4,285 matches
-
nu sunt la suprafață. Se spune că oamenii proiectează aceste aspecte descriind conținutul stimulului, de unde numele de teste proiective. Propunătorii acestor teste susțin că sunt utile pentru descoperirea unor probleme inconștiente, motive sau opunerea în a vorbi despre ceea ce-l macină. Patru dintre cele mai frecvente teste proiective sunt testul Inkblot Rorschach, Testul de Apercepție Tematică (TAT), testul de completare a afirmațiilor și Testul care presupune desenarea unei persoane. Testul Inkblot Rorschach, cunoscut sub numele de Rorschach, a fost elaborat în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Dar motivele de optimism cu privire la această evoluție au fost însoțite și de reapariția unor anxietăți tradiționale referitoare la viitorul ordinii europene. Unificarea a readus în discuție chestiunea efectelor Germaniei asupra stabilității sistemului internațional. Între 1870 și 1945, ordinea europeană fusese măcinată de așa-numita "chestiune germană", care decurgea din apariția Germaniei ca stat major și din consecințele acestui fapt pentru balanța de putere. Totuși, după Al Doilea Război Mondial, divizarea Germaniei a reprezentat o soluție temporară la această problemă. În această
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
doză masivă de lecturi Kierkegaard, din care trebuie să recoltez un articol și o microantologie pentru numărul din "Secolul 20" centrat pe Danemarca. Sosim seara la 10 cu mașina, lăsând în urmă un București isterizant, care ne hărțuie și ne macină timpul cu false probleme. În Păltiniș este furtună seacă, fără zăpadă, copaci frânți și beznă desăvârșită. Sîntem obosiți, la recepția hotelului nu e nimeni și situația începe să devină puțin dramatică. Locul pare devastat și părăsit. Urc cu Andrei colina
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
zice, rămâne pentru un copil o abstracție, oricât de bine ar fi el desenat sau descris. Ființa lui nu e scoasă la suprafață din clocotul intern și nevăzut al vieții, ea este oarecum adăugată ei, dintr-un "afară" care-i macină consistența și o face să rămână etern străină de ea. Și un copil simte asta. Simte că balaurul face parte din poveste. Pe când personajele mele, deși aveau nume abstracte, se născuseră din relația câtorva fragmente de viață, cât se poate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de altă parte filozoful se pierde până la urmă în acest hățiș organizat și ceilalți sfârșesc prin a obosi să-l urmeze în labirintul lui. El rămâne singur, având ceva din statura unui ciclop, care, ridicat cu un cap deasupra omenirii, macină la nesfârșit realitatea cu uriașele pietre de moară pe care și le-a fabricat singur. Codul trebuie să aibă în el ceva de litanie și autorul lui este primul care îl folosește astfel, neputîndu-se abate nici măcar cu un milimetru de la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dacă binele, pe care nu-l aștept, va veni, cu atât mai mult mă voi bucura. Dacă răul care mă înconjoară va continua, neașteptând dispariția lui, nu voi putea fi niciodată dezamăgit." Toți, în jurul meu, așteptau. Pe mine așteptarea mă macină și mă înăcrește. Mi se părea că ies oricum câștigat calculând cu "mai răul": nici o lovitură în plus nu mă lua pe nepregătite, în timp ce capacitatea de a mă bucura rămânea intactă pentru eventualitatea nebănuită a survenirii binelui. Evident, tot acest
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
i-a purtat peste tot locul de au văzut locurile și apele; și din toate locurile le-au plăcut la Chipărești, unde intră Bahluiul în Jijia, care este și Jijia iezită, căci erau și morile unei monăstiri a Hrișcăi, care măcina făină. Mai adusu-le-au și lână de tot felul, de oi mari și de cârlani, de le-au arătat, zicând că se poate. Și așa puind Domnul de an luat înscris toate câte trebuia fiștecare lucru, madem cu prețul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
valțuri, cumpărate din străinătate. Moara era acționată atât prin forța hidraulică, atunci când acest sistem prezenta posibilități avantajoase, dar și cu mașina (sau mașini) cu vapori, atunci când resursele de apă nu asigurau buna funcționare a întreprinderii la întreaga sa capacitate de măcinat. Se prea poate ca ambele sisteme de funcționare să fi fost întrebunțate concomitent, dacă avem în vedere volumul mare al capacității de producție, moara fiind utilată cu 3-4 pietre pentru măcinat, dar și cu multe valțuri moderne. Acestea dădeau făina
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
buna funcționare a întreprinderii la întreaga sa capacitate de măcinat. Se prea poate ca ambele sisteme de funcționare să fi fost întrebunțate concomitent, dacă avem în vedere volumul mare al capacității de producție, moara fiind utilată cu 3-4 pietre pentru măcinat, dar și cu multe valțuri moderne. Acestea dădeau făina pilcuită de „trei nule”, după expresia auzită de noi de la locuitorul Petrică Faur, ai cărui înaintași au fost angajați ca lucrători la moara respectivă, în perioada când funcționa la capacitatea maximă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o rampă de încărcare și descărcare a sacilor de grâu și făină. După 1929, probabil, ca urmare a crizei economice ori a înstrăinării moșiei și a întreprinderii, poate și a vreunei concurențe ce-i reduce eficiența, moara își diminuiază activitatea; macină acum numai porumb la pietre, în timp ce valțurile de la etajele superioare nu mai au nici un fel de întrebuințare. De reținut este faptul că moara avea etaje și subsol (vezi ilustrația de la sfârșitul lucrării). Au fost repuse în stare de funcționare de către
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vânzării, ci venitul din vadul morii, o parte din el cât i se cuvine celui care transferă acest drept de stăpânire. Or, ar fi absurd să realizăm că poate rezulta venit dintr-un loc de moară fără existența instalației de măcinat, singura ce atrage luarea vămii, numită uium, aducătoare de venit. Iată un exemplu tipic, zicem noi, în această privință. Când în 1686 ianuarie 20, o familie din satul Boziești, compusă din „Anița, ce-au fost a Dimei, fata Rusandei, nepoata
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte integrantă din moșiile și satele aferente, deoarece, la puțin timp după ce Gavril Conachi intră în stăpânirea averii soției sale, sluga lor, Gheorghe Șanoiu, îl înștiințează despre situația morilor din satele „de margine dinspre țara Muntenească, la care s-au măcinat atâta mulțime de zaharea la morile dmmitale: trii suti optusprezeci kile s-au măcinat la morile ot Dimăceanca, douăzăci de kile s-au măcinat la morile cele vechi, patruzeci de kile s-au măcinat la Umbrărești”. Din zapisul dat, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
intră în stăpânirea averii soției sale, sluga lor, Gheorghe Șanoiu, îl înștiințează despre situația morilor din satele „de margine dinspre țara Muntenească, la care s-au măcinat atâta mulțime de zaharea la morile dmmitale: trii suti optusprezeci kile s-au măcinat la morile ot Dimăceanca, douăzăci de kile s-au măcinat la morile cele vechi, patruzeci de kile s-au măcinat la Umbrărești”. Din zapisul dat, la data de 10 ianuarie 1686, la mâna marelui paharnic pe atunci Vasile Costache, prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îl înștiințează despre situația morilor din satele „de margine dinspre țara Muntenească, la care s-au măcinat atâta mulțime de zaharea la morile dmmitale: trii suti optusprezeci kile s-au măcinat la morile ot Dimăceanca, douăzăci de kile s-au măcinat la morile cele vechi, patruzeci de kile s-au măcinat la Umbrărești”. Din zapisul dat, la data de 10 ianuarie 1686, la mâna marelui paharnic pe atunci Vasile Costache, prin care Ion și fiul său, Arhire, îi vând via lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țara Muntenească, la care s-au măcinat atâta mulțime de zaharea la morile dmmitale: trii suti optusprezeci kile s-au măcinat la morile ot Dimăceanca, douăzăci de kile s-au măcinat la morile cele vechi, patruzeci de kile s-au măcinat la Umbrărești”. Din zapisul dat, la data de 10 ianuarie 1686, la mâna marelui paharnic pe atunci Vasile Costache, prin care Ion și fiul său, Arhire, îi vând via lor din satul Torcești, aflăm că era aici moară în funcțiune
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
altă dată). Acum, comandamentul rus cere o situație a morilor din ținutul Tecuci, în care să se arate: satul; „ce soi de mori și câte suntu vaporisâte”; de apă; de cai sau de boi; de vânt; „câte cetferte obștești să macină pe la mori într-o zi”. La ocolul Bârladului sunt înregistrate mori de apă la: -Negrilești 1 moară cu 2 pietre; -Drăgănești 1 moară cu 6 pietre a prințului Mihail Sturza; -Torcești 2 mori cu 6 pietre; -Diecheni (Bucești) 2 mori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-Negrilești 1 moară cu 2 pietre; -Drăgănești 1 moară cu 6 pietre a prințului Mihail Sturza; -Torcești 2 mori cu 6 pietre; -Diecheni (Bucești) 2 mori de vânt cu 2 pietre. Pentru moara de la Torcești, la rubrica „nr. cetverturilor ce macină pe zi” se indică cifra 9. Nu știm cum se echivalează această unitate de măsură rusească, cetvert, cu unitățile moderne, poate chintal = 100 kg. În orice caz, reținem că ținutul Tecuci este înregistrat cu un număr destul de mare de mori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în 1828, morile de la Torcești nu erau în funcțiune; de asemenea, nu sunt înregistrate morile de la Umbrărești și Boziești, în 1853. Ținutul Tecuci este înscris, la 1853, cu un total de 65 mori de apă, prevăzute cu 94 pietre de măcinat, 2 mori de vânt cu 2 pietre și toate la un loc măcinau 366 cetverturi cereale pe zi. E de înțeles că în raport cantitatea de cereale ce se măcina pe o anume unitate de timp și loc se fixa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înregistrate morile de la Umbrărești și Boziești, în 1853. Ținutul Tecuci este înscris, la 1853, cu un total de 65 mori de apă, prevăzute cu 94 pietre de măcinat, 2 mori de vânt cu 2 pietre și toate la un loc măcinau 366 cetverturi cereale pe zi. E de înțeles că în raport cantitatea de cereale ce se măcina pe o anume unitate de timp și loc se fixa și cuantumul dajdiei pentru întreținerea ocupantului militar, la care se pot intui și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 65 mori de apă, prevăzute cu 94 pietre de măcinat, 2 mori de vânt cu 2 pietre și toate la un loc măcinau 366 cetverturi cereale pe zi. E de înțeles că în raport cantitatea de cereale ce se măcina pe o anume unitate de timp și loc se fixa și cuantumul dajdiei pentru întreținerea ocupantului militar, la care se pot intui și abuzurile de tot felul, aspect în care vecinii noștri erau versați, după datele documentare pe care le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noi ceva în acest sens, mă refer la dregătorii din zilele noastre care stabilesc dările populației față de stat. În legătură cu morile și morăritul din localitățile umbrăreștene, merită a fi subliniat faptul că nu toți locuitorii sau nu întotdeauna erau dispuși să macine cerealele lor la morile specializate. Unii mai aveau acele instalații rudimentare, numite râșnițe, și își realizau cu ajutorul lor făina trebuitoare. Sigur că aceștia erau foarte puțini și recurgeam la o atare treabă fie din spirit de conservatorism (până în zilele noastre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bolintineanu, P. Orbescu, Al. Catargi, Al. Florescu, membrii Consiliului. Hotărârea de respingere a cererii poartă data de 26 februarie 1866. Se poate lesne constata birocratismul și reaua credință a vremii, a oamenilor de atunci, plaga cea mai destructibilă ce a măcinat viața noastră publică de la fanarioți încoace, de care nu știm dacă ne vom vindeca vreodată fără a aplica efectiv leacuri draconice, adică pe măsura bolii. Comparând cifrele din care rezultă suprafețele atribuite acum pentru împroprietărire cu cele ce fuseseră stabilite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa: dă-ne nouă pâine sângerie de toate zilele... ca în fiecare zi. Cei de soiul nostru lucrează cât ține lumina zilei jos, în întunecimea noastră zilnică, și noaptea se împinge de la sine totul în ăla. Douăzecișipatru de ore a măcinat omul la vale. Singurul lucru care mai întrerupe omul e vremea pâinii. Vremea pâinii răspândește între oameni sentimentele omenești, așa cum aduce vremea proastă ploaia indispesabilă vieții în întreaga natură. SCHWEINDI (înghite): Nu există o vreme a pâinii, pâinea e fără
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
brânză de capră • pătrunjel • lapte • ulei de măsline extravirgin • sare • piper verde boabe Timp de preparare: 50 min. Conținut caloric: 308 kcal/porție Mod de preparare: Se amestecă 40 ml de ulei de măsline cu o linguriță de piper verde măcinat mare și se lasă deoparte să se odihnească. Se prepară clătitele: se amestecă într-un vas adânc făina de grâu, făina de năut, un ou, 50 ml de ulei, un praf de sare și 170 ml de apă. Se omogenizează
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Minitarte din pâine și lăptuci sălbatice Ingrediente pentru 8 persoane • 400 g lăptuci sălbatice curățate • 400 g cartofi fără coajă • 100 g miez de pâine de casă • 2 ouă • 80 g ceapă • parmezan ras • făină albă • usturoi • lapte • unt • cuișoare măcinate • ulei de măsline extravirgin • sare • piper • sos cu brânză (facultativ) Timp de preparare: 110 min. Conținut caloric: 190 kcal/porție Rețetă ilustrată Mod de preparare: Miezul de pâine se taie cubulețe. Ceapa tăiată peștișori se amestecă în tigaie cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]