3,080 matches
-
o anumită calitate a scriiturii, un text "bine scris". Or, nu există nici un motiv pentru ca textele pornografice să fie excluse din această categorie. Simplul atribut de "bine scris" nu este nici măcar rezervat literaturii: se folosește "bine scris" și în domeniile jurnalistic sau științific, de exemplu, pentru a se trimite la o calitate a expresiei din interiorul unor limite ale genurilor de texte avute în vedere, fără însă a face din textele respective texte literare. Fără îndoială, există texte pornografice mai bine
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
și pe consumatori. Stă dovadă, în literatură, fenomenul numit porno chic; acesta permite integrarea câtorva trăsături ale scriiturii pornografice fără a risca difuzarea marginală. Totuși această noțiune de porno chic, care are mai degrabă o valoare stigmatizantă, este o categorie jurnalistică foarte vagă, neluând în considerație proiectul estetic al autorului. Nu doar prin caracterul ei transgresiv este pornografia interesantă pentru literatură, ci și fiindcă scriitura pornografică sporește puterile oricărei ficțiuni. Pentru J.-M. Goulemot, ea apare chiar "ca o ficțiune exemplară
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
urmăream repetițiile, jocul și punerea în scenă și aveam impresia, de fiecare dată, că aflu lucruri noi despre personajele mele. Mă apucam de scris. Când am scris cartea a trebuit să respect toate constrângerile pe care le impunea formula romanului jurnalistic. Acum, scriind teatru, eliberam personajele de identitatea lor reală și contextuală și mă eliberam și pe mine de rigorile realității nemijlocite a cazului. Aveam, în schimb, a face cu realitatea corporală și cu trăirile actorilor deveniți personaje. Intrând pe tărâmul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
se vorbește despre „jurnalismul cu sursă deschisă“, cel în care subiectul este doar anunțat de jurnalist, informațiile venind din partea cititorilor. Cititorilor de ziar nu le rămâne decât să elaboreze scrisori pe adresa redacției. Ecuația este valabilă și invers, bineînțeles: regulile jurnalistice ar trebui însușite și de bloggerii care au rolul de mediatori ai informației. Structurarea mai clară a informațiilor, verificarea surselor, decența și respectul față de public, aderarea la o deontologie jurnalistică sunt reguli respectate în jurnalism nu de dragul dogmei, ci după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
pe adresa redacției. Ecuația este valabilă și invers, bineînțeles: regulile jurnalistice ar trebui însușite și de bloggerii care au rolul de mediatori ai informației. Structurarea mai clară a informațiilor, verificarea surselor, decența și respectul față de public, aderarea la o deontologie jurnalistică sunt reguli respectate în jurnalism nu de dragul dogmei, ci după experiența sutelor de ani de practică a meseriei și a adaptării la public. După toate semnele, acesta este încă unul din acele momente în care mass media trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
și limbaj în mass-media din România, care se vrea a fi un „studiu practic“, o analiză atentă, cu foarte multe exemple, a limbajului din presa românească actuală, încearcă să lămurească unele probleme legate de raportul existent între teoria și practica jurnalistică, între limbajul oral și cel scris. După lansarea cărții, a urmat o dezbatere cu titlul „Cinstea și gramatica îl fac pe jurnalist!“. S-a vorbit despre greșelile gramaticale și despre cele de informare (mult mai grave) din presa românească contemporană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
lui Tudor Octavian seamănă foarte mult cu cei ai lui Petru Cimpoeșu din Simion liftnicul. Povestirile sunt vesele, unele melancolice, simținduțse atât influența lui Caragiale, cât și cea a lui Cehov. Se pare că prin aceste povestiri scurte, îmbinând vigilența jurnalistică cu literatura, Tudor Octavian a reușit să impună și la noi meseria de scriitor la ziar, găsind totodată și o formulă pe placul cititorului grăbit, carețși găsește un scurt răgaz și pentru literatură la cafeaua de dimineață. Unii ar putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
grup de oameni, interese, valori, interdependențe, reprezentări etc. să poată structura tipologia unei comunități. Cu acele situații-limită, reflectate echilibrat în așa fel încât să nu existe un singur unghi de percepție care să influențeze manipulant și să altereze receptarea. Obiectivitatea jurnalistică și distanțarea programatică devin, din acest punct de vedere, un instrument de lucru extrem de important, care ține sub control tendința și tentația de a empatiza cu grupul-țintă, de a-i supralicita nevoile și așa existente. Artiștii devin actanți socio-culturali Teatrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
un astfel de volum. Note pe slip Dar oare ce e de citit pe plajă? Iată întrebarea: un fel de „to be or not to be“ de vacanță. La fiecare început de vară răspundem la aceleași întrebări idioate, cu tentă jurnalistică, ce se învârt în jurul temei contrafăcute a turismului cultural, numită „lecturi de vacanță“. Ei bine, eu cred că tocmai în vacanță trebuie citite cele mai bune, obsedante, dificile, nebune cărți. Nu prea cred în „lecturi sifon“ de vară. Sifonul livresc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ziarele centrale sau regionale de mare tiraj. Ispita vizibilității se întâlnește cu avantajul material, unii dintre acești autori fiind bine plătiți. Nu am uitat ce îi spunea Marin Preda lui Radu Cosașu: un roman e mai important decât niște încercări jurnalistice, dar fenomenul îmi pare, pe prima sută de metri, pozitiv. Pe de o parte, găsesc benefică orientarea conducerilor trusturilor de presă către oameni care au idei și care știu să le exprime, în condițiile în care rolul - modelator - începuse a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
direct al campaniilor high-tech. Recursul sporit la aceste tehnici este însoțit de o transformare a spațiului public și a regulilor jocului. CAPITOLUL I CONCEPȚII TEORETICE CONTRASTANTE Noțiunea de comunicare politică așa cum o găsim astăzi întrebuințată în discursurile de tip politic, jurnalistic și științific este extrem de confuză. Această situație este cauzată de mai mulți factori. Incertitudinea conceptuală legată de comunicare, pe de o parte, și de politică, pe de alta, lasă un apreciabil spațiu de manevră semantică în acțiunea de combinare a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
dacă punem față în față eforturile depuse și dificultatea de a evalua un rezultat practic. Mediatorii, dacă prin acest termen înțelegem marele grup al tuturor celor care pot juca un rol în conceperea, difuzarea mesajelor politice controlate și în tratamentul jurnalistic al informației, constituie un al doilea pol de observare. În încercarea de profesionalizare a celor dintîi (publicitate, marketing politic și relații publice) și în încercarea celorlalți de a deveni vedete, cel puțin în cîmpul audiovizual, aceste grupări par a fi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
acțiunile lor și mijloacele de informare ca pe niște vectori specifici strategiilor lor. Nu doar tratarea informației este gratuită pentru candidat, ci i se asigură și accesul la o audiență largă prin intermediul jurnalelor scrise, radiodifuzate sau televizate. În plus, acoperirea jurnalistică a campaniei de către organele de informare nu vehiculează întotdeauna o propagandă particulară, iar prin această particularitate ea este mai mult o strategie. Cercetările psihosociologice 60 au demonstrat, mai ales de la Festinger, că rezistența la persuasiune este cu atît mai scăzută
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
revendicările să fie expuse într-o manieră credibilă și pentru a reuni difuzarea acestora prin intermediul reuniunilor, manifestațiilor, petițiilor, contactelor cu presa. Și prin aceste mijloace de comunicare trebuie exercitată o presiune asupra autorităților publice. Amplificarea contestării ce rezultă din acoperirea jurnalistică explică faptul că accesul la canalele media locale și naționale este o formă de acțiune privilegiată. Ea este dublată de o legitimare a mișcării, prin accesul la statutul de producător al unui eveniment demn de a fi mediatizat. Pentru o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
la bază tipologii discursive cum ar fi cele propuse de Eugeniu Coșeriu în Lingvistică textului sau de școală franceză de analiză a discursului, în frunte cu Dominique Maingueneau. De pildă, Jean-Michel Adam identifica opt tipuri textuale universale: 1. narativ - reportaj (jurnalistic, sportiv), faptul divers, român, nuvelă, povestire, parabolă, publicitate narativa etc. 2. descriptiv - literatura descriptiva, ghiduri turistice etc. 3. expozitiv (explicativ) - discursul științific, didactic etc. 4. argumentativ - discurs științific, publicitar, didactic 5. prescriptiv (injonctiv) - rețete culinare (cărți de bucate), prospectele la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de a-l asculta pe celălalt: secretele unei cumunicări reușite. Traducere de Dana Zămosteanu. Iași: Polirom. Caracostea, D. (2000). Expresivitatea limbii române. Iași: Polirom Cardon, A., Lenhardt, V., & Nicolas, P. (2005). L'analyse transactionnelle. Groupe Eyrolles. Căprioară, A. (2009). Discursul jurnalistic și manipularea. Iași: Institutul European. Cărbunaru, S. (1988). Tehnica în teatru. Ghid pentru regizorul tehnic. București: Editura Tehnică. Ceuca, J. (2002). Evoluția formelor dramatice. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Chiricu, I. (2010). Mijloace paralingvistice ale discursului raportat în conversație. In Zafiu, R.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
seama împreună de misiunea sociologului publicist în cetate: aceea de interpreta o patologie socială și de a oferi necesarele terapii. Mulțumiri speciale lui Ovidiu Mihaiuc, cotidianului Ziua de Iași și Editurii Institutul European pentru că au făcut cu putință acest exercițiu jurnalistic al autorului. Iași, 30 ianuarie 2010 I. PATOLOGII POLITICE Barack Obama un creștin flexibil și inteligent Barack Obama, omul care a îndrăznit să spere la realizarea visului american, este un credincios. A câștigat alegerile într-un timp în care "95
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
tile. Poate că e relevant că multe dintre aceste discuții le-am purtat pe Internet, chiar cu ajutorul unor instrumente ca Facebook, Twitter, programe de mesagerie instant sau banalul e-mail. Am citit cărți și articole, de la volume de neurobiologie la articole jurnalistice, de la cărți de sociologie la manuale de marketing și de comunicare, de la cărți biografice la interviuri, de la istorii romanțate la publicații științifice. Această carte nu e un tratat științific, nici un manual. Este o încercare, desigur incompletă și subiectivă, de a
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Dar, de la un moment încolo, Florescu nu și-a mai schimbat data nașterii. Experimentul încetase, fără rezultate oficiale. Așa că i-am scris și l-am întrebat ce concluzie a tras. „Tizule, mi-a răspuns, e greu să dai un unghi jurnalistic pe asta.“ Cu alte cuvinte, o concluzie clară nu există. și a continuat: „Bineînțeles că am pornit tâmpeala aia de la «superficialitatea relațiilor pe fb». Ăsta era unghiul evident. Dar am primit urări sincere și frumoase, de la oameni care nu mă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de pe Twitter detalii care, printre altele, i-au ajutat pe oamenii aflați în trafic să navigheze prin rețeaua de drumuri distruse din nord. Cartea fețelor 220 Detaliile de mai sus, plus alte exemple similare, se găsesc într-un extraordinar material jurnalistic ce conține mărturii sub formă de text și clipuri audio, realizat de Jamie Williams și preluat de prestigioasa publicație online PBS MediaShift.178 Ele arată că, utilizate creativ și inteligent în momente de criză majoră, social media pot să îndeplinească
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
contact offline, au fost 120 de Cartea fețelor 222 persoane. Pe atunci, întâlnirile aveau loc săptămânal, la terasa Andu, de la Arcul de Triumf. Jurnalism și operațiuni de salvare Mai mult decât un instrument de socializare, chat -ul era un vehicul jurnalistic, dar și unul civic. Echipa Evenimentului zilei s-a folosit de chat-ul CGI ca să țină legătura cu românii din străinătate la alegerile din 1996. Dana Butnaru a pus atunci toată noaptea pe chat și pe site ul evz.ro
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
jurnaliști de pe listă, cei care lucrau pentru publicații online puteau fi numărați pe degetele de la o mână. Totuși, majoritatea covârșitoare a celor care au răspuns la chestionar considerau Internetul „vital“ Schimbările spațiului public în era social media 231 în activitatea jurnalistică. Desigur, era o percepție greșită. Mai ales în acele vremuri, jurnaliștii respectivi și-ar fi putut face foarte bine treaba și fără Internet. Gazetarii au la dispoziție telefonul, cărțile și cataloagele de referință, documente, propriile percepții și, în primul rând
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
adevărat, titlul faulta intenționat gramatica limbii române și livra o glumiță destul de răsuflată. Dar plăcea. Nu doar titlul, ci și, mai ales, revista. Mai toată lumea a văzut în ea una dintre cele mai proaspete, mai sincere și mai incitante întreprinderi jurnalistice din ultimii ani. Lupșa și prietenii săi au tipărit 1.500 de exemplare pe cheltuială proprie. Dar nu au fost singuri. Au reușit să atragă în proiect o serie întreagă de jurnaliști, fotografi, designeri, plus oameni talentați descoperiți pe Facebook
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în care cred. Au scris, au desenat, au fotografiat și au editat pentru plăcerea lor și a publicului - nu pentru profit, nu pentru buget și nici pentru cotă de piață“. Iar acest lucru e mai important chiar și decât calitatea jurnalistică, crede Vlad Petreanu: „DoR nu este vreo probă de Schimbările spațiului public în era social media 235 genialitate jurnalistică; nu va face nici o gaură-n cer; nu va lua nici un Pulitzer. Dar nu e nici un bai - arareori presa deține adevărul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
pentru profit, nu pentru buget și nici pentru cotă de piață“. Iar acest lucru e mai important chiar și decât calitatea jurnalistică, crede Vlad Petreanu: „DoR nu este vreo probă de Schimbările spațiului public în era social media 235 genialitate jurnalistică; nu va face nici o gaură-n cer; nu va lua nici un Pulitzer. Dar nu e nici un bai - arareori presa deține adevărul absolut, mai ales pe cel despre sine. Dar DoR este în primul rând un demers curat - iar asta îi
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]