5,452 matches
-
istorice (ex. The Commonwealth of Nations, La Francophonie, Comunidade dos paises de lingua portuguesa, Arab League); organizații economice (ex. OECD, OPEC); organizații financiare (ex. Bank for International Settlements, International Monetary Fund, World Bank Group); organizații religioase (ex. Organisation of the Islamic Conference). Din punct de vedere al dimensiunii și al spațiului geopolitic de guvernare există: Organizații globale: United Nations, Universal Postal Union, International Hydrographic Organization și, mai recente, World Trade Organisation și World Organisation of Intelectual Proprieties. Organizații regionale: European Union
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de operațiuni din Irak și Afghanistan, influența politicii interne a statelor vecine asupra procesului de democratizare din România postcomunistă etc.), dar și cu privire la subiecte ce vizează "punctele fierbinți" ale hărții globale, cum sunt cele legate de Orientul Mijlociu, relația dintre lumea islamică și cea occidentală, resurecția dictaturilor în diverse părți ale lumii, dilema configurării sistemului relațiilor internaționale din perspectiva monocentrismului ori a multicentrismului, procesul de globalizare. Cel de-al doilea aspect provocator pentru autorul acestei lucrări ține de reușita clarificatoare a demersului
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
este permis și boului. 23 noiembrie 2006 Politica între religie și istorie Papa Benedict al XVI-lea face prima sa vizită într-o țară musulmană, majoritar sunnită Turcia în contextul unei tensiuni crescânde în ultimele luni între Vatican și lumea islamică. Dar la Istanbul se află și scaunul celui mai prestigios din punct de vedere istoric, simbolic și canonic reprezentant al lumii creștin-ortodoxe, Patriarhul Constantinopolului. Vizita are, așadar, un dublu scop: discuții cu oficialii turci pentru a aplana sus-amintitele tensiuni și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
se vor aborda unele probleme sensibile ale relațiilor dintre cele două Biserici-surori. Să privim mai îndeaproape cele două ținte ale vizitei papale în Turcia. 1. Turcia nu este o țară musulmană de tipul Iranului sau Arabiei Saudite, unde Sharia (legea islamică, derivată direct din interpretarea ortodoxă a Coranului) influențează, deseori decisiv, întreaga viață socială. De la Kemal Atatürk încoace, Turcia este o țară laică, iar din punct de vedere politic, apropiată, sub multe aspecte, de democrațiile europene. Este adevărat că în perioade
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dispărut cam de multă vreme sau mai poate fi întâlnit doar la indivizi izolați sau la grupuri foarte mici, de tipul sectelor; vremea cruciadelor a trecut de mult. Fanatismul musulman, însă, este încă foarte prezent, iar multe guverne ale țărilor islamice sunt obligate să țină cont, în relațiile cu țările nemusulmane, de punctul de vedere al liderilor religioși. Fără îndoială, nu orice musulman este un fanatic și nici Coranul nu îndeamnă direct la violență. Este vorba, de cele mai multe ori, de o
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și săracă a Imperiului Otoman și era locuită de triburi, în majoritate nomade; multe dintre acestea vorbeau limba arabă și erau de religie musulmană, dar unele se revendicau de la vechi etnii cananeene, vorbeau dialecte nearabe și nu erau de religie islamică, fapt ce va complica și mai mult conflictele ulterioare. Evreii erau, de multe sute de ani, împrăștiați în lume (diaspora), mai precis, în urma a două războaie cumplite cu romanii. În primul război (70 e.n.), Titus, fiul împăratului Vespasian, i-a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
influența sovietică crescândă în zonă. Iranienii sunt musulmani șiiți, dar nu sunt arabi așa cum cred aceia care pun semnul egalității între islamism și popoarele arabe. În 1979 șahul a fost răsturnat de la putere, iar ayatollahul Khomeiny a instaurat un regim islamic fundamentalist. Modernizarea a fost stopată, s-a reintrodus sharia (legea islamică) ca bază a întregii vieți sociale, s-a revenit la reguli și norme medievale de comportare a indivizilor (a femeilor, în special) greu de înțeles pentru noi, europenii. Reculul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
sunt arabi așa cum cred aceia care pun semnul egalității între islamism și popoarele arabe. În 1979 șahul a fost răsturnat de la putere, iar ayatollahul Khomeiny a instaurat un regim islamic fundamentalist. Modernizarea a fost stopată, s-a reintrodus sharia (legea islamică) ca bază a întregii vieți sociale, s-a revenit la reguli și norme medievale de comportare a indivizilor (a femeilor, în special) greu de înțeles pentru noi, europenii. Reculul economic și militar al Iranului a devenit evident între anii 1980-1988
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
însă, suprimarea credinței, iar în țările musulmane, inclusiv în Turcia, religia continuă să aibă mare influență în viața oamenilor. De aceea, în statul turc modern au avut loc, periodic, recrudescențe ale islamismului. Ori de câte ori, însă, apărea pericolul transformării Turciei în stat islamic intervenea armata și impunea respectarea principiilor statului laic. După Atatürk acest lucru s-a întâmplat de vreo patru ori. Azi, Turcia se află, din nou, în fața pericolului de a i se impune un regim islamist. Partidul aflat la putere, cu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
militare a SUA și a aliaților săi, și atunci recurg la această armă murdară care este terorismul. Terorismul nu este o invenție a zilelor noastre, dar forța sa distructivă este, azi, amplificată enorm de două componente: armele moderne și religia islamică, interpretată adecvat, chiar până la falsificarea esenței sale. Să ne mai gândim și la sărăcia în care trăiește majoritatea celor din zonă, nemaivorbind de taberele de refugiați palestinieni și de ura lor față de evrei. Așadar, cauzele social-economice care generează automat și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
comunitate, cum este cea evreiască? Suntem în epoca globalizării, a dialogului interconfesional, a recunoașterii "adevărului" tuturor marilor religii, și atunci nu-și are rostul întoarcerea la mărturisiri de credință de tip medieval. Sunt suficiente problemele pe care le ridică fundamentalismul islamic ca să mai fie nevoie de o revenire la conflictul secular creștinism-iudaism. Nu mai vorbesc de consecințele politice și diplomatice ale unei asemenea reveniri. Sunt convins că nu se va ajunge acolo, s-ar putea să fie un simplu foc de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Iranul mergea, clar, pe linia modernizării de tip european, iar șahul Reza Pahlavi folosea toate mijloacele pe care le avea la îndemână economice, politice, militare, unele deosebit de dure pentru a transforma societatea iraniană, semimedievală, într-una pe potriva timpurilor noastre. Revoluția islamică din 1979 n-a avut precedent în secolul XX. O țară aflată în plin proces de modernizare a fost aruncată înapoi cu mai multe decenii, într-un trecut în care separarea între religie și stat nu exista, în care puterea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
însă, ceva a început să se schimbe și în Iran. La început timid, apoi tot mai manifest, o nouă clasă, reformatorii, se declară tot mai nemulțumită de dominația anacronică a clerului și de izolarea țării, pe plan internațional, din cauza fundamentalismului islamic. Începând din 1997, când președinte al țării a devenit moderatul Mohammad Khatami, are loc o relaxare internă prin introducerea alegerilor comunale, în 1999, și legislative, în 2000 și se realizează o redeschidere, timidă, spre lumea occidentală. Până în 2005 adică până la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
destul de confortabil de adepții președintelui Ahmadinedjad. Numai că acest rezultat confortabil nu reflectă deloc fidel adevăratul raport de forțe din politica internă a Iranului din prezent. Să vedem despre ce este vorba. Adepții președintelui au mizat, înainte de toate, pe ideologia islamică, foarte puternică încă în Iran, și pe discursul antiamerican al acestuia. Adevărul este că tot tam-tam-ul pe care îl fac americanii și UE pe tema înarmării nucleare a Iranului îi convine de minune lui Ahmadinedjad și adepților lui. La fel
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
au fost cele așteptate. Țările musulmane au prostestat energic, iar administratorii site-ului care a difuzat filmul pe Internet au fost amenințați cu moartea. Să ne amintim că scriitorul anglo-iranian Salman Rushdie a fost condamnat la moarte de o instanță islamică pentru cartea sa Versetele satanice, iar caricaturile danezului K. Westergaard, avându-l ca subiect pe profetul Mohamed, au stârnit un val de furie și violențe anti-europene și anticreștine în toate țările musulmane. Să privim și în partea cealaltă. De ani
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
căuta explicația în altă parte. Să ne gândim, de exemplu, că islamul este cu vreo 600 de ani mai "tânăr" decât creștinismul. Musulmanii se află, acum, la sfârșitul secolului al XIV-lea al erei lor (1376), iar în multe țări islamice separarea Bisericii (religiei) de Stat ori n-a avut loc, ori este abia la început. Să ne gândim, așadar, cât de intoleranți erau creștinii cu cei de altă credință în secolul al XIV-lea e.n.; apoi, simbioza religie-stat face ca
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
apoi, simbioza religie-stat face ca orice problemă religioasă să aibă și conotații politice și ca orice problemă de stat importantă să aibă și o încărcătură religioasă. Acest amestec a fost, întotdeauna, exploziv. Iar contextul economic, politic și militar din țările islamice de azi (Irak, Afganistan, Arabia Saudită, Liban, Siria, Iran, Indonezia etc.), expansiunea NATO și a SUA, interesele uriașe care se ciocnesc în zonă, toate acestea pe fondul unei credințe religioase încă foarte puternice, marchează o graniță clară între două lumi: Islamul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
consideră o ofensă gravă adusă islamului. Întâmplarea, banală, de altfel, dacă ținem cont de seria nesfârșită de astfel de atentate din ultimii ani, a repus în discuție relația dintre fundamentalism și terorism. Se înțelege că este vorba, aici, de fundamentalismul islamic, pentru că fundamentaliști au existat și există în toate marile religii. S-a încetățenit de mai mulți ani ideea că toți teroriștii de religie musulmană sunt fundamentaliști și toți fundamentaliștii ar fi teroriști. Când auzim cuvântul terorism cu referire la Orientul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
marile religii. S-a încetățenit de mai mulți ani ideea că toți teroriștii de religie musulmană sunt fundamentaliști și toți fundamentaliștii ar fi teroriști. Când auzim cuvântul terorism cu referire la Orientul Apropiat și Mijlociu ne gândim automat la fundamentalismul islamic și, invers, fundamentalismul este asociat instantaneu cu terorismul. Semnul egalității între cele două noțiuni a pătruns adânc în mentalul nostru colectiv al europenilor, adică -, dar cred că și americanii gândesc la fel. Oare chiar avem dreptul să gândim astfel? După
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
sau aproape toți teroriștii din acea parte a lumii sunt musulmani, dar nu neapărat și fundamentaliști. Mai precis, sunt musulmani fanatici care pot fi și fundamentaliști, după cum alții pot să nu aparțină acestui curent. Dar ce este acest faimos fundamentalism islamic? De prin secolul al XIX-lea, în lumea musulmană a început o dezbatere aprinsă privind relația dintre religie și puterea politică (stat). S-au conturat două mari curente, în dispută și azi. 1. Cel reformist, care afirmă că orice înnoire
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
la Revelație și la modelul de societate reprezentat de cetatea Medina condusă de Mahomed și de primii patru califi. Să ne amintim că și Luther și adepții lui, de exemplu, cereau întoarcerea la Biblie ca la unica autoritate. În țările islamice poate cu excepția Turciei kemaliste -, niciodată religia (biserica) nu a fost clar separată de stat. Ba chiar există țări musulmane în care religia și statul trăiesc într-o simbioză de tip medieval. De aceea, reformismul musulman acoperă și organizarea de sat
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de stat. Ba chiar există țări musulmane în care religia și statul trăiesc într-o simbioză de tip medieval. De aceea, reformismul musulman acoperă și organizarea de sat, mai ales în latura sa juridică. El cere, între altele, introducerea legislației islamice vestita sharia, dedusă direct sau prin interpretare din Coran în toată rigoarea și puritatea ei. Unele prevederi ale acesteia încalcă, în mod flagrant, drepturile omului așa cum le înțelegem noi, europenii. Așadar, întoarcerea la "fundamente". Prin urmare, "fundamentaliști" au fost numiți
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
la "fundamente". Prin urmare, "fundamentaliști" au fost numiți doar acei teologi musulmani care propovăduiau readucerea doctrinei la fundamentele ei, la formele ei originare. Ulterior, termenul s-a extins la întreaga mișcare politico-religioasă care militează pentru o societate în care legea islamică (sharia) să fie aplicată riguros în toate domeniile vieții. Un exemplu de astfel de societate ar fi cea din Iran de după revoluția din 1979 sau cea pe care vor s-o instaureze talibanii în Afganistan. Pentru fundamentaliști, numai o asemenea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
aș putea spune că, dimpotrivă, cu cât o mișcare este mai radicală, mai agresivă și mai distructivă, cu atât are mai mare nevoie de o doctrină justificativă. Terorismul din Orientul Apropiat și Mijlociu a găsit-o nu atât în fundamentalismul islamic ca mișcare de revenire la fundamente, cât în unele interpretări forțate ale doctrinei (religiei) islamice ca atare. Mai exact, în unele pasaje din Coran interpretate convenabil (exemplu, djihadul ca război sfânt), dar mai ales într-o tradiție a exclusivismului și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mai distructivă, cu atât are mai mare nevoie de o doctrină justificativă. Terorismul din Orientul Apropiat și Mijlociu a găsit-o nu atât în fundamentalismul islamic ca mișcare de revenire la fundamente, cât în unele interpretări forțate ale doctrinei (religiei) islamice ca atare. Mai exact, în unele pasaje din Coran interpretate convenabil (exemplu, djihadul ca război sfânt), dar mai ales într-o tradiție a exclusivismului și fanatismului musulman, trăsături apărute în timp în confruntarea cu alte religii la fel de exclusiviste. Iar disprețul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]