4,083 matches
-
de literatură) au exclus jurnalismul literar narativ de la o evaluare academică serioasă, motive pentru care apelativul "modern" este una comună pentru curentul principal al jurnalismului și pentru beletristica practicată în acel timp, o apelație cu aer de hegemonie care marginalizează jurnalismul literar narativ. Nu mai puțin adevărat este că Many remarcă, spre lauda lui, că jurnalismul literar se dezvoltă pe falia apărută între literatură și jurnalism ca două lucruri cu identități diferite (562-65). Sunt de acord nu numai că o falie
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
apelativul "modern" este una comună pentru curentul principal al jurnalismului și pentru beletristica practicată în acel timp, o apelație cu aer de hegemonie care marginalizează jurnalismul literar narativ. Nu mai puțin adevărat este că Many remarcă, spre lauda lui, că jurnalismul literar se dezvoltă pe falia apărută între literatură și jurnalism ca două lucruri cu identități diferite (562-65). Sunt de acord nu numai că o falie a apărut între literatură și jurnalistică dar și că aceasta s-a produs și prin
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și pentru beletristica practicată în acel timp, o apelație cu aer de hegemonie care marginalizează jurnalismul literar narativ. Nu mai puțin adevărat este că Many remarcă, spre lauda lui, că jurnalismul literar se dezvoltă pe falia apărută între literatură și jurnalism ca două lucruri cu identități diferite (562-65). Sunt de acord nu numai că o falie a apărut între literatură și jurnalistică dar și că aceasta s-a produs și prin jurnalism ca rezulat al obiectivării știrilor, la care jurnalismul literar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literar se dezvoltă pe falia apărută între literatură și jurnalism ca două lucruri cu identități diferite (562-65). Sunt de acord nu numai că o falie a apărut între literatură și jurnalistică dar și că aceasta s-a produs și prin jurnalism ca rezulat al obiectivării știrilor, la care jurnalismul literar narativ a apărut ca o reacție. E foarte important să demonstrăm această "obiectivare" a știrilor pentru a demonstra modul prin care cred că operează jurnalismul literar narativ. Prin "obiectivarea" știrilor sau
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și jurnalism ca două lucruri cu identități diferite (562-65). Sunt de acord nu numai că o falie a apărut între literatură și jurnalistică dar și că aceasta s-a produs și prin jurnalism ca rezulat al obiectivării știrilor, la care jurnalismul literar narativ a apărut ca o reacție. E foarte important să demonstrăm această "obiectivare" a știrilor pentru a demonstra modul prin care cred că operează jurnalismul literar narativ. Prin "obiectivarea" știrilor sau a jurnalismului înțeleg jurnalismul neimplicat care obiectivează lumea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aceasta s-a produs și prin jurnalism ca rezulat al obiectivării știrilor, la care jurnalismul literar narativ a apărut ca o reacție. E foarte important să demonstrăm această "obiectivare" a știrilor pentru a demonstra modul prin care cred că operează jurnalismul literar narativ. Prin "obiectivarea" știrilor sau a jurnalismului înțeleg jurnalismul neimplicat care obiectivează lumea ca pe ceva diferit sau străin din punct de vedere al subiectului, fie că acesta e autor sau cititor. Aceasta se poate aplica evoluțiilor din ultima
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
rezulat al obiectivării știrilor, la care jurnalismul literar narativ a apărut ca o reacție. E foarte important să demonstrăm această "obiectivare" a știrilor pentru a demonstra modul prin care cred că operează jurnalismul literar narativ. Prin "obiectivarea" știrilor sau a jurnalismului înțeleg jurnalismul neimplicat care obiectivează lumea ca pe ceva diferit sau străin din punct de vedere al subiectului, fie că acesta e autor sau cititor. Aceasta se poate aplica evoluțiilor din ultima parte a secolului al XIX-lea către un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
obiectivării știrilor, la care jurnalismul literar narativ a apărut ca o reacție. E foarte important să demonstrăm această "obiectivare" a știrilor pentru a demonstra modul prin care cred că operează jurnalismul literar narativ. Prin "obiectivarea" știrilor sau a jurnalismului înțeleg jurnalismul neimplicat care obiectivează lumea ca pe ceva diferit sau străin din punct de vedere al subiectului, fie că acesta e autor sau cititor. Aceasta se poate aplica evoluțiilor din ultima parte a secolului al XIX-lea către un stil factic
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
străin din punct de vedere al subiectului, fie că acesta e autor sau cititor. Aceasta se poate aplica evoluțiilor din ultima parte a secolului al XIX-lea către un stil factic care în secolul al XX-lea va fi denumit jurnalism obiectiv, și jurnalismul galben de senzație care în felul lui obiectivează și el experiența perceptivă a lumii înconjurătoare. Într-adevăr, în timp de jurnalismul obiectiv și cel galben de senzație sunt deseori reprezentate ca aflându-se în opoziție, ele se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de vedere al subiectului, fie că acesta e autor sau cititor. Aceasta se poate aplica evoluțiilor din ultima parte a secolului al XIX-lea către un stil factic care în secolul al XX-lea va fi denumit jurnalism obiectiv, și jurnalismul galben de senzație care în felul lui obiectivează și el experiența perceptivă a lumii înconjurătoare. Într-adevăr, în timp de jurnalismul obiectiv și cel galben de senzație sunt deseori reprezentate ca aflându-se în opoziție, ele se confruntă cu aceleași
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al XIX-lea către un stil factic care în secolul al XX-lea va fi denumit jurnalism obiectiv, și jurnalismul galben de senzație care în felul lui obiectivează și el experiența perceptivă a lumii înconjurătoare. Într-adevăr, în timp de jurnalismul obiectiv și cel galben de senzație sunt deseori reprezentate ca aflându-se în opoziție, ele se confruntă cu aceleași probleme epistemologice. Many indică dar nu examinează dovezile că jurnalismul literar narativ a fost deseori (deci nu întotdeauna) asociat cu politica
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
el experiența perceptivă a lumii înconjurătoare. Într-adevăr, în timp de jurnalismul obiectiv și cel galben de senzație sunt deseori reprezentate ca aflându-se în opoziție, ele se confruntă cu aceleași probleme epistemologice. Many indică dar nu examinează dovezile că jurnalismul literar narativ a fost deseori (deci nu întotdeauna) asociat cu politica și ideologia Populismului-Progresiv și reflectă în textele sale acest lucru nu numai la întrepătrunderea dintre secole, dar și mai târziu, în anii '30 până în '40, și mai târziu între
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
târziu, în anii '30 până în '40, și mai târziu între '60 și '70. Aceasta poate fi marcată de un traseu al crizei epistemologice pe care genul a încercat să-l remedieze. În altă parte, Yagoda identifică trei genuri în istoria jurnalismului literar: 1) jurnalismul narativ; 2) un jurnalism de implicare în care subiectivitatea jurnalistului se află la suprafața textului; 3) o scriere artistică prin care jurnalimul literar își capătă substanța în "stil" (15-16). Cred că toate aceste texte sunt în chip
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
30 până în '40, și mai târziu între '60 și '70. Aceasta poate fi marcată de un traseu al crizei epistemologice pe care genul a încercat să-l remedieze. În altă parte, Yagoda identifică trei genuri în istoria jurnalismului literar: 1) jurnalismul narativ; 2) un jurnalism de implicare în care subiectivitatea jurnalistului se află la suprafața textului; 3) o scriere artistică prin care jurnalimul literar își capătă substanța în "stil" (15-16). Cred că toate aceste texte sunt în chip fundamental jurnalism narativ
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai târziu între '60 și '70. Aceasta poate fi marcată de un traseu al crizei epistemologice pe care genul a încercat să-l remedieze. În altă parte, Yagoda identifică trei genuri în istoria jurnalismului literar: 1) jurnalismul narativ; 2) un jurnalism de implicare în care subiectivitatea jurnalistului se află la suprafața textului; 3) o scriere artistică prin care jurnalimul literar își capătă substanța în "stil" (15-16). Cred că toate aceste texte sunt în chip fundamental jurnalism narativ; toate reflectă într-un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
1) jurnalismul narativ; 2) un jurnalism de implicare în care subiectivitatea jurnalistului se află la suprafața textului; 3) o scriere artistică prin care jurnalimul literar își capătă substanța în "stil" (15-16). Cred că toate aceste texte sunt în chip fundamental jurnalism narativ; toate reflectă într-un grad mai mare sau mai mic, chiar și în cazul unui scriitor ca John Hersey, o scriere subiectivă; și linia de demarcație între stilul literar și nonliterar nu poate fi găsite în astfel de texte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mare sau mai mic, chiar și în cazul unui scriitor ca John Hersey, o scriere subiectivă; și linia de demarcație între stilul literar și nonliterar nu poate fi găsite în astfel de texte - altfel nu ar putea fi, în esență, jurnalism literar (crezând că ceea ce noi înțelegem prin literatură și artistic sunt unul și același lucru). De fapt Yagoda folosește o formulă modernă pentru o clasificare de modă veche. Fără îndoială că temele pe care le abordează sunt prezente activ în cadrul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o selecție de douăsprezece articole critice care se ocupă de scriitori atât de diferiți cum ar fi Hutchins Hapgood (Commery, "The Third Way" 15) și Gloria Anzaldúa (Fishkin 160), formule atât de diverse de la stilul clar (Kenner 183-90) la noul jurnalism înțeles ca o "politică culturală" și "confruntare simbolică" (Pauly, "Politics 28" 111). Volumul, remarcă Sims, "se referă atât la istoria jurnalismului literar cât și a câtorva tematici ale teoriei literare înrudite cu acesta" (prefață vi). A fost un pas important
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Third Way" 15) și Gloria Anzaldúa (Fishkin 160), formule atât de diverse de la stilul clar (Kenner 183-90) la noul jurnalism înțeles ca o "politică culturală" și "confruntare simbolică" (Pauly, "Politics 28" 111). Volumul, remarcă Sims, "se referă atât la istoria jurnalismului literar cât și a câtorva tematici ale teoriei literare înrudite cu acesta" (prefață vi). A fost un pas important pentru a putea lua în considerație scrierea unei istorii ca cea pe care o citiți acum. Edd Applegate publică în 1996
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cea pe care o citiți acum. Edd Applegate publică în 1996 Literary Journalism. Lucrarea conține biografiile a 180 de autori. Cu toate acestea Applegate nu face nici un efort de contextualizare istorică ca atare, restrângându-și remarcele din prefața la noul jurnalism al anilor '60 și '70. Calitatea dicționarului lui Applegate este aceea că încearcă să fie aplicat. Dar exact această aplicație poate fi și marea lui slăbiciune. Spre exemplu aici sunt incluse biografiile lui Richard Steele și Joseph Adison. Steele și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sunt incluse biografiile lui Richard Steele și Joseph Adison. Steele și Adison sunt o mare problemă pentru că ei sunt scriitori discursivi și nu narativi. În mod similar Upton Sinclair este inclus și se citează lucrarea "Jungle" ca având exemple de jurnalism literar. Dar, din punct de vedere formal, "The Jungle 29" este o declarată și evidentă operă de ficțiune. Se mai întâmplă să apară și omisiuni cum ar fi cea a lui Frank Norris. Cu toate acestea, asemenea dificultăți sunt de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lui Arthur J. Kaul - American Literary Journalists 1945-199530. Este prima lucrare dintr-o serie, care conține biografiile a treizeci și șase de autori din perioada de după al Doilea Război Mondial. Dar în același timp el răspândește mitul literar conform căruia jurnalismul literar narativ ar fi un fenomen apărut după război, și este strâns legat de noul jurnalism. Kaul notează: "Criticii, cercetătorii și practicienii jurnalismului literar au încercat din răsputeri să găsească modalități de definire ale apariției acestei forme de expresie care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
biografiile a treizeci și șase de autori din perioada de după al Doilea Război Mondial. Dar în același timp el răspândește mitul literar conform căruia jurnalismul literar narativ ar fi un fenomen apărut după război, și este strâns legat de noul jurnalism. Kaul notează: "Criticii, cercetătorii și practicienii jurnalismului literar au încercat din răsputeri să găsească modalități de definire ale apariției acestei forme de expresie care a revitalizat scrisul american în epoca postbelică și care a apărut prima dată în reviste." (xvi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din perioada de după al Doilea Război Mondial. Dar în același timp el răspândește mitul literar conform căruia jurnalismul literar narativ ar fi un fenomen apărut după război, și este strâns legat de noul jurnalism. Kaul notează: "Criticii, cercetătorii și practicienii jurnalismului literar au încercat din răsputeri să găsească modalități de definire ale apariției acestei forme de expresie care a revitalizat scrisul american în epoca postbelică și care a apărut prima dată în reviste." (xvi, sublinierea autorului). Și: "Nașterea jurnalismului literar în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și practicienii jurnalismului literar au încercat din răsputeri să găsească modalități de definire ale apariției acestei forme de expresie care a revitalizat scrisul american în epoca postbelică și care a apărut prima dată în reviste." (xvi, sublinierea autorului). Și: "Nașterea jurnalismului literar în epoca de după al Doilea Război Mondial..." (xvi). Deci mitul este perpetuat. Totuși lucrarea lui Kaul este o importantă examinare a celor cincizeci de ani incluși în perioada 1945-1995. Încercările mai timpurii făcute pentru a da genului o formă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]