2,404 matches
-
a scris, e drept, și o „carte unitară”, Pitoresc și melancolie, o carte foarte înrudită ca spirit cu Barocul lui Eugenio d’Ors. O carte de 262 de pagini, alertă și profundă, plină de o erudiție nu lipsită de voluptate livrescă și de umor, ca în Pseudokinegetikos, în Rabelais sau în subsolurile savante și malițioase din studiile istorice ale profesorului Alexandru Elian. Cartea sa recentă, Ochiul și lucrurile, apărută la începutul acestui an (editura Meridiane) se deschide, în chip de introducere
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
neapărat urmată de măsuri sau se aplică de instanța executivă de conivență cu factorii ierarhici. Deși dispunem de numeroase curele de transmisie În lipsa unui organism popular de control, măsurile rămân gesturi platonice. În acest context manifestările științifice nu depășesc caracterul livresc a unor orizonturi intelectualiste care ființează În paralel cu realitățile aberante și Îngrijorătoare ... În cazul abordării unor teme proprii Ecologiei Umane ca apărarea patrimoniului istoric, cultural sau etnic se pot Înregistra și consecințe, punitive evident pentru autor” (1989 vol. XXXIII
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Or, după ce parcurgi, ca într-o călătorie fascinantă, Copacul, admirând paginile luminoase, ca pe niște peisagii captivante, și după ce înfrângi alte porțiuni ale acestui drum, care are și capcane, întârziind călătoria (cartea se adresează cititorului cu anumit stagiu în întreprinderile livrești), Copacul devine o amintire asumată în trecutul artei de cititor; se înscrie într-un fond interior personal. Sau, voi spune așa: Copacul lui Fowles face parte de acum înainte din sufletul meu. Cine poate aspira la un succes mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Scena în care Terzi plutește mort la malul mării cu fărâme de scoici în păr, mi-a fost inspirată de o povestire și imagine din Universul copiilor (poate N. Batzaria), care m-a fermecat în copilărie. De remarcat e inspirația livrescă, proiecția fantasmatică, cu surse serioase în imaginarul copilăriei. Doar că romanul lui Pavel Chihaia nu a urmărit atât proiectarea unei realități marine a vaselor și a mari narilor, cât remitologizarea epică a unui spațiu autohton mozaicat, foarte bogat în sugestii
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
alte împrejurări, mă simt puțin stingherită. Scriu și scriem în 22, pentru un public deschis acestui gen de simpatii. Mulți dintre cei ce scriu și mulți dintre cei ce citesc au ajuns pe o cale directă sau pe o cale livrescă în „America”. Sunt, carevasăzică, „americanizați”, contaminați de acea civilizație a „făgăduinței” că libertatea se poate concilia cu legea, meritul cu veniturile și statusul, regula majorității cu drepturile minorităților, competiția cu egalitatea de șanse, dreptul la liberă exprimare cu respectul pentru
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
exprimare a fost sugrumată sub cenzură. Am moștenit o societate ruinată moral, politic, economic, cultural. Cu această ruină în și lângă noi am intrat în șocul unei lumi față de care nu puteam să avem altă empatie decât cea din surse livrești și radiofonice. Mai mult, nu ne cunoșteam societatea altfel decât din experiența proximității. Cercetările sociale au fost nu doar cenzurate, ci chiar cvasiinterzise din 1977. Fiecare trăia cu percepția directă a „celorlalți”, în ignoranță față de lumea mai largă. Guvernele României
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a Stagiritului asupra gestionării puterii și asupra rolurilor socio-economice și culturale (masculin-feminin, stăpân-sclav), considerate până în timpurile moderne, de toate instituțiile, ca fiind "naturale". Imaginarul medieval s-a constituit pe baza unor formațiuni discursive care nu au avut întotdeauna o sorginte livrescă pur bizantină. Unele aspecte, ce țin de etică sau de justiție, de organizarea socială sau de raportul dintre perceptibil și non-perceptibil, de înțelegerea divinului sau de relația sa cu credința sau cu teoria virtuților, au rădăcini adânci în imaginarul filosofic
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
folcloristic, și compararea cu Rabelais, Sterne și Anatole France, oricât ar părea de paradoxală, apare legitimă. Erudiția unui Rabelais încîntă prin veselia care o întreține, prin "joyeuseté", iar mecanismul e paralela continuă între actualitate și experiența acumulată. Prejudecata că autorul livresc trebuie să fie neapărat un umanist face ca Creangă să fie admis cu greu ca erudit, uitîndu-se că există o știință orală, care poate oferi tot atâtea citate ca și cărțile. Umanist al științei sătești, Creangă scoate din erudiția lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gingășie gonind iute vitele din foc: "vita muncește ca și omul și-i păcat să ardă". Toate momentele se vor regăsi la Rebreanu pe proporții grandioase. CALISTRAT HOGAȘ Calistrat Hogaș (1849-1917) e un profesor, deci un cărturar. Literatura lui e livrescă, fără a fi seacă, pedantă cu prospețime. Hogaș e paralizat de respect pentru clasici și nu îndrăznește să scrie decât la bătrânețe, după îndelungi examene de conștiință. Omul care a corectat mii de teze e sever cu sine însuși. Boema
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bocceaua la spinare și într-un costum neverosimil o ia la picior spre munți. În proza sa nesigură și genială se văd urmele profesorale, poncifele. Toate figurile din poetică sunt puse la contribuție, dar mai ales se recurge la elementul livresc. Gluma miroase a catedră, și prietenii de la Viața românească, prinzîndu-i mecanismul, îi trimiteau scrisori cu titluri de fantezie: "Bătrînule Fakir și delicioasă scrumbie", "Ilustrule Belezis și grațioasă balenă", "Ilustrule Ahasverus și somnorosule morun", "Drăgălașă Giocondă și frumoasă Fiametta", "Voluminoasă Saltea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tine, Și mă încînt de-această locomoțiune minunată, Ce îmi permite să ajung cu bine, Cu toate că-i înzăpezită linia ferată. Revăd căsuța ta de zarzări adumbrită, Revăd Danubiul și balta înverzită, Revăd atâtea colțuri răzbătute-n mai. Intimismul simbolist și livresc e împrospătat de un clasicism elegiac de factura Ovid-Catul-Properțiu. Frigul ținuturilor critice, mormintele, ceea ce întunecă existența sub soarele mediteranean și printre albele coloane, acestea sunt ideile poetice ale elegiacului, clasic nu în decor ci în substanță. Teroarea de mări negre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și adânc, preocupat îndeosebi de stabilirea valorilor. El e un spirit critic tinzând la construcție. Adrian Marino e mai ales un eseist, curios și malign, mare scotocitor de cărți, cu un stil intelectual și acut, încă de pe acum, de excursie livrescă. G. Mărgărit, înclinat mai mult spre lirică, pune în articole critice intuiție fantastică și expresie amănunțit plastică. G. Ivașcu s-a dedicat tehnicii jurnalistice. REFERINȚE CRITICE ă...î Nu se poate să nu recunoaștem în această lucrare un caracter de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
creatorului să aleagă, în vederea consolidării viziunii sale despre viață, aspecte cât mai variate, similare unei experiențe multilaterale a existenței. Citind numai într-un domeniu preferențial, scriitorul poate gândi, cel mult, ca un istoric literar, teoretician, etc., sărăcinduși creația. La experiența livrescă trebuie să se adauge experiența propriu-zisă de viață, cunoașterea oamenilor, ceea ce constituie tot un proces de instruire. Cunoașterea limbilor străine joacă, de asemenea, un rol important în perfecționarea artistică a creatorului de literatură deoarece, pe lângă lărgirea orizontului cultural, el poate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
contribuie la "a lua cunostință de...", în speță uite și iată), examinând modul în care acestea și-au modificat uzul în timp (de exemplu, de la înlocuirea în comunicarea actuală, în anumite contexte, a colocvialului uite și creșterea în importanță a livrescului iată), încercând să stabilim o legătură între extinderea sferei de utilizare și evoluția proprietăților enunțiative ale formei prezentative; − vom încerca să prezentăm funcțiile comunicative (valorile pragmatice) ale unor alocutive hortative, numite de noi de mobilizare (care realizează o ofertă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
parte, se găsesc în texte postate pe internet, având o frecvență diferită. În general, adverbele considerate "rare" de DOOM2 nu se regăsesc deloc în corpusul lucrării (artificialmente, forțamente, generalmente, legalmente, oficialmente, simplamente, sinceramente); materialmente are 3 ocurențe, necesarmente, 6, iar livrescul completamente apare de 5 ori. În corpus sunt prezente și adverbe în -mente care nu apar în cele două dicționare: absolutamente, cordialmente, culturalmente, exclusivamente, fundamentalmente, idealmente, individualmente, intelectualmente, literarmente, paradoxalmente, politicamente, solemnamente, spiritualmente, strictamente, vocalmente, dintre acestea în DI 1957
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
autor având cultura imaginii intelectuale, pasionat al extazului și al dicțiunii lirice impregnate de erudiție. Poeziile sunt de mici dimensiuni, titlurile concentrează discursul și au menirea de a stimula fiorul întâlnirii cu o imaginație ținută totuși sub controlul numeroaselor simboluri livrești, pe care poetul le evocă învăluindu-le în nostalgia unor timpuri imemoriale. Scrise pe gustul și după moda anilor ’70 din secolul al XX-lea, când poezia se elibera de aluviuni și năzuia spre esențe, versurile din volumele următoare sunt
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Chiar de la debut, versurile lui Ț. învederează propensiunea spre lirismul intelectualizat. Primul volum, Lebede negre (1936), adăpostește, asemenea celor următoare, termeni științifici, toponime, denumiri din sfera culturii (istorice, mitologice, artistice), aluzii (inclusiv titulare) livrești: Loreley, Străzile din Bruges, Tăcut și tainic Luvru, Elipse orfice, Pașii licornului, Tiche Fortuna, Întâlnire cu Verhaeren, Corbul lui Poe, Anabasis, Cosmograme, sintagme livrești, precum „romantismul lunii”, „temeritatea unor perihelii”, „tristețea curbei”. O poezie, Sub lunae luce, semnalată și de
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
asemenea celor următoare, termeni științifici, toponime, denumiri din sfera culturii (istorice, mitologice, artistice), aluzii (inclusiv titulare) livrești: Loreley, Străzile din Bruges, Tăcut și tainic Luvru, Elipse orfice, Pașii licornului, Tiche Fortuna, Întâlnire cu Verhaeren, Corbul lui Poe, Anabasis, Cosmograme, sintagme livrești, precum „romantismul lunii”, „temeritatea unor perihelii”, „tristețea curbei”. O poezie, Sub lunae luce, semnalată și de G. Călinescu, e scrisă în întregime în latină. Prozodic și prin atmosfera sufletească, o seamă de versuri de aici, ca și din Eternul spirit
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
în vitraliile de catedrală: „Vremelnica făptură de om cioplită-n om / Își veșnicește visul pe-un pământesc vitraliu”. Romantismul sensibilității se convertește frecvent în parnasianism. Vibrații intime, peisaje sufletești sunt absorbite de decoruri, fenomenalități obiective, nu mai puțin de reminiscențe livrești. Unele dintre cele mai reprezentative piese fixează priveliști culese în cursul unor călătorii, bunăoară cele din Bruges: „Lagune-adânci își mișcă tentaculul fluid / Lent ruginind zăvoare și înverzind pereții / Și poduri gri de piatră arcadele-i închid / Sub pâcla violetă a
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
Verlaine, E. A. Poe, iar din lirica autohtonă pot fi percepute influențe care trimit la Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Pillat și mai târziu la Nicolae Labiș. Sub influența modelelor, sunt invocate numeroase personaje literare (Pygmalion, Don Quijote, Ofelia ș.a.), dar caracterul livresc și lipsa de coerență în alegerea unei maniere de a scrie poezie imprimă o notă inautentică multor versuri. Antologia Cântarea cântărilor mele (1971) cuprinde poeme din anii 1940-1971, ceea ce aduce împreună lirica începuturilor și versificările activiste, angajate, în felul lui
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
barbiană, regăsită de mai mulți poeți ai epocii. Însuflețită de un elan vitalist adolescentin, poeta își circumscrie un univers mitizat, populat de ființe simbolice precum șarpele, vulturul, cavalerul. Definitoriu pentru întreaga ei creație, conflictul dintre cultură și viață, dintre trăirea livrescă și cea autentică, prin care poți avea acces la armonia cosmică, se percepe încă de pe-acum : „Vreau să alerg pe claviatură/ cu clinchet de glezne stelare/ să nu mai respect registrele orgii/ și praful gotic din propria-mi umbră
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
folcloric în registru mixt, blagiano-barbian: poemele, intitulate „inele” și grupate în șapte cicluri de câte nouă compoziții, „descriu” peisaje bucolice purtătoare de „semne” (cercul, lumina, Columna, apa, pasărea, nunta etc.), în care tensiunea derivă din jocul - și aici cu trimiteri livrești - dintre închis și deschis, ascundere și revelare, dintre hieroglife și „vorbele limpezi”. Astronomia ierbii (1981) marchează un punct de cotitură. Pe de o parte, intervine o criză ontologică, adâncind conflictul dintre realitate și poezie, dintre „natură” și „cultură”. Sentimentul trecerii
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
coboară./ Peceți mari de lună ca niște copite/ mă izbesc în obraz [...] Blând, fânul acoperă/ vechi treceri, mari pietre albite și vinete/ cearcăne tulburătoare de pace” (Cu fața ascunsă). Pe de altă parte, multe poeme respiră un aer vag optzecist: livrescul discursiv, poezia cotidianului, colocvialitatea, o detașare pe alocuri ironică. Cele două tendințe - spre neoexpresionism și spre postmodernism - nu exclud mai vechea apetență pentru simbolismul încifrat, în poeme precum Materia signata, Febra de trei zile, Pasărea Rok etc. În volumul din
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
melancolic: tragismul neputinței de a fixa emoția sau de a ieși definitiv din „lumea” culturii în adevărata lume a vieții. Substituiri (1983) este o culegere eteroclită, în care se întâlnesc mai multe influențe sau tipuri de discurs practicate și înainte: livrescul pe alocuri prețios, de inspirație orientală, expresionismul sau poezia cotidianului, discursul simbolizant neomodernist sau construcția de tip puzzle (turnura dinspre vizionarism spre expresionism e constatată aici de Al. Cistelecan). O constantă remarcabilă a poeziei publicate de T. înainte de 1990 o
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
și registrelor. „Marele bal” care e viața nu poate fi reflectat și esențializat artistic decât printr-un omolog „bal” textual, în care stau împreună, parcă în chipul cel mai firesc, tradiționalismul și avangardismul, simbolismul și textualismul, tiparul folcloric și infuziile livrești. E ca și cum poetul și-ar acorda toate instrumentele de care dispune, pentru a reuși astfel să domine incoerența funciară a realității; în fața sfidărilor morale ale acesteia, el se „apără” printr-o lirică „a insurgenței” (Ioan Holban). Alături de asemenea poeme ale
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]