4,155 matches
-
lentile subțiri: a) pentru două lentile lipite: unde f1 și f2 sunt distanțele focale ale lentilelor. x1 - distanța de la obiectul luminos la sistemul lentilelor lipite; ?2 ′ - distanța de la imagine la sistemul de lentile b) mărime liniară (transversală) formulele pentru k lentile lipite: a) și b). sistem afocal (telescopic): lentilele L1 și L2 nu sunt alipite dar focarul F1 al primei lentile coincide cu focarul obiect F2 al celei de-a doua lentilă, sistemul astfel de lentile se numește afocal sau telescopic
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
f1 și f2 sunt distanțele focale ale lentilelor. x1 - distanța de la obiectul luminos la sistemul lentilelor lipite; ?2 ′ - distanța de la imagine la sistemul de lentile b) mărime liniară (transversală) formulele pentru k lentile lipite: a) și b). sistem afocal (telescopic): lentilele L1 și L2 nu sunt alipite dar focarul F1 al primei lentile coincide cu focarul obiect F2 al celei de-a doua lentilă, sistemul astfel de lentile se numește afocal sau telescopic, deoarece distanța focală R = ∞ (matematic). n 239 schema
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
luminos la sistemul lentilelor lipite; ?2 ′ - distanța de la imagine la sistemul de lentile b) mărime liniară (transversală) formulele pentru k lentile lipite: a) și b). sistem afocal (telescopic): lentilele L1 și L2 nu sunt alipite dar focarul F1 al primei lentile coincide cu focarul obiect F2 al celei de-a doua lentilă, sistemul astfel de lentile se numește afocal sau telescopic, deoarece distanța focală R = ∞ (matematic). n 239 schema optică a unui sistem afocal (telescopic): În cazul acestui sistem afocal (telescop
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de lentile b) mărime liniară (transversală) formulele pentru k lentile lipite: a) și b). sistem afocal (telescopic): lentilele L1 și L2 nu sunt alipite dar focarul F1 al primei lentile coincide cu focarul obiect F2 al celei de-a doua lentilă, sistemul astfel de lentile se numește afocal sau telescopic, deoarece distanța focală R = ∞ (matematic). n 239 schema optică a unui sistem afocal (telescopic): În cazul acestui sistem afocal (telescop), lentilele L1 și L2 nu sunt lipite, focarul F2 imagine al
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
liniară (transversală) formulele pentru k lentile lipite: a) și b). sistem afocal (telescopic): lentilele L1 și L2 nu sunt alipite dar focarul F1 al primei lentile coincide cu focarul obiect F2 al celei de-a doua lentilă, sistemul astfel de lentile se numește afocal sau telescopic, deoarece distanța focală R = ∞ (matematic). n 239 schema optică a unui sistem afocal (telescopic): În cazul acestui sistem afocal (telescop), lentilele L1 și L2 nu sunt lipite, focarul F2 imagine al rimei lentile coincide cu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
coincide cu focarul obiect F2 al celei de-a doua lentilă, sistemul astfel de lentile se numește afocal sau telescopic, deoarece distanța focală R = ∞ (matematic). n 239 schema optică a unui sistem afocal (telescopic): În cazul acestui sistem afocal (telescop), lentilele L1 și L2 nu sunt lipite, focarul F2 imagine al rimei lentile coincide cu focarul obiect F1 al celei de a doua lentile, încât . Distanța focală a sistemului afocal, fapt pentru care sistemul afocal se mai numește telescopic. La un
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
astfel de lentile se numește afocal sau telescopic, deoarece distanța focală R = ∞ (matematic). n 239 schema optică a unui sistem afocal (telescopic): În cazul acestui sistem afocal (telescop), lentilele L1 și L2 nu sunt lipite, focarul F2 imagine al rimei lentile coincide cu focarul obiect F1 al celei de a doua lentile, încât . Distanța focală a sistemului afocal, fapt pentru care sistemul afocal se mai numește telescopic. La un sistem afocal (telescopic) raza incidentă paralelă cu axul optic va părăsi sistemul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
R = ∞ (matematic). n 239 schema optică a unui sistem afocal (telescopic): În cazul acestui sistem afocal (telescop), lentilele L1 și L2 nu sunt lipite, focarul F2 imagine al rimei lentile coincide cu focarul obiect F1 al celei de a doua lentile, încât . Distanța focală a sistemului afocal, fapt pentru care sistemul afocal se mai numește telescopic. La un sistem afocal (telescopic) raza incidentă paralelă cu axul optic va părăsi sistemul de asemenea în direcția paralel cu axul optic. Mărimile liniare (transversale
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a sistemului afocal, fapt pentru care sistemul afocal se mai numește telescopic. La un sistem afocal (telescopic) raza incidentă paralelă cu axul optic va părăsi sistemul de asemenea în direcția paralel cu axul optic. Mărimile liniare (transversale) ale celor două lentile L1 și L2 sunt Mărimea liniară a sistemului celor două lentile este: β = β1 · β2 , adică mărimea liniară a sistemului de lentile subțiri centrate este egală cu produsul mărimilor liniare a celor două lentile ce formează sistemul optic. aberațiile sistemelor
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
telescopic. La un sistem afocal (telescopic) raza incidentă paralelă cu axul optic va părăsi sistemul de asemenea în direcția paralel cu axul optic. Mărimile liniare (transversale) ale celor două lentile L1 și L2 sunt Mărimea liniară a sistemului celor două lentile este: β = β1 · β2 , adică mărimea liniară a sistemului de lentile subțiri centrate este egală cu produsul mărimilor liniare a celor două lentile ce formează sistemul optic. aberațiile sistemelor optice: imperfecțiuni ale sistemelor optice în ceea ce privește claritatea imaginilor, deformarea, precum și colorarea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
optic va părăsi sistemul de asemenea în direcția paralel cu axul optic. Mărimile liniare (transversale) ale celor două lentile L1 și L2 sunt Mărimea liniară a sistemului celor două lentile este: β = β1 · β2 , adică mărimea liniară a sistemului de lentile subțiri centrate este egală cu produsul mărimilor liniare a celor două lentile ce formează sistemul optic. aberațiile sistemelor optice: imperfecțiuni ale sistemelor optice în ceea ce privește claritatea imaginilor, deformarea, precum și colorarea (contururi irizate). În cadrul studiului oglinzilor, lentilelor se consideră următoarele: a) lumina
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Mărimile liniare (transversale) ale celor două lentile L1 și L2 sunt Mărimea liniară a sistemului celor două lentile este: β = β1 · β2 , adică mărimea liniară a sistemului de lentile subțiri centrate este egală cu produsul mărimilor liniare a celor două lentile ce formează sistemul optic. aberațiile sistemelor optice: imperfecțiuni ale sistemelor optice în ceea ce privește claritatea imaginilor, deformarea, precum și colorarea (contururi irizate). În cadrul studiului oglinzilor, lentilelor se consideră următoarele: a) lumina pătrunde în sistemul optic sub forma unor fascicule paraxiale (aproximația lui Gauss
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
mărimea liniară a sistemului de lentile subțiri centrate este egală cu produsul mărimilor liniare a celor două lentile ce formează sistemul optic. aberațiile sistemelor optice: imperfecțiuni ale sistemelor optice în ceea ce privește claritatea imaginilor, deformarea, precum și colorarea (contururi irizate). În cadrul studiului oglinzilor, lentilelor se consideră următoarele: a) lumina pătrunde în sistemul optic sub forma unor fascicule paraxiale (aproximația lui Gauss); b) pentru un obiect punctiform se obținea o imagine tot punctiformă; c) pentru un obiect mic plan așezat perpendicular pe axul optic, imaginea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de neclarități ale imaginilor, ale deformării lor și a coloritului pe margine, toate aceste observații trebuie înlăturate. Sunt diferite tipuri de aberații, însă se studiază aberația de sfericitate și cromatică. aberația de sfericitate: imperfecțiune ce apare în cazul oglinzilor și lentilelor, datorită curbării suprafețelor. Fascicule largi de lumină produc aberații de sfericitate. Punctului luminos B de pe axa principală îi va corespunde două puncte imagini în B’ și B’’. Punctul B’ imagine, se datorește radiațiilor luminoase mai aproape de axa optică principală, iar
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
se datorește radiațiilor luminoase mai aproape de axa optică principală, iar a lui B’’ este cauzată de radiațiile mai îndepărtate de axă. Mărimea segmentlui B’’B’ constituie o măsură a aberației de sfericitate. Corectarea aberațiilor de sfericitate se poate face la lentilele convergente cu ajutorul lentilelor divergente, deoarece aceste lentile au aberații de sens invers, ce duc la anularea aberațiilor sferice. aberația cromatică: imperfecțiuni ce apare la oglinzi, lentile datorită fenomenului de dispersie a luminii naturale. Fasciculul incident de lumină naturală paralel va
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
luminoase mai aproape de axa optică principală, iar a lui B’’ este cauzată de radiațiile mai îndepărtate de axă. Mărimea segmentlui B’’B’ constituie o măsură a aberației de sfericitate. Corectarea aberațiilor de sfericitate se poate face la lentilele convergente cu ajutorul lentilelor divergente, deoarece aceste lentile au aberații de sens invers, ce duc la anularea aberațiilor sferice. aberația cromatică: imperfecțiuni ce apare la oglinzi, lentile datorită fenomenului de dispersie a luminii naturale. Fasciculul incident de lumină naturală paralel va da o infinitate
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
optică principală, iar a lui B’’ este cauzată de radiațiile mai îndepărtate de axă. Mărimea segmentlui B’’B’ constituie o măsură a aberației de sfericitate. Corectarea aberațiilor de sfericitate se poate face la lentilele convergente cu ajutorul lentilelor divergente, deoarece aceste lentile au aberații de sens invers, ce duc la anularea aberațiilor sferice. aberația cromatică: imperfecțiuni ce apare la oglinzi, lentile datorită fenomenului de dispersie a luminii naturale. Fasciculul incident de lumină naturală paralel va da o infinitate de focare colorate în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
o măsură a aberației de sfericitate. Corectarea aberațiilor de sfericitate se poate face la lentilele convergente cu ajutorul lentilelor divergente, deoarece aceste lentile au aberații de sens invers, ce duc la anularea aberațiilor sferice. aberația cromatică: imperfecțiuni ce apare la oglinzi, lentile datorită fenomenului de dispersie a luminii naturale. Fasciculul incident de lumină naturală paralel va da o infinitate de focare colorate în diferite culori cuprinse între FR, focarul radiațiilor roșii și FV, focarul radiațiilor violete. Pe un ecran așezat în focarul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
circulară luminată la margini de radiațiilor violete. Dacă se așază ecranul în focarul FV, marginile imaginii vor fi colorate în roșu. În cadrul aberației cromatice, întâlnim două tipuri de aberații: transversală și aberație cromatică longitudinală Pentru înlăturarea aberațiilor cromatice se folosesc lentile convergente și divergente lipite, întrucât focarele roșu și violet la lentilele divergente sunt invers așezate decât la cele convergente. 4.7. Instrumente optice. Un instrument optic este format dintr-un ansamblu de lentile, oglinzi și diafragme și cu ajutorul cărora se
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
în focarul FV, marginile imaginii vor fi colorate în roșu. În cadrul aberației cromatice, întâlnim două tipuri de aberații: transversală și aberație cromatică longitudinală Pentru înlăturarea aberațiilor cromatice se folosesc lentile convergente și divergente lipite, întrucât focarele roșu și violet la lentilele divergente sunt invers așezate decât la cele convergente. 4.7. Instrumente optice. Un instrument optic este format dintr-un ansamblu de lentile, oglinzi și diafragme și cu ajutorul cărora se pot obține și studia imegini ale obiectelor luminoase. Instrumentele optice pot
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
longitudinală Pentru înlăturarea aberațiilor cromatice se folosesc lentile convergente și divergente lipite, întrucât focarele roșu și violet la lentilele divergente sunt invers așezate decât la cele convergente. 4.7. Instrumente optice. Un instrument optic este format dintr-un ansamblu de lentile, oglinzi și diafragme și cu ajutorul cărora se pot obține și studia imegini ale obiectelor luminoase. Instrumentele optice pot fi: cele care dau imagini reale (ochiul, aparatul forografic și aparatele de proiecție) și care dau imagini virtuale (lupa, microscopul, luneta, telescopul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
obiectele situate mai departe de observator, a căror imagine se formează pe retină. În același timp ochiul se rotește în orbita sa, astfel ca axa optică să se îndrepte către obiectul privit. Din punct de vedere optic, ochiul este o lentilă convergentă cu distanța focală variabilă și dă imagini reale pe retină. În repaus, ochiul normal are planul focal - imagine pe retină pentru obiectele depărtate. Punctul cel mai depărtat, care se poate observa cu ochiul liber, se numește punct remotum și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
punct remotum și, la ochiul normal, este infinit. Când convergența este maximă, obiectul observat este în punctul proximum. Ochiul prezintă defecte de convergență: a) ochiul miop este ochiul prelungit ce are planul focal în fața retinei, iar corijarea se face cu lentile divergente. b) ochiul hipermetrop are forma turtită, iar planul focal se găsește în spatele retinei. Defectul se corijează cu lentile convergente. 243 c) ochi prezbit - posibilitatea de acomodare a cristalinului este slăbită din cauza vârstei înaintate. d) ochiul astigmatic - are abatere de la
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
prezintă defecte de convergență: a) ochiul miop este ochiul prelungit ce are planul focal în fața retinei, iar corijarea se face cu lentile divergente. b) ochiul hipermetrop are forma turtită, iar planul focal se găsește în spatele retinei. Defectul se corijează cu lentile convergente. 243 c) ochi prezbit - posibilitatea de acomodare a cristalinului este slăbită din cauza vârstei înaintate. d) ochiul astigmatic - are abatere de la formă simetrică, având corneea nesferică. Îndepărtarea defectului se realizează cu ochelari ce posedă lentile cilindrice sau prismatice. instrumente care
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
retinei. Defectul se corijează cu lentile convergente. 243 c) ochi prezbit - posibilitatea de acomodare a cristalinului este slăbită din cauza vârstei înaintate. d) ochiul astigmatic - are abatere de la formă simetrică, având corneea nesferică. Îndepărtarea defectului se realizează cu ochelari ce posedă lentile cilindrice sau prismatice. instrumente care dau imagini virtuale: 1. Lupa este o lentilă convergentă, cu distanța focală mică (2 - 10 cm), ce servește pentru detectarea obiectelor luminoase mici. Obiectul AB se așază între lentilă și focar, iar imaginea A’B
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]