleași lucruri fundamentale. Pentru că a inundat casa? spuse Shula. — Pentru că a inundat-o. Pentru că acum zboară pe aici cu aparatele lui de fotografiat. — Căuta bani. Asta nu e nebunie, nu? De unde știi de banii ăștia? — Mi-a spus el. Crede că e o avere aici. Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
definiția nebunului unui nebun? Și apoi, era el Însuși un exemplu perfect de sănătate mintală? Cu siguranță că nu. Ei erau ai lui, el era Sammler al lor. Împărtășeau aceleași lucruri fundamentale. Pentru că a inundat casa? spuse Shula. — Pentru că a inundat-o. Pentru că acum zboară pe aici cu aparatele lui de fotografiat. — Căuta bani. Asta nu e nebunie, nu? De unde știi de banii ăștia? — Mi-a spus el. Crede că e o avere aici. Tu ce crezi? — Habar n-am. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
bătea Încet cu el. Își lovea ușurel terasele descendente, ridurile mari ale frunții. Presupun că vrea fotografii de la toate altitudinile. Chiar zboară jos. Dacă nu lovește casa, mă declar mulțumit. Ar putea să-i tragă un scor perfect, după ce a inundat șandramaua. Chiar te-ntrebi, n-o să vrea să-și bată recordul? Domnul Sammler Își scoase batista Împăturită și o strecură pe sub lentile Înainte de a-și scoate ochelarii, ascunzându-și de Emil ochiul mutilat. Nu putu să privească În sus prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Fiecare suprafață disponibilă era plină cu bucățele mici de hârtie, bucăți de lut și haine murdare. O conservă de fasole mâncată pe jumătate era pe jos, în mijlocul camerei. Sheba lăsase fereastra deschisă în timpul nopții, plouase și covorul lângă geam era inundat. Am găsit și manuscrisul. Îl lăsase pe masă. Tocmai începusem să-l adun când am văzut o lucrare în lut lăsată la marginea patului pe jos. Asta era sculptura secretă la care lucra Sheba: mama cu copilul. Era mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
dragoste cu pietrele. Dar pâraiele au început s-o plictisească. S-a amorezat de ocean, iar stratul mineral ridicat în calea ei de oamenii din orașe n-a fost un obstacol, ci doar un deranj de-o zi. Lorelei a inundat uscatul și și-a croit drum către ocean. Ca orice forță a naturii sau ca orice adolescentă îndrăgostită, Lorelei i-a rănit și i-a îngrozit pe cei care prețuiau lucrurile previzibile. Așa c-a fost înlănțuită. A fost încătușată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mai mult; au destul. Și totuși, din când în când, amintirile nu-i dădeau pace. Vedea chipul lui Zach în cele mai mici detalii, inclusiv zgârietura de pe obraz și stropii de apă aninați de bărbie. Și-atunci pieptul i se inunda de durere; un râu întreg îi trecea prin suflet. O, da, a răspuns ea. De mine știa ? Jina a închis ochii. Nu. N-am apucat să-i spun. Mai târziu, Jina a ieșit pe hol și-a dat de Mike
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
birou. A obținut un birou numai pentru el; Mike știa când să se retragă. Apoi a venit accidentul acela de autobuz, care s-a petrecut la nici șase metri depărtare de mașina lui și toate senzațiile de pe teren l-au inundat instantaneu - panica, adrenalina, agonia care te cuprinde când vezi suferința altui om. Mike a sărit din mașină, a început să alerge de la o victimă la alta, și-a sfâșiat mânecile de la cămașă ca să improvizeze garouri. Când a ajuns s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ca să asculte. Naji și-a aprins o țigară și s-a uitat pe fereastra microbuzului. O să cădem aproape treizeci de metri, adică aproximativ patru metri la kilometru. Când apa are un nivel așa de ridicat, cataracte ca Big Mallard sunt inundate, dar în Gunbarrel o să fie iadul pe pământ. Jina s-a uitat în susul râului, acolo unde erau și bărcile. Acum existau companii care organizau excursii pe râu de la North Fork până la Corn Creek, după care te întorceau cu autocarul, luând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
lui Pearl sau doar o iluzie. Era visul pe care Zach îl avusese de mii de ori, dar nu-l povestise niciodată - Jina revenită la viață, teafără și fericită, iar această viață a lui, trăită numai pe jumătate, viața asta inundată de râu, era abandonată. Zach n-a apăsat pe clanță. Bărbatul văzuse de toate, de la avalanșe la incendii de pădure, dar, până în clipa asta, nu mai văzuse niciodată o fantomă. A coborât de pe verandă și-a prins-o pe Jina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
m-a privit Cu-acea intensitate de granit Și nici acum , după atâta vreme Ușa n-o închid și n-am de ce mă teme. Iubirea mea, eu încă te aștept Și îmi tresare inima în piept Noianul de emoții mă inundă Iubirea mea, în fiece secundă. Pe tine te aștept dintotdeauna Numai la tine mă gândesc într-una Doar tu, cu un surâs furi inima, Doar tu faci dulce lacrima. Mi-aduci soare cald, soare de mai Doar tu știi nemărginirea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
zbuciumul neputinței spre nicăieri cuprinzând infinitul întrun echilibru neterminat și lasă parcă, să-ți aștepte gândurile acolo unde cerul se unește cu pământul. Ca o lumânare aprinsă în urme de timp, se și ni se dăruie ca un torent ce inundă sunetul care străbate veșnicia într-un dans nesfârșit. Prin paginile acestei carți, în reflexii spre nicăieri, picura viață, viața ei...(Marius Iulian Zinca) Întrecerea gândurilor Rostesc închipuindu-mi dincolo de cuvinte deschid culoar minții încep întrecerea gândurilor nerostite se depășesc periculos
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Ovidiu Cristian DINICĂ Despre mine pot spune că iubesc, da iubesc cuvântul și cerul albastru... Inima mea cântă sub ploaia dimineții recitind poemele calde ale amiezii. Scriu ca și cum aș respira aerul ploii. Mă recompun din insule rătăcite pe un arhipelag inundat de cuvinte,am matricea tinereții fără bătrânețe. Anotimp închis pot fi liniștea ungherului în care se strâng firele pânzei de păianjen gata să prindă loviturile aberante ale dinților sparți într-o nucă din nemiloasa ploaie ce acoperă încet cupola tainică
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
un fizic care să atragă, nici să dansez nu mă prea pricepeam, așa că așteptam ca ritmul să se schimbe, să intru iarăși în cerc și să mă mișc după cum simțeam sunetul că-mi curge prin vene. Câteodată, când glasul Creței inunda sala cu hohote de râs (pe care doream ca numai eu să pot să i le provoc) simțeam o durere fizică în piept și atunci ieșeam din sală și mă ascundeam pe unde apucam să pot fuma cu sete țigară
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
se schimbă la față și o Întind. Nici n-apuc să scot o vorbă. RÎse șmecherește și dădu ușor din umeri. Își Înmuie, pe furiș, buzele În bere. Iar stăteam În fața perdelei lămîiatice și Încă nu se Întunecase. Camera era inundată și ea de o lumină lămîiatică. Doar hainele negre de doliu nu mergeau aici... parcă fuseseră luate dintr-un album de fotografii alb-negru. — În legătură cu jurnalul. Am Încercat să scot ceva de la el, dar de pomană. Cu cît Încercam să aflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]