3,144 matches
-
epocă își are postmodernii ei", cine ar fi azi la noi, postmodernii? Cel dintîi care a folosit în mediul românesc cuvîntul postmodern, după cum ne informează Mircea A. Diaconu, a fost Alexandru Mușina, în 1981, referindu-se la un soi de lirism ce urmează modelul modernist, impus de Eliot și Pound. În 1986 poetul nostru reia subiectul, apreciind "curentul" în cauză ca fiind "caracterizat printr-o anume epuizare a invenției, prin sentimentul că tradiția nu e sufocată, prin eclectism și reluare/sinteza
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
un bun inventar de exemple.) În schimb, miniaturile picturale reunite în ciclul aproape omonim, În alte camere, alte glasuri de ieri, mi se par, toate, admirabile. În ciuda dificultății lor reale. Care nu vine doar din structura oarecum ermetică sau din lirismul vibratil pus în act aproape pretutindeni. Ci, în primul rând, din ceea ce în artele plastice se numește supraimprimare secundă. Peste pânze de demult, Alex. Leo Șerban mai pune un strat de culoare. Iată un interludiu de Bosch: „e noapte/ gurile
Aspecte lirice contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5447_a_6772]
-
posomorî Turonok, - tot timpul faci bășcălie, Dovlatov. Faci bășcălie chiar și la ședințele colectivului. Numai când nu ești de față nu faci bășcălie. - De ce m-ați chemat? - întreb. Turonok tăcea. Își îndreptă ținuta, ca și cum ar fi trecut din starea de lirism în cea de lucru. Începu să vorbească ferm și clar: - Peste o săptămână se aniversează eliberarea Tallinului. Data aceasta va fi pe larg consemnată. Inclusiv în paginile gazetei... Sunt vizate diverse aspecte - administrative, culturale, sociale... Toate secțiile redacției pregătesc materialele
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
lui Andrei Logojan. Aceasta se înscrie în genul teatrului absurd-poetic, din scenariu nelipsind poeme semnate de Marin Sorescu, Radu Tudor Ciornei și Romeo Rostaș. Depășind granițele exprimării teatrale tradiționale, montarea tinde spre zona teatrului-dans, unde coregrafia și exprimarea corporală îmbogățesc lirismul textului cu nuanțe inedite. MONICA DIANA MITROI
Agenda2005-43-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284333_a_285662]
-
pe care poetul a fixat-o, de la început, cu multă fermitate. Poezia adevărată nu excelează neapărat prin claritate, și autorii care confundă turnantele de montaigne russe ale versului cu șirurile logice ale silogismului fac o eroare care, sporind înțelegerea, sacrifică lirismul. O "zeamă de creier", cum a numit Al. Piru opera poetică a Anei Blandiana, nu e un calificativ prea măgulitor pentru nici un practicant al genului. Și totuși, cel puțin la fel de frecventă este și greșeala contrară, aceea de a pune pe
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
a interpretului în redarea muzicii. Lucrarea de mare poezie și subtilitate expresivă, conține dificultăți tehnice inimaginabile. Emil Vișenescu a realizat o versiune excepțională a acestei creații dificile care îngemănează original sensibilitatea și virtuozitatea instrumentală; interpretarea inspirată, plină de noblețe și lirism a evidențiat cu mult rafinament timbralitatea specifică a fiecărui sunet ori motiv muzical. În afara momentelor lirice, evocatoare, solistul a acordat atenția cuvenită secvențelor strălucitoare, de anvergură instrumentală. Publicul a fost captivat de aplombul și lejeritatea cu care au fost executate
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
mai multe zile, acutizate deja în memorie și în afecte. Aici se simte cel mai bine mâna de poet a Constanței Buzea. Nimic nu e transcris în grabă. Emoțiile, mai ales ele, sunt lăsate să se așeze, să se limpezească. Lirismul n-are nevoie de priză imediată. Intensitatea îi e suficientă. Ca dovadă că se-ntâmplă frecvent ca la sfârșitul consemnării (ori chiar în locul ei) să apară câte un grupaj de poeme. Gradul în care coerența jurnalului depinde de cât de
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
de M. Cărtărescu ca fiind lung, narativ, aglutinant, (auto)ironic, imaginativ, ludic, autoreferențial, metatextual, cu efecte retorice și aluzii culturale savante, poezia lui în ansamblu are cel puțin un element care o individualizează: este vorba de o anumită doză de lirism infuzată perseverent, dar fără ostentație, în aproape toate poemele sale, disimulată în primele volume sub forma revelării unui miez ascuns al prozei vieții comune, mai evidentă în poemele de după 1989. De altfel, dacă citim articolele programatice ale poetului, descoperim o
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
din tabăra de la Năvodari, poreclită de colegii ei Chelbasan. Alcătuită din trei părți, această sensibilă biografie narativă în versuri (poemul ca mimesis al prozei), realistă și "autentică", construită cu o simplitate dezarmantă, minim metaforică și fără artificii stilistice își dezvăluie lirismul tocmai din aparentul dezinteres pentru lirism, prin miraculoasa dicție a amalgamului de amănunte și detalii din universul infantill. Spre deosebire de celelalte personaje menționate, Ana Maria Sandu nu se oprește însă doar la o perioadă clar delimitată sau la un moment anume
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
colegii ei Chelbasan. Alcătuită din trei părți, această sensibilă biografie narativă în versuri (poemul ca mimesis al prozei), realistă și "autentică", construită cu o simplitate dezarmantă, minim metaforică și fără artificii stilistice își dezvăluie lirismul tocmai din aparentul dezinteres pentru lirism, prin miraculoasa dicție a amalgamului de amănunte și detalii din universul infantill. Spre deosebire de celelalte personaje menționate, Ana Maria Sandu nu se oprește însă doar la o perioadă clar delimitată sau la un moment anume al personajului. Cum o arată și
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
în paginile "Convorbirilor literare" este sporadică; la fel și a lui Lenau. Este însă mai presus de îndoială faptul că, în modelul literar european construit de junimiști, poezia germană ocupa un loc distinct, justificat de o îmbinare considerată acceptabilă a lirismului cu meditativul. Când vreunul dintre poeții Junimii nu respecta proporțiile, accentuând cel de al doilea element, colegii de societate interveneau drastic, așa cum a făcut Maiorescu în cazul lui Eminescu (,reflexiv mai peste marginile iertate"9), chiar și mai dur, cum
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
se limpezește ceața / Dacă furnica duce povara harului / E semn că între brațele reci / Un trup al iluziei a înviat. // Numele tău nu se rostește / Ci se mistuie / În arderea fără cenușă" (Ardere fără cenușă). Gravitatea inteligentă, melancolia salubră a lirismului semnat de Gheorghe Pârja îi girează nota personală. 3. De o speță deosebită este Echim Vancea. Empatia acestuia nu se arată decît indirect, prin intermediul unor proceduri laborioase, printr-o complicație care s-ar putea să reprezinte un semn de discreție
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
Albatros, 1978; Trei poeți persani: Omar Khayyam, Saadi, Hafez, Ed. Științifică și enciclopedică, 1982) și pot depune mărturie că nu numai în aceste cărți, dar și în nesfîrșitele noastre turniruri ca susținători ai perfecțiunii poeziei persane, respectiv, arabe vechi, elocința, lirismul și toate celelalte înzestrări ale îndrăgostitului erau indiscutabil de partea sa. Mioara Cremene știe că Otto Starck, azi, "trăiește în enormă sărăcie și izolare, într-o suburbie a Tel-Aviv-ului" și i-a citit recent o traducere "într-o revistă israeliană
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
și impulsurile recunoașterii admirative. Cu bună intuiție, Ion Dur se retrage, într-un anume moment, cu un pas, spre a da cuvîntul lui Vasile Băncilă care i-a trasat Profesorului un excelent portret: ,Putere logică, dialectică și totuși un anume lirism de fond, filiații și vizări metafizice și totuși apreciind viața de societate; un oarecare dogmatism de ultime rezerve, de mari certitudini și totuși un relativism de rară capacitate de mlădiere; tenacitate și subtilitate sau intransigență și abilitate tactică; îndrăzneală neobișnuită
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
a propus autorul, adică, începând chiar cu eseul-manifest inaugural despre devitalizarea metaforei. Tot mai convins de resurecția epicului în poezie, dar și de faptul că "tema fundamentală a poeziei este iubirea și echilibrul ei în moarte", Valentin Tașcu crede că lirismul se va salva o dată cu cititorul, nu doar printr-o reîntrupare epico-ritmică în cugetări și personaje romanești, ci și printr-o acoperire (recurs la un "paleativ", cum hiperurbanizează V. T. de mai multe ori, corect paliativ; palliativo, it., palliatif, fr.) eseistică
Criticul, eseist și poet by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12254_a_13579]
-
generalizat și precar; întrucât vizează permanentul, ceea ce în fragilul joc al vieților de fiecare zi se conservă, inalterabil. Cum se exprimă undeva, poetul refuză mereu să abdice de la "înțelesul minunii". S-a putut spune, se va mai spune, că acest lirism a învățat lecția unui Blaga, și el pătruns de "largi fiori de sfânt mister"; că într-un tabel mendelevian de istorie literară poezia lui Adrian Popescu ocupă o căsuță "neomodernistă", de vreme ce, în anii 70 ai secolului trecut, se afla, cu
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
Gheorghe Grigurcu "Genare" (Emil Brumaru, într-o poezie) Ovidiu Genaru aparține, alături de Emil Brumaru și Petre Stoica, unei triplete de aur a lirismului nostru contemporan. Dacă Brumaru cultivă un angelism ironic prin saturație stilistică iar Stoica un provincialism tematic ca o formă de ironie obiectivată, Genaru propune un jurnal în notațiile căruia ironia constă în detașare morală. Voiajor pe valul fluxului temporal, turist
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
și în cazul lui Brumaru, poate fi un accent polemic mascat. Anvelopa feerică a majorității poemelor face plauzibilă ipoteza unei evitări deliberate a realității epocale sumbre de care autorul e cu prisosință conștient. Între aceste două puncte extreme se desfășoară lirismul lui Ovidiu Genaru, vădind o inocență mai curînd simulată decît nativă, întrucît dominată de voluptățile estete. Fantezia dislocă subiectele, umplîn-du-le cu delicatețuri ingenioase, cu suavități bine puse la punct prin procedee ale insolitării. Senzualitatea motivului trece fără a dispărea într-
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
în lirica poetului "șaizecist" lucruri care nu se lasă cu ușurință fixate și înseriate, un ton, o modalitate, o atmosferă ce rezistă cu brio - chiar și într-un registru al delicateții - comentariilor critice prea rezolute. Aș spune că este chiar lirismul acestei poezii intens-meditative, un anumit lirism ce se desprinde din momentul Blaga, se sincronizează cu revoluția imaginativă și lexicală a lui Nichita Stănescu, pentru a rămâne suspendat, apoi, în propria condiție imaterială, eterică. Cel puțin până la pragul volumului de graniță
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]
-
nu se lasă cu ușurință fixate și înseriate, un ton, o modalitate, o atmosferă ce rezistă cu brio - chiar și într-un registru al delicateții - comentariilor critice prea rezolute. Aș spune că este chiar lirismul acestei poezii intens-meditative, un anumit lirism ce se desprinde din momentul Blaga, se sincronizează cu revoluția imaginativă și lexicală a lui Nichita Stănescu, pentru a rămâne suspendat, apoi, în propria condiție imaterială, eterică. Cel puțin până la pragul volumului de graniță L'ailleurs (inspirat tradus Înaltăpartele), experiența
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]
-
raționamente mai degrabă logico-filozofice decât poetice. Primii sunt inspirați, bolborositori, profetici; ceilalți, uscați și didactici. Zona de mijloc, a întâlnirii și contrabalansării celor două tendințe, e mai dificilă, dar profitabilă estetic. Să vedem, după atâta teoretizare, câteva poeme caracteristice pentru lirismul bine conținut al lui Ilie Constantin: "Nici amintirea vântului nu bate/ pe orizonturi de ocean deschis./ Oprită-i nava de singurătate./ Văzduhul stă ca-n pleoapa unui vis./ Carne și lemn așteaptă galeș zorii./ Sirenele de nicăieri nu vin./ Adorm
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]
-
să fac cu ea, să o joc / cu mîna, cu piciorul, cu capul / ca în copilărie // Dar pasărea din grădina mea împovărată de pomi/ îmi spune să nu o ating / s-ar putea să fie fructul periculos / al neantului" (Armă). Lirismul lui Radu Ulmeanu, de o cu totul remarcabilă coerență oferită de hybris-ul materialist, e o mixtură de tradițională sumețire și de negație modernă, în nota unui hippysm rustic. Radu Ulmeanu, Prăpastia numelui, Pleiade, 2009, 100 pag.
O superbie biologică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6343_a_7668]
-
și fapte ritualice, mai răsare, din cînd în cînd, precum aflăm uneori în textele gnostice, ideea lirică. Ambiguitatea marii poezii, atît de prezentă în prima etapă, va fi cu totul pierdută în Imne, unde limpezimea copleșită de lumină va congela lirismul pînă la extincție". Încă o dată putem observa că "ambiguitatea", atît de păgubitoare ethosului (încercare de care n-a fost scutit nici autorul Infernului discutabil, date fiind tangențele sale la discursul naționalist oficial), constituie un climat foarte favorabil în sfera esteticului
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
realități de bîlci ale acestui deceniu colorat. Nu trebuie neglijat însă că autorul surprinde și o dimensiune delicată, lilială a unora dintre aceste realități. Dincolo de atitudinea preponderent caragialescă, care face forța și farmecul acestui roman, răzbate și un soi de lirism moldovean, dar numai pe alocuri și în cantități corecte. Dragostea dintre doamna Pelaghia și domnul necunoscut nu e doar un adulter între vecini, ci și o instabilă, precară, dar reușită de fapt formă de evazionism sentimental. Trăirile amorfe ale acestei
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
ajută, cum ar spune Plotin, să „înlături prisosul, să îndrepți ceea ce e strâmb, să cureți ceea ce e întunecos [în propria ființă], făcându-l luminos...”. Iar în anii din urmă, artiștii tind cu oarecare consecvență spre recuperarea armoniei, a consonanței, a lirismului, a purității melodice primordiale. Au fost trei zile dense, în care s-a spus „mult în puțin”, fiecare eveniment reușind să coaguleze un public al cărui număr a depășit toate așteptările - semn că omul modern e dispus, în fine, să
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]