2,638 matches
-
experienței pur sentimentale, non-conceptuale. El poate fi indicat, dar nu și explicat prin notația muzicală a ideogramelor analogice"691. Pentru Rudolf Otto, această "indicare" a iraționalului devine o sarcină, un imperativ. Nu trebuie să ne mulțumim cu simpla constatare a iraționalului, rămânând la "forma nestatornică a sentimentului pur", ci este nevoie de a-i fixa elementele, chiar dacă nu vom folosi "concepte adecvate", ci numai "concepte-simboluri" sau "desemnări ideogramatice". Aceasta nu înseamnă nicidecum "de a raționaliza iraționalul", lucru imposibil în opinia teologului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mulțumim cu simpla constatare a iraționalului, rămânând la "forma nestatornică a sentimentului pur", ci este nevoie de a-i fixa elementele, chiar dacă nu vom folosi "concepte adecvate", ci numai "concepte-simboluri" sau "desemnări ideogramatice". Aceasta nu înseamnă nicidecum "de a raționaliza iraționalul", lucru imposibil în opinia teologului german, ci doar "de a-l capta, de a-i fixa elementele"692. Această indicare sau fixare a iraționalului, de care vorbește Rudolf Otto, ne amintește de ideea lui Blaga despre transcendentul neraționalizabil dar formulabil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
folosi "concepte adecvate", ci numai "concepte-simboluri" sau "desemnări ideogramatice". Aceasta nu înseamnă nicidecum "de a raționaliza iraționalul", lucru imposibil în opinia teologului german, ci doar "de a-l capta, de a-i fixa elementele"692. Această indicare sau fixare a iraționalului, de care vorbește Rudolf Otto, ne amintește de ideea lui Blaga despre transcendentul neraționalizabil dar formulabil. Apropierea dintre cei doi autori sporește atunci când Rudolf Otto se referă la unul dintre elementele numinosului, anume misterium sau mirum. "Fiind "cu totul altfel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
exprima. Totodată, el ne obligă să recurgem la afirmații ideogramatice care nu sunt doar "mai presus de rațiunea noastră", ci și paradoxale, putând fi, adică, împotriva rațiunii noastre, ba chiar să alunece ele însele în violente antinomii și să reprezinte iraționalul în forma lui cea mai acută"693. De altfel, antinomia este considerată de către Rudolf Otto forma radicală sub care se prezintă de-a lungul istoriei acest element al sacrului 694. Putem lesne recunoaște aici ideea lui Blaga despre formula antinomică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este considerată de către Rudolf Otto forma radicală sub care se prezintă de-a lungul istoriei acest element al sacrului 694. Putem lesne recunoaște aici ideea lui Blaga despre formula antinomică sau paradoxală ca expresie a misterului potențat. Se pare că iraționalul revine destul de mult în gândirea secolului al XX-lea. El apare, în diferite ipostaze și însoțit de diferite atitudini filosofice, pe tot eșichierul reflecției și chiar în domeniile cele mai tari ale cunoașterii, în matematică, fizică și logică. Este privit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
motiv de renunțare la rațiune, dar și ca refugiu sau punct de spijin. Prilejuiește rezolvări de probleme, regândiri ale structurilor logice, dar și atitudini antiraționaliste și chiar mistice 695. Lucian Blaga ar putea fi privit în această perspectivă a tematizării iraționalului și așezat într-unul dintre sertarele acestei secțiuni a filosofiei secolului al XX-lea. Probabil că, într-o lucrare rescrisă despre irațional în acest ultim secol, el s-ar afla printre cei care promovează recursul la irațional ca metodă a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tip de experiență decât metafizica inductivă, pe "o experiență particulară suprasensibilă, pe "intuiție", care posedă o certitudine nemijlocită, superioară intuiției sensibile și gândirii și are drept obiect o realitate care, departe de a fi inteligibilă, ca realitatea vechii metafizici, este irațională sau suprarațională, dincolo de lumina intelectului, având totuși o lumină proprie. Această realitate metafizică, prezentă nemijlocit într-o experiență superioară, e Viața, Devenirea, Temporalitatea, Istorcitatea"702. Reprezentantul cel mai important al acestei metafizici este Henri Bergson. La el, intuiția este un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
devenind, în mod paradoxal (!), un simptom al stării de sănătate a gândirii 715. Alți autori întăresc această observație. Din formă a imposibilității și limită a gândirii, paradoxul devine factor stimulator și chiar cale a acesteia 716. Din expresie a falsului, iraționalului și nonsensului, ajunge să fie privit ca o structură a adevărurilor filosofice 717 sau ca o dimensiune fundamentală a logicii sensului 718. Prin metoda antinomiei transfigurate și teoria minus-cunoașterii, dar și prin celelalte angajări filosofice ale antinomiei sau paradoxului, Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logicului ori cel al concretului. Ideea sa va fi regăsită mai târziu, spre sfârșitul secolului, de către un alt român, Basarab Nicolescu, care va avansa, după cum am văzut, teza existenței mai multor niveluri de realitate. Astfel, ceea ce apare drept antinomic și irațional pe un nivel de realitate, în speță cel al intelectului obișnuit, își poate găsi justificarea și deplina raționalitate pe un altul, unde guvernează o altă logică decât cea binară sau disjunctivă. Lucian Blaga nu voia să meargă atât de departe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logicii înseși, mai exact teorii ale unor noțiuni logice mai largi, precum inferența, erorile, modalitățile, opiniile, probabilitatea și inducția, vaguitatea și raționalitatea. Concluzia lor, cuprinsă în studiul citat anterior, este că ceea ce blochează adoptarea premiselor logicii paraconsistente este credința oarecum irațională în consistență, pe care nu ezită să o numească "ideologia consistenței"821. Lucian Blaga nu a propus o logică. El era mai curând preocupat de depășirea logicii. Însă, gândirea antinomică pe care o promovează, în special prin metoda antinomiei transfigurate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia, într-o dialogică ce necesită o logică mai suplă: "Raționalitatea veritabilă este o raționalitate incompletă, deschisă, care necesită o logică incompletă, deschisă..."883. Este o raționalitate care nu mai recuză iraționalul, ci este capabilă de a-l recunoaște. Ea este deschisă tocmai în sensul deschiderii spre non-rațional. Întorcându-mă la Blaga, cred că tematizarea sa asupra antinomicului poate fi așezată sub semnul acestei paradigme a complexității. Consider că aici își poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Annick, Simbolismul corpului uman, Editura AMARCORD, Timișoara, 1996. Deleuze, Gilles, Logique du sens, Les Éditions du Minuit, Paris, 1969. Diaconu, Florica, Diaconu, Marin, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. Dima, Teodor, ""Revelare" și "irațional" în "cunoașterea luciferică"", în Revista de filosofie, nr. 2, București, 1989. Dima, Teodor, "Comentarii la "Cunoașterea luciferică"" (I), în Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XXXVIII, nr. 1-2, 1992. Dima, Teodor, "Comentarii la "Cunoașterea luciferică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
creatoare, dar i se păstrează funcția ordonatoare (Vezi Mircea Florian, "Știință și raționalism", în Scrieri alese, Editura Academiei, București, 1968). Iraționalismul care apare ca reacție la raționalismul tradițional e la fel de greșit, fiind rezultatul unei false interpretări a rațiunii. Regândind poziția iraționalului și raportul acestuia cu raționalul, Florian va merge, însă, într-o altă direcție decât Blaga. El va susține că iraționalul e prezent în lume, dar nu trebuie absolutizat și nici pus în opoziție cu raționalul. Iraționalul este, în opinia sa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Iraționalismul care apare ca reacție la raționalismul tradițional e la fel de greșit, fiind rezultatul unei false interpretări a rațiunii. Regândind poziția iraționalului și raportul acestuia cu raționalul, Florian va merge, însă, într-o altă direcție decât Blaga. El va susține că iraționalul e prezent în lume, dar nu trebuie absolutizat și nici pus în opoziție cu raționalul. Iraționalul este, în opinia sa, raționalul "care nu a fost și nu poate fi sleit în determinările lui" și care apare, astfel, ca o temă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a rațiunii. Regândind poziția iraționalului și raportul acestuia cu raționalul, Florian va merge, însă, într-o altă direcție decât Blaga. El va susține că iraționalul e prezent în lume, dar nu trebuie absolutizat și nici pus în opoziție cu raționalul. Iraționalul este, în opinia sa, raționalul "care nu a fost și nu poate fi sleit în determinările lui" și care apare, astfel, ca o temă mereu deschisă a rațiunii, lăsându-i domeniul veșnic neîncheiat (Mircea Florian, "Misologia sau "filozofia absurdului"", în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu poate fi sleit în determinările lui" și care apare, astfel, ca o temă mereu deschisă a rațiunii, lăsându-i domeniul veșnic neîncheiat (Mircea Florian, "Misologia sau "filozofia absurdului"", în Scrieri alese, p. 234). 681 Cf. Teodor Dima, ""Revelare" și "irațional" în "cunoașterea luciferică"", în Revista de filosofie, nr. 2, 1989, p. 152. 682 Teodor Dima, "Émile Meyerson și raționalizarea existenței", în Teodor Dima ș.a., Întemeieri raționale în filosofia științei, Editura Junimea, Iași, 1983, p. 49. 683 Ibidem, p. 50. 684
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ș.a., Întemeieri raționale în filosofia științei, Editura Junimea, Iași, 1983, p. 49. 683 Ibidem, p. 50. 684 Émile Meyerson, De l'explication dans les sciences, Payot, Paris, 1927, p. 187. 685 Ibidem, pp. 229-230. 686 Rudolf Otto, Sacrul. Despre elementul irațional în ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996. 687 În acest sens, Rudolf Otto spune: "A te ocupa de irațional este astăzi aproape un sport" (Ibidem, p. 73). 688 Ibidem, p. 10. 689 Ibidem, p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
liberă și capacitate de a alege, presupune responsabilitate, reciprocitate și asumarea unor obligații. Este imposibil să găsim o alternativă la această descriere a teoriei contractualiste, eventual doar o reîntoarcere la animism, ori o atitudine mistică față de natură, ori o poziție irațională. Drept urmare, șovinismul omenesc este o consecință firească a unei teorii contractualiste. De aici rezultă, conform principiului dominoului, că dacă tot ceea ce există este menit să servească omului și intereselor sale, atunci omul este îndreptățit să manipuleze lumea după cum vrea, pornind
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că un om poate avea ideea de 'eu' îl ridică infinit de mult deasupra tuturor ființelor vii de pe Pământ. Prin aceasta el este o persoană, adică o ființă complet diferită ca rang și demnitate de lucruri, ca și de animalele iraționale, de care putem dispune, în anumite condiții, după bunul nostru plac. Kant aduce în discuție un detaliu conceptual care, în opinia mea, reprezintă o primă enunțare a tezei posibilității unei etici bazate pe datorii. În Metafizica moravurilor Kant ridică în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dar de zei" (244 a), iar "nebunia, când hărăzită-i de la zei, este ceva frumos" (244 c), "stă mai presus nebunia care ne vine de la zeu pe lângă omeneasca chibzuință" (244 d). 38 E. R. Dodds, Dialectica spiritului grec (Grecii și iraționalul), Editura Meridiane, București, 1983, p. 244. 39 "Profilul de crin, simetria hexagonală a lumii se ivesc din cultul formelor" (Dan Botta, Despre arta poetului, în op. cit., vol. IV, p. 184). 40 M. Heidegger, "[...] În chip poetic locuiește omul...", în Originea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și limbajul degetelor mâinii este una logică și demonstrează concentrarea de inteligență și înțelegere a ființei umane dintotdeauna. Solomon Marcus susține caracterul esențial metaforic al limbajului matematic, dat de procesele de generalizare. De exemplu, "trecerea de la numerele raționale la cele iraționale, în cazul de referință al evaluării lungimii diagonalei unui pătrat cu latura egală cu unitatea, s-a bazat pe căutarea unui număr care să se afle față de 2 într-o relație similară celeia în care se află n față de pătratul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prin emergența procesului respectiv. Este deci vorba de metafore autoreferențiale. Metafora declanșată de Pitagora, în legătură cu diagonala pătratului unitate, a avut nevoie de 2000 de ani pentru a conduce la conceptul de număr real și, în cadrul acestuia, la conceptul de număr irațional. [...]" (S. Marcus, Discurs ținut în Aula Academiei Române, aprilie 2008). Deplasarea metaforei din sfera lingvistică în sfera gândirii se produce în majoritatea disciplinelor informaționale (inteligența artificială, teoria informației, cibernetica, informatica, teoria comunicării etc.) care s-au constituit pe baza unor "metafore
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sociale, recurgând la clișee din discursul public, Împărtășit de opiniile celorlalți. Gândirea socială poate fi definită acum ca o manieră de a judeca și evalua evenimentele În funcție de contextul social, de experiența comună, de practici sociale. Adesea ea este insuficientă și irațională, uneori aberantă, distorsionantă, deviată de erori de apreciere. Cum se Întâmplă acest lucru? O cercetătoare canadiană, Catherine Garnier (2000), oferă o interpretare plastică a modului În care gândirea socială se instalează și se localizează În individ: spațiul social În care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
caracterul său teatral și dramatic, să se adreseze atît simțurilor și imaginației acestuia cît și rațiunii lui, să-1 facă să adere la dogme prin emoție artistică. Astfel, imaginația și virtuozitatea artiștilor se dezlănțuie nestingherite; mișcarea predomină, pateticul, excesivul, neprevăzutul și iraționalul triumfa asupra măsurii și echilibrului. În domeniul arhitecturii, reînnoirea liturgică și pastorală face să triumfe stilul "iezuit", al cărui prototip este biserica Di Gesu din Roma. Această mare biserică, cu un singur naos, permite tuturor credincioșilor să urmărească mesa mesele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
un angrenaj față de care eu unul aveam rețineri „de fond și de detaliu”. Nu eram convins nici că proaspăta lui numire ca ambasador al României la Națiunile Unite avea să fie ceea ce-și imagina el cu un entuziasm aproape irațional. Anii care au urmat s-au dovedit pentru el un amestec de întâmplări dintre cele mai contradictorii. Aș fi preferat să nu-l văd trecând prin unele dintre ele, dar prietenului meu, Aurel, nu i-a păsat niciodată că poate
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]