27,002 matches
-
Curții Constituționale nr. 2.347A/2022. ... 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se formulează mai întâi critici de neconstituționalitate extrinsecă. În acest sens, se susține că au fost nesocotite prevederile constituționale care consacră caracterul de stat de drept al statului român, principiul legalității, reprezentativitatea mandatului de senator sau deputat și cele referitoare la dezbaterea proiectelor de lege sau propunerilor legislative în cadrul celor două Camere ale Parlamentului, ca urmare a faptului că Legea privind organizarea judiciară a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 32, prin care s-a constatat că „în ansamblul normelor constituționale, dispozițiile care cuprind reguli cu caracter procedural incidente în materia legiferării se corelează și sunt subsumate principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, la rândul său acest principiu stând la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. De altfel, și Comisia de la Veneția, în raportul intitulat «Rule
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
din Constituție. De altfel, și Comisia de la Veneția, în raportul intitulat «Rule of law checklist», adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenară (Veneția, 11-12 martie 2016), reține că procedura de adoptare a legilor reprezintă un criteriu în aprecierea legalității, care constituie prima dintre valorile de referință ale statului de drept (pct. IIA5). Sub acest aspect sunt relevante, între altele, potrivit aceluiași document, existența unor reguli constituționale clare în privința procedurii legislative, dezbaterile publice ale proiectelor de legi, justificarea lor
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
ansamblul său. ... 10. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă se susține că Legea privind organizarea judiciară cuprinde prevederi neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate, fiind încălcat principiul securității juridice și cel al calității legii, care decurg din principiul legalității statuat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 11. Referitor la art. 13 din legea criticată, care prevede că activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
în vârful ierarhiei greșește sau derapează sub influență politică nu mai există remedii eficiente și poate fi afectată activitatea întregului Minister Public. Se încalcă și art. 132 alin. (1) din Constituția României potrivit căruia „procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției“. Câtă vreme toți procurorii vor ști că soluțiile lor vor atârna de voința procurorului ierarhic superior aflat în cea mai înaltă funcție de conducere, efectul acestei prevederi va fi acela
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de Parlament. Arată că modificările aduse normelor în vigoare se circumstanțiază evoluției realităților economice și sociale din România, fără să afecteze scopul primordial și concepția generală a reglementării de bază. ... 69. Față de critica privitoare la pretinsa încălcare a principiului legalității, se apreciază că limbajul juridic folosit de legiuitor este clar, predictibil și neechivoc, din conținutul acestuia lipsind pasaje obscure sau soluții normative contradictorii. În consecință, pretinsa lipsă de precizie, predictibilitate și claritate nu poate fi reținută. ... 70. Astfel, referitor la
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de neconstituționalitate intrinsecă apreciază că sunt neîntemeiate cele potrivit cărora o serie de prevederi cuprinse în legea adoptată sunt neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate, astfel încât sunt încălcate principiul securității juridice și principiul calității legii, care decurg din principiul legalității statuat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 92. Astfel, referitor la critica privind caracterul neclar al sintagmei „principiului continuității“ din art. 13 al legii arată că este unanim admis că principiul continuității impune ca judecătorul învestit cu soluționarea cauzei
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
ale Direcției Naționale Anticorupție se asigură de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcției Naționale Anticorupție fiind evidențiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (4) Direcția Națională Anticorupție își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic. (5) Dispozițiile art. 85 alin. (5)-(8) se aplică în mod corespunzător. ... – Art. 97 alin. (2) și alin. (3) teza a doua: (2) Colegiul de conducere al Direcției Naționale Anticorupție este constituit din procurorul
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
jurisprudența sa, Curtea Constituțională a analizat problematica statutului procurorului, inclusiv din perspectiva antamată de autorii sesizării. Astfel, Curtea a constatat că statutul procurorului este determinat de dispozițiile art. 132 din Constituție, care stabilesc că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. Din acest text constituțional rezultă, fără dubiu, o legătură a Ministerului Public cu puterea executivă. Curtea a observat că Ministerul Public face parte, potrivit Constituției, din „autoritatea judecătorească“. Totuși, el
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de urbanism pentru vânzare active, construire hale. Concluzii: Activitatea Compartimentului Juridic s-a desfășurat pe de o parte, sub comandamentul protejării societății, a satisfacerii cerințelor legale ale angajaților societății sau ale foștilor angajați și pe de altă parte, pentru respectarea legalității în relațiile contractuale cu colaboratorii. Probleme interne şi influenţa factorilor externi Analizele SWOT și PEST au identificat o serie de probleme interne care, în general, se regăsesc la toate societăţile din industria de apărare cu capital majoritar de stat . O
PLAN din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261367]
-
creditele de angajament și creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii finanțate din Rezervă și se includ la titlul din clasificația bugetară referitor la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020. Articolul 9 (1) Verificarea legalității și regularității cheltuielilor se va realiza prin mecanismele existente la nivel național, precum și prin mecanismul de verificare ex post stabilit la nivelul SGG și al autorităților de implementare. (2) SGG și autoritățile de implementare vor efectua verificarea cheltuielilor efectuate
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 176 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262545]
-
contestației de către instanța de judecată. Or, era necesar ca autorii să dea dovadă de diligență în exercitarea drepturilor procesuale puse la dispoziția acestora de către legiuitor, pentru ca instanțele de judecată competente să se poată pronunța cu privire la legalitatea măsurilor luate de administratorul judiciar. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art.
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]
-
700/2014; poprirea bancară nu va fi ridicată în absența unui act provenind de la organul judiciar etc.). Rațiunea modificării normei procesual penale a fost aceea de a crea o obligație pozitivă a organelor judiciare de a analiza periodic, din oficiu, legalitatea și temeinicia măsurilor asigurătorii, precum și necesitatea menținerii acestora, inclusiv din perspectiva proporționalității măsurilor raportat la ingerința acestora în dreptul de proprietate, verificarea fiind justificată și de riscul ca valoarea bunurilor indisponibilizate să sufere modificări. Acest examen al proporționalității a
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
2014, la paragraful 27 s-a arătat că: Astfel, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare potrivit textului de lege menționat anterior, Curtea trage concluzia că acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și că, în concepția legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține nici legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Procedura camerei preliminare
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
de scadență sunt neconstituționale, întrucât nu țin cont de data primirii facturii de către destinatarul utilizator, astfel că termenul este unul incert, arbitrar, fiind influențat de un intermediar, care poate fi curierul sau oricare altă persoană. Se arată că principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern precise și accesibile. Se invocă, în acest sens, Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109, și Hotărârea din 8 iulie 2008
DECIZIA nr. 447 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262908]
-
sens, Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109, și Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Fener Rum Patrikliği împotriva Turciei, paragraful 70. Din această perspectivă, principiul legalității presupune obligația legiuitorului de a reglementa texte clare, precise și inteligibile, pentru ca cetățeanul să poată prevedea consecințele ce ar rezulta dintr-o anumită faptă, motiv pentru care dispozițiile art. 42 alin. (9) din Legea nr. 51/2006 contravin principiului supremației
DECIZIA nr. 447 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262908]
-
nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare. “ ... ... 11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind caracteristicile statului român și, respectiv, principiul legalității, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 24 - Dreptul la apărare și art. 44 - Dreptul de proprietate privată. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai analizat constituționalitatea textelor de lege criticate, prin prisma unor critici similare, prin
DECIZIA nr. 447 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262908]
-
excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat
DECIZIA nr. 303 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262859]
-
nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 322 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 16 august 2021, paragraful 14). ... 18. Prin urmare, aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. ... 19. Față de jurisprudența anterior invocată, Curtea reține că
DECIZIA nr. 517 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262956]
-
Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, nu sunt suficient de clare și explicit stabilite la nivel legislativ, având consecințe directe atât asupra persoanei aflate în ipoteza normei, cât și pentru instanța chemată să aprecieze cu privire la temeinicia și legalitatea solicitărilor. ... 17. Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 18. Tribunalul București - Secția I penală, în Dosarul nr. 758D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că textul
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, activitățile care contribuie în mod direct la asigurarea funcționării și capacității administrative a Departamentului pentru Luptă Antifraudă, precum și activitățile de analizare și avizare din punctul de vedere al legalității a proiectelor de acte normative privind gestionarea, managementul și controlul fondurilor europene din cadrul instituțiilor publice conform Hotărârii Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice
HOTĂRÂRE nr. 1.538 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262920]
-
noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23). Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situația de fapt dedusă judecății, cât și aprecierea legalității activității desfășurate de către organele de urmărire penală sunt, în speță, de competența judecătorului de cameră preliminară (Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
angajate prin reglementările legii în discuție, se opinează că susținerea formulată de autorul sesizării nu poate fi reținută, fiind neîntemeiată. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, se arată că principiul constituțional al legalității impune obligația ca normele adoptate să fie precise, clare și previzibile. Or, prin utilizarea verbului la modul imperativ - „se suportă“ - norma dedusă controlului de constituționalitate respectă, din perspectiva criticii formulate, toate exigențele de claritate și previzibilitate impuse de normele de
DECIZIA nr. 431 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262955]
-
către Guvern a raportului semestrial privind situația economică și bugetară și a opiniei Consiliului Fiscal cu privire la acesta. (8) Ordonatorii de credite prevăzuți la alin. (1) și (3) au obligația de a fundamenta, justifica și utiliza, în condiții de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate, creditele bugetare repartizate din bugetele lor instituțiilor subordonate și altor beneficiari ai acestor fonduri. “ ; ... – Art. 7 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007: „(3) Ministrul afacerilor interne are calitatea de ordonator principal
DECIZIA nr. 382 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262975]
-
care activează în cadrul DIICOT, chiar neîndeplinind condițiile de vechime prevăzute de lege pentru a face acte de urmărire penală la această unitate de parchet, emite acte de urmărire penală în cauzele pendinte, acte ce se bucură de prezumția de legalitate, atât timp cât el nu este revocat din această structură specializată și a fost numit în această funcție anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, cu respectarea condițiilor de vechime prevăzute de legislația în vigoare
DECIZIA nr. 440 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263039]