3,576 matches
-
acesteia "muzicale" (ce va contribui, implicit, la edificarea poeticii romanului-melodramă) coincide, în timp, cu etapa redactării primelor două volume de Memorii, putem spune fără teama de a greși că Lovinescu devine romancier în adevăratul sens al cuvântului abia după asumarea lucidă a predispoziției evocator-nostalgice și a moldovenismului temperamental, exorcizat în literă scrisă. Așa se explică diferența majoră dintre Memoriile lovinesciene și proza memorialistică a moldovenilor: în primul caz avem de-a face cu o operă "obiectivă" prin excelență, fiindcă recurge la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
naratorul, adică se aglutinează aleatoriu, ca de la sine, urmând ca prozatorul să le ordoneze în forma unei narațiuni coerente și să le dea o semnificație (prin "romanțarea" documentului). Altminteri, deși "amplificate în cutia de rezonanță a copilăriei", la o analiză lucidă și detașată "amintirile" nu se dovedesc altceva decât niște "mărunte fapte" lipsite de sens, de o diversitate doar aparentă în spatele căreia se întrezăresc aceleași reacții stereotipe semn că viața "evoluează într-un cerc fără noutate". Cu alte cuvinte, nu conținutul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
proști, cu ochi de fotograf și memorie... voluntară. Auzul, în schimb, e o cale de acces la esența muzical-inefabilă a sufletului, relevabilă cu ajutorul unor senzații și trăiri real-imaginare, stimulate de memoria involuntară. Însă, în pofida propriei sale voințe de a percepe lucid și de a-și vedea "dublul" în carne și oase (nu numai de a-l "asculta", ca în vis), autorul intră abia acum cu adevărat "în transă" (mai exact spus: cade pradă atracției irepresibile de a scrie roman) și sfârșește
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
iubire "sumbre perspective în valoarea și normalitatea vieții afective". Și, cum trăirile interioare ascultă de previzibilul mecanism în doi timpi al maniheismului psihologic, dezamăgirea amoroasă cheamă, ca un ecou, fiorul thanatic, de data aceasta fără puseul suicidar de altădată atitudine lucidă, echilibrată, care anunță ieșirea din copilărie, anticipată și de câteva teribile viziuni ale "morții în viață" (prinse în registru expresionist) pe care Bizu le trăiește acum "ca într-un vis urât", cutremurat de groază, până la pierderea cunoștinței. E vorba despre
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
scris scrie "reflecții", nu... romane. Într-un anume sens, s-ar zice că Bizu refuză să devină scriitor numai fiindcă nu are suficientă voință de putere, preferând să-și păstreze nealterată omenia, care nu poate exista, suntem avertizați, "fără o lucidă viziune a morții". Altminteri, voința de putere "macină omenia, tulbură viziunea clară a caducității universale și sentimentul relativului izvorât din ea, întreține în sufletele cele mai echilibrate un nesănătos ferment de mândrie absurdă" (iar artistul, se știe doar, nu-i
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care încearcă să și-l amintească mai întâi în mod conștient, cu ajutorul imaginilor adânc întipărite în minte. Rezultatul acestei rememorări voluntare se dovedește a fi chiar biografia schițată anterior, biografia omului fără însușiri, pe care naratorul lovinescian, la momentul bilanțului lucid, o consideră complet inutilă: Bizu "trăise fără evenimente", "nu i se întâmplase nimic în tot acest sfert de veac", "nu fusese niciodată nenorocit în adevăratul sens al cuvântului, pentru că nu voise să fie fericit în același înțeles" și "își trăsese
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
operă de ficțiune stricto sensu ("romanțarea" nu reușește decât pe jumătate). De aici vine și insatisfacția agronomului, care mărturisește că intenționa să-și încredințeze povestea propriei vieți ("vasul" sufletului) unui scriitor ideal, plăsmuit pe de-a-ntregul din imaginație un scriitor lucid și stăpân pe sine, meditativ dar angajat într-o crâncenă "luptă cu forma", și tocmai de aceea în stare să plămădească literaturii noastre "un destin rece de abstracție străbătută pe dedesubt de lava emoției și a pasiunii". Or, autorul "real
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al individului, și acela obiectiv, al comunității. De aceea s-a și făcut trimitere la procedeele teatrului popular (vodevilul, farsa), cărora Lovinescu încearcă să le atribuie o altă funcționalitate, astfel încât comicul să devină nu doar excesiv, de o primitivitate asumată lucid (foarte pe gustul lui Caragiale, de pildă), ci mai cu seamă "dureros", plasând astfel partitura epico-dramatică în proximitatea previzibilă a melodramei. Romanul debutează totuși, așa cum am avut prilejul să constatăm, în maniera unei narațiuni realiste obișnuite, axate pe descrierea amănunțită
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de la hotel: "[...] în oglindă se văzu subțirică, trasă la față de nesomn, și palidă. Bizu nu i se aruncase la picioare în poziție de adorare; nu-i sărutase ciorapul; se întinsese pe covor fiincă nu mai era alt fotoliu în cameră". Lucidă, femeia conștientizează că "visul transformase realitatea în situațiii sentimentale; i se păruse chiar că o și sărutase". Altfel spus, imaginația lucrează în sensul dorinței, după tiparele melodramei (la fel se întâmplă și cu Eminescu în Mite și Bălăuca), pe când conștiința
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai semnificativă mi se pare, din acest motiv, abandonarea proiectului "eminescian" "gest" interpretabil în fel și chip, dar care subliniază mai cu seamă sfârșitul "crizei", ieșirea "din transă" a scriitorului, conștient de acum de inadecvarea dintre propriul destin (de intelectual lucid și sceptic, incapabil de "nebunie" și lipsit de genialitate) și cel al "eroului" său (poetul genial), în ciuda profilului psihic asemănător. Ca atare, în loc să scrie Luceafărul (așa urma să se intituleze ultima parte a "trilogiei" închinate lui Eminescu), Lovinescu se întoarce
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la o schemă lineară, la o succesiune organică de imagini și amintiri" procedeu psihologic "mult prea simplist și ineficient". De aceea, romanul lovinescian nu reușește să reînvie "viața interioară a lui Eminescu", arătând mai degrabă "chipul în care o minte lucidă, limpede și subjugată de rigorile logicii reflectă reveria"205. "Mimetismul spiritual" va fi sancționat, într-o cronică radiofonică, și de Perpessicius 206, care acuză, de asemeni, aceeași "eroare psihologică" inadmisibilă, în opinia sa, într-un context în care romanul românesc
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
voință" și "temperament", considerând că un proces reușit de formare nu poate avea loc fără ca voința să prevaleze asupra "naturii" instinctive; după cum însăși opera de autoconstrucție identitară descrisă în Istoria civilizației române moderne are loc tot prin preeminența unei opțiuni lucide asupra "naturii" sufletești inerte a unui popor. Însă chiar și aceste teorii lovinesciene, arată Antonio Patraș, au partea lor de umbră: teoria progresului prin imitație ("voință") suferă corectivul că imitația se face pe baza unor tipare receptive preexistente, ținând de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
exact invers decât prevăzuse criticul de la Sburătorul or, am mai spus și cu alte prilejuri, nu în sensul acesta a folosit termenii Lovinescu, pentru care "subiectivul" exprimă triumful afectivității, al lirismului (inadecvat genului epic), pe când "obiectivul" presupune raționalizare, intelectualizare, explorare lucidă a sufletului uman și a lumii, a "subiectului" și "obiectului" deopotrivă. 7 E. Lovinescu, "Istoria literaturii române contemporane (1900-1937)", în op. cit., p. 209. 8 După cum semnala Gabriela Omăt, articolul lui Lovinescu Mizerii literare nu a fost prizat la cenaclu, tocmai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
întors știind că o să fac măgării, că o să rimez de zece ori "România" cu "bucuria" sau "glia" sau ceva de felul acesta, dar voi luați-o din loc și plecați." Asta e o reacție foarte interesantă și de fapt foarte lucidă din partea acestui om, care de multe ori nu era prea lucid în viața lui particulară. Întrebarea mai generală și foarte serioasă pe care mi-ai pus-o cu naționalul este mai gravă, pentru că semnalează revenirea la această bipolarizare, după mine
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ori "România" cu "bucuria" sau "glia" sau ceva de felul acesta, dar voi luați-o din loc și plecați." Asta e o reacție foarte interesantă și de fapt foarte lucidă din partea acestui om, care de multe ori nu era prea lucid în viața lui particulară. Întrebarea mai generală și foarte serioasă pe care mi-ai pus-o cu naționalul este mai gravă, pentru că semnalează revenirea la această bipolarizare, după mine falsă, să nu zic și macabră, între stângism și naționalism populist
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Domnule, noi suntem cei care reprezintă România cu adevărat, iar voi stați în banca voastră, să fiți supuși în continuare, ce ne pasă nouă de universitățile voastre, sunteți "oieri"". Deci mi se pare că vinovățiile sunt împărțite. O gândire mai lucidă ar spune: da, bun, există o ramură diferită și una din caracteristicile acestei ramuri este că are un nivel de trai mai ridicat, precum și eventual o vizibilitate internațională mai mare. E și un dezavantaj, dar este și un avantaj, pentru că
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
noastre. În Europa e o disperare generală, o atmosferă de criză, pentru că nu a reușit o Constituție care, în fond, era centralizantă și unificantă. Politicenii ar trebui să se bucure că ea a eșuat, că poporul s-a dovedit mai lucid decât elitele politice; ar trebui să se caute calea spre o Europă policentrică, să se pună la punct un cadru mai flexibil. De ce să-i aliniez eu pe sicilieni cu scoțienii sau pe portughezi cu polonezii etc.? Eu sunt încântat
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
nu scrie în română. Metafora lui e smulsă din expresia identității, din specificul național. În amintirea lui, Monica Lovinescu citează poezia Țara din gând (act neobișnuit în memorii), deoarece o consideră semn "al fervorii unui atare angajament în același timp lucid și pasional"133, măsură a degradării condiției umane. Monica Lovinescu revine în Madrid ca într-un spațiu de reculegere, de regăsire, de trăire spirituală. Convorbirile interminabile cu Busuioceanu o determină să-l considere unul dintre cei mai fervenți intelectuali, mereu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu adevăratul ei întemeietor, Titu Maiorescu"327. Monica Lovinescu rezumă câteva dintre impresiile lui Eugen Simion pentru a oferi cititorului idei despre antologie și îi atribuie acestuia un număr considerabil de aprecieri: antologie "serioasă", "necesară"; "rigoare, informație, formulări juste"; "investigație lucidă"; "formulări demne de reținut"; "intelectual autentic"328. Și pentru că nu se poate dezice de stilul polemic, recurge la ceea ce numește șicane blânde, foarte puține la număr, întrucât nu crede în existența unei antologii perfecte din punctul de vedere al opțiunii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
-i tinerețe și cu propriul jurnal ne refuză privirea pe gaura cheii, încât nu-ți poți da seama dacă e simplă și scuzabilă cosmetizare a trecutului prin omisiune sau, mai probabil, "nepotrivirea de caracter" ce conduce la divorțul dintre maturitatea lucidă și adolescența tumultuoasă"344. Stilul înfățișează scriitorul, dar și contextul în care se formează, apoi scrie pentru a descrie lumea. Întrebată care este formula cărții, Monica Lovinescu răspunde, alcătuind o poetică a ei: Nu cred că există vreo formulă care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
autoritatea, interesul, personalitatea și mediul social. În capitolul trei am prezentat principalele obiective, personalitatea și calitățile managerului În relațiile cu angajații dar și parteneriate, colaborări și dezvoltare de proiecte. Capitolul patru, considerat de mine cel mai important, cuprinde o analiză lucidă și amănunțită a structurii, organizării și funcționării grădiniței. Capitolul cinci constituie ultima parte a lucrării În care am conceput să fac o estimare În perspectiva a patru ani 2008-2012, privind planul de dezvoltare instituțională. Sper ca această lucrare să vină
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
în domeniul mecanicii a realizat cîteva proiecte de inovații și invenții. La școală a predat limba rusă dar nu i-au fost străine nici discipline ca fizica, chimia, științele naturii și franceza. A fost un sensibil poet și un observator lucid, a scris texte pentru brigăzile artistice de amatori și piese . în sfârșit, a apărut doctorul Ciuntu, același doctor din salvare. Așezându-și mâinile pe șolduri și privind-o pe mama cu dezinteres, i-a spus unei asistente să aducă un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
tradițional, „doric“, cum îl numește N. Manolescu: „Preponderența moralului asupra psihologicului: subiectul se pierde în obiect. Caracteriologie, tipicitate“. - Portretul psihic surprinde caracteristici ale personalității eroului, aptitudini înnăs cute sau dobândite (natură introvertită/extravertită; temperament impulsiv, coleric/melancolic, ezitant; fire rațională, lucidă/pragmatică/pasională/visă toare/șovă ielnică/contradictorie, imprevizibilă; gândire logică/asocia tivă/imagina tivă/creativă/prac tică etc.). Este utilizat frecvent în proza modernă, „ionică“, în care „va lorile dominante sunt de ordin personal. Autenticitate, interioritate, intimitate“ (N. Manolescu). - Portretul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Mihail Sebas tian (De două mii de ani, Cum am devenit huligan), Anton Holban (O moarte care nu dove dește nimic, Ioana), Max Blecher (Întâmplări din irealitatea imediată) ș.a. Formulele narative pe care le preferă acești scriitori sunt: confesiunea, ca introspecție lucidă aplicată propriei experiențe interioare, și jurnalul, ca mărturie a experienței trăite nemijlocit (adesea comentat dintro perspectivă temporală ulterioară). Alte „dovezi“ care validează autenti citatea unor experiențe definitorii (iubirea, prietenia, războiul, boala, moartea etc.) sunt documentele nonficționale inserate în text (decupaje
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de André Gide, de James Joyce. Pornind de la premisa că orice act de cunoaștere este limitat și, inevitabil, subiectiv, că „realitatea adevărată este interioară“ (M. Proust), noul roman înlocuiește fresca epică și naratorul omniscient cu sondarea orizonturilor lăuntrice, cu analiza lucidă a straturilor conștientului și subconștientului. Fiind în esența sa subiectiv, romanul psihologic apelează, de obicei, la perspectiva internă a unui personajnarator, având drept subiect dileme cognitive și afective sau cazuri de conștiință. Primul roman românesc ce reunește modernitatea structurilor narative
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]