2,434 matches
-
în limba română: ""Sub această piatră zac oasele răposatei Marii, giupâneasa logofătului Alexa Nicolescu de la Țara Românească, care s-a pristăvit aice la Rădăuți, la anul 1770, iulie 4 zile"". Lângă peretele nordic al altarului, în afara bisericii, se află o lespede funerară având o inscripție în limba română: ""Sub aceastră piatră odihnește robul lui Hristos Dumnezeu ieroschimonahul (Adrian) tată după trup preasfințitului mitropolit Iacov, înmormântat în anul 7256 (=1748) luna iunie 11"". Osemintele tatălui mitropolitului Iacob Putneanul, înmormântate aici, au fost
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
odihnește robul lui Hristos Dumnezeu ieroschimonahul (Adrian) tată după trup preasfințitului mitropolit Iacov, înmormântat în anul 7256 (=1748) luna iunie 11"". Osemintele tatălui mitropolitului Iacob Putneanul, înmormântate aici, au fost strămutate de către fiul său în anul 1758 la Mănăstirea Putna, lespedea funerară rămânând totuși la Rădăuți. Episcopul Lavrentie al Rădăuților care a păstorit aici câțiva ani în vremea domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) s-a retras din scaun și a îmbrăcat haina schimniciei cu numele de Leontie, devenind un vestit
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
mastabe, uriașe ridicături făcute din cărămizi de lut. La început monumentul era doar o mastaba clasică, peste o cameră funerară subterană, ce ajungea până la 28 m adâncime, accesibilă printr-un puț. Intrarea în această cameră a fost sigilată cu o lespede de granit cântărind trei tone. Sub îndrumarea marelui vizir Imhotep, construcția a fost extinsă și înălțată în mai multe etape, de parcă arhitectul antic ar fi încercat să vadă până unde se poate merge. Unii experți apreciază că monumentul funerar a
Imhotep () [Corola-website/Science/298534_a_299863]
-
nordul Moldovei (Șipeniț sau Onut) a existat o formațiune politică românească înainte de întemeierea Moldovei și probabil aflată sub influența varegilor La Vasileu, in fosta țară a Onutului (azi in Ucraina) există resturile unei biserici care avea un mormânt cu o lespede a ctitorilor cu semne și rune vikinge. Sarcofagele găsite în aceeași zonă sunt ale urmașilor vikingilor creștinați și slavizați (secolul al XII-lea). Filologul Ilie Gherghel, a scris un studiu despre cuvântul "valah" și despre cartierul Blachernae din Constantinopol și
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
cu monahi (printre care și starețul Isaia). În pridvorul bisericii se află, sub ocnița tabloului votiv, piatra de mormânt a episcopului Macarie, cel care a înscris în file de letopiseț povestea anilor de domnie ai ocrotitorului său, Petru Rareș, precum și lespedea funerară a mamei lui Alexandru Lăpușneanu. Ambele au fost aduse aici, potrivit tradiției, din pronaosul bisericii. Pe lespedea de pe mormântul Doamnei Anastasia se află următoarea inscripție: "Binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Alexandru Voevod, domn Țării Moldovei, a înfrumusețat acest
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
mormânt a episcopului Macarie, cel care a înscris în file de letopiseț povestea anilor de domnie ai ocrotitorului său, Petru Rareș, precum și lespedea funerară a mamei lui Alexandru Lăpușneanu. Ambele au fost aduse aici, potrivit tradiției, din pronaosul bisericii. Pe lespedea de pe mormântul Doamnei Anastasia se află următoarea inscripție: "Binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Alexandru Voevod, domn Țării Moldovei, a înfrumusețat acest mormânt maicii sale Doamnei Anastasia care a trecut la veșnicile lăcașuri și a fost îngropată aici la anul
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
din nou cu resturi. Spre est se zărește capătul anterior al ghețarului Breidamerkur, presărat cu numeroase fâșii șerpuite de piatră și argilă care s-au desprins din văile parcurse. Ghețarul sfârșește într-o lagună și uneori, cu un zgomot asurzitor, lespezi uriașe de gheață se desprind, pentru a pluti ca niște aisberguri. Între acești doi ghețari se întinde o mică pătură de gheață, Oraefajökull, ce acoperă un vulcan cu același nume, de pe care coboară numeroase blocuri de gheață. Vulcanul Oraefajökull, al
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
i s-au adus unele modificări: s-a refăcut interiorul și s-a reparat bolta, pe cheltuiala contesei Rachel Kendeffy de Malomvíz (1780-1840), al cărei nume este scris pe o placă de marmură în stânga amvonului. Portalul de intrare are o lespede inscripționată care face referire la anul 1702 și la donatoarea pe cheltuiala căreia a fost construită, Serédi Sophia. Luptele din toamna anului 1944 au cauzat avarii însemnate și acestei biserici. Biserica a fost reparată în cursul anului 1946.
Biserica Reformată-Calvină din Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/307492_a_308821]
-
din flăcări, el i-a încredințat-o lui Hunt, care avea să i-o predea soției lui Shelley. Cenușa rezultată din incinerare a fost trimisă într-o urnă la Roma și îngropată (la 7 decembrie) în cimitirul protestant, sub o lespede simplă, pe care a fost gravată următoarea inscripție a lui Hunt: "PERCY BYSSHE SHELLEY, COR CORDIUM, NATUS IV AUG. MDCCCXCII, OBIIT VII JUL. MDCCCXXII" ("Percy Bysshe Shelley, Inima inimilor, născut la 4 aug. 1792, mort la 8 iul. 1822"). Iar
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
15 septembrie - 27 octombrie 1642), orașul vechi fiind zugrăvit pe fundal. Catapeteasma bisericii a fost realizată și montată în biserică în anul 1838. În pronaosul bisericii se află mormântul Domniței Ruxandra, fiica lui Grigore Ghica Vodă, îngropată în anul 1780. Lespedea funerară este frumos decorată cu diferite ornamente (soarele și luna, simbolizând viața și moartea) și stemele domnitorilor Moldovei. Pe piatra de mormânt este săpată o inscripție în versuri în limba greacă, care a fost tradusă astfel de către profesorul N.G. Dossios
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, moare în 1627 și este înmormântat în biserica sârbeasca din Raab (azi Györ în Ungaria). În 1640 Anca și sora sa, Elina, vor aduce rămășițele domnești în țară și le vor îngropa la Comana, iar lespedea gropii comune de la Comana este pusă ulterior anului 1640. La 1667 este înmormântat la Comana Drăghici Cantacuzino feciorul Elinei‚ care moare la Constantinopol și e adus în țară de fiul său, Șerban Cantacuzino. Tot aici va fi înmormântat mai apoi
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
mormânt l-a împodobit domnul Toader, mare logofăt, cneaghinei sale Nastasia care a trecut în veșnicul locaș în anul 7035 luna septembrie 29 zile"" (1527). În pronaos se află mormântul episcopului Eftimie al Rădăuților (1558-1561), decedat în anul 1561. Pe lespedea sa funerară se află următoarea inscripție: ""Aici este mormântul Prea Sfințitului nostru Părinte Eutimie - fost episcop de Rădăuți și care s-a înmormântat aici unde s-a călugărit - să-i fie lui pomenirea veșnică"". De asemenea, în partea stângă a
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
1472, putând fi ușor confundată cu foarte cunoscuta stemă a Vaticanului). Biserica actuală este o construcție bine închegată, cu fundațiile de la navă, cor si sacristie ridicate într-o singură etapă. Materialele folosite au fost piatra de carieră de dimensiuni medii, lespezi mari de piatră aduse din castrul roman Potaissa, rebuturi de piatră medievală prelucrată, precum și pietre refolosite de la construcția mai veche. Toate acestea au fost așezate în asize aproximativ regulate, egalizate cu pietre mici și fragmente de cărămizi romane. Mortarul este
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
foarte diversă și cu conflicte deosebit de ascuțite. Personajul principal este muncitorul comunist Anton Filip, fost o vreme activist de partid și devenit apoi lucrător în aparatul de stat. În toamna anului 1948 el este numit ca director al fermei agricole „Lespezi”, situată pe malul brațului Borcea, în bălțile Dunării. Sarcina sa trasată de partid este clară: punerea pe picioare a fermei pe care o conduce. Anton Filip crede inițial că se va lupta doar cu fostul administrator al fermei, Răghină și
Valeriu Emil Galan () [Corola-website/Science/308318_a_309647]
-
activistului de partid Prund, precum și salariați cinstiți și muncitori ca mecanicul Prodan și vizitiul Mitu Cîrstei. Dacă primul volum pune accentul pe problemele oamenilor de la ferme de stat, cel de-al doilea volum are în centru viața oamenilor din satul Lespezi. Sunt urmărite evenimentele dintr-o singură noapte, urmărite pe o multitudine de planuri și din diverse perspective. Două acțiuni domină cel de-al doilea volum: mutarea inventarului fermei peste Borcea, în fața unei primejdii de inundație și descoperirea unor manifeste subversive
Valeriu Emil Galan () [Corola-website/Science/308318_a_309647]
-
rămas un cătun mic până la venirea austriecilor, când, în jurul bisericii fostei mănăstiri se mai aflau doar 13 case. În secolul al XVI-lea, în locul bisericii de lemn s-a construit o biserică de zid. În pronaosul bisericii se află nouă lespezi funerare, datând din veacul al XVI-lea (1510-1590) și provenind desigur din vechea mănăstire a lui Iațco, dintre care cinci conțin inscripții ce consemnează nume românești, alte două - nume grecești, una - un nume rutean și ultima - un nume nedefinit. În
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
XX-lea, după comunicarea lui Leon Ion Popovici (1836-1893), preotul armean din Suceava și protoiereul diocezan patriarhal, în podul bisericii se afla spart un clopot vechi adus de armeni în timpul imigrării lor din Armenia în Moldova. În interiorul bisericii se păstrează lespedea funerară a diaconului Asvadur, fiul lui Cailcea, datată cu anul 1522 (anul 971 al erei armene). Acesta fusese îngropat la temeliile bisericii, unde se mai găseau și alte două morminte mai vechi. Piatra sa de mormânt a fost descoperită alături de
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
Mănăstirea Zamca), în dreptul bisericii armenești. Se spune că de la cât sânge a curs atunci, zidurile clopotniței deveniseră de-a dreptul roșii, încât de atunci i-a rămas denumirea de Turnul Roșu. Scara exterioară a turnului-clopotniță este realizată prin suprapunerea câtorva lespezi de mormânt. Pe acestea se mai disting inscripții în armeana veche, care nu au fost încă cercetate. În ultimii ani, experții restauratori care efectuează lucrările de consolidare la Biserica "Sf. Simion" au semnalat faptul că Turnul Roșu este un obiectiv
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
care se înalță turla. Altarul este poligonal în exterior. Cercetările arheologice au demonstrat că biserica era compusă inițial din naos și altar, iar pronaosul a fost adăugat mai târziu, în secolul al XVII-lea. În interior, pardoseala era realizată din lespezi de morminte mai vechi, pe care arheologul Florin Hău le-a datat "din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea". Săpăturile arheologice efectuate de o echipă de arheologi suceveni (Florin Hău, Ștefan Dejan și Ion Mareș) din cadrul
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
afla o piatră funerară din 1618 cu următoarea inscripție: "„Aceasta este piatra odihnei lui Isaia Muhalean, fiica baronului Andon și a Mualei, decedați într-o (zi de) luni a (anului) 1067”". În afară de aceasta, pe pardoseala bisericii se află și alte lespezi funerare ale căror inscripții sunt ilizibile. De asemenea, pe scara exterioară a turnului clopotniță se află câteva lespezi de mormânt. Pe pietrele funerare mai vechi se află inscripții în limba armeană. O traducere aproximativă ar fi următoarea: <poem>:"„Mormântul lui
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
Andon și a Mualei, decedați într-o (zi de) luni a (anului) 1067”". În afară de aceasta, pe pardoseala bisericii se află și alte lespezi funerare ale căror inscripții sunt ilizibile. De asemenea, pe scara exterioară a turnului clopotniță se află câteva lespezi de mormânt. Pe pietrele funerare mai vechi se află inscripții în limba armeană. O traducere aproximativă ar fi următoarea: <poem>:"„Mormântul lui Khanum Lângă peretele sudic al bisericii se află două monumente funerare puse pe mormintele următorilor:
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
dovedit neconcludente, dar cele din interior au dus la determinarea a trei etape în construcția lăcașului de cult. În interiorul bisericii, sub pavimentul din cărămidă de secol XIX, situat aproape de axul longitudinal, s-a descoperit un mormânt din perioada medievală, fără lespede deasupra, care s-a păstrat intact. Biserica Mănăstirii Hagigadar este construită în stilul artei moldovenești. Din punct de vedere arhitectonic, ea are o formă dreptunghiulară cu absida altarului spre răsărit așa cum este la toate bisericile armenești. Turla este octogonală și
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
doi delfini și alte motive decorative. In desenul lui J. Ackner, capul „Medusei”, destul de șters și nereușit, seamană mai degrabă cu acela al unui bărbat cu barbă și plete. Pe latura scurtă există un „kantharos”. In secolul al XIX-lea lespedea mai avea încă un motiv încrustat, care între timp a dispărut (o simplă roată sau monograma creștină XP ?). La Muzeul Brukenthal din Sibiu s-a păstrat un desen al plăcii, inclusiv al acestui misterios însemn dispărut. Desenul a fost executat
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
ovală, cu dimensiuni de 15 x 16 mm și poartă inscripția latină VTE . Urarea aceasta se întâlnește pe numeroase obiecte paleocreștine romane de după anul 250 d.C. Inelul se află în prezent la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj. O lespede de piatră găsită la Turda aparține sculpturilor romane cu banchetul funebru. In tematica sculpturii funerare, banchetul funerar a devenit cu timpul un simbol al credinței în nemurirea sufletului, al vieții de după moarte. Defunctul, împreună cu membrii apropiați ai familiei, sunt înfățișați
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 23, sculptate și ele în basorelief
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]