5,805 matches
-
unde câteva doamne la care barcagiul privește neputincios ocupă, cu fustele lor enorme, aproape tot spațiul din marginea pontonului. Crinolinomania este însă văzută de lumea victoriană, pe care Thomas o prezintă în cartea ei, și din perspectiva participării ei la maladiile existenței feminine. Câteva din ilustrațiile lui John Everett Millais la textele lui Anthony Trollope prezintă femeile ca pe victime ale modei ucigașe pe care accidentele asociate crinolinei le aruncă în instabilități comportamentale acute și le expun unor realități economice și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ortodontică în prealabil. -Dinți mobili care nu pot fi consolidați după tratament parodontal și/sau ocluzal. -Coroane clinice prea scurte. Se poate proceda la o alungire chirurgicală. Retenția poate fi îmbunătățită și prin mijloace adiționale. -Pacienți cu o serie de maladii generale, care nu pot suporta succesiunea procedurilor terapeutice din cursul realizării unei proteze fixe. Contraindicații particulare: nu se fac coroane metalice în zona frontală a arcadei dentare, efectul inestetic al acestora fiind dizgrațios, și coroane din RA în zona laterală
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
confundă Bucureștiul cu Belgradul) și despre curiozitatea localnicilor față de "cizmele" bătrânului Fritz. Mult mai captivante par secvențele ulterioare, în care Bizu, reîntors din călătorie, asistă neputincios la suferința tatălui său, confruntându-se cu "boala" în ipostaza ei pur biologică, de maladie a cărnii, fără nimic "spiritual". Agonia excesivă, clamoroasă a bătrânului Klentze, care se agață cu disperare de viață, contrastează violent cu suferința "invizibilă" ("sobolul interior") a discretului Bizu, omul născut cu moartea în el. Armurierul e un suflet simplu, elementar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
va fi receptat ca un fenomen "specific", provocând o mutație semnificativă a gustului și a culturii sentimentului în spațiul public românesc 133. Așa se explică de ce Lovinescu nu mai judecă din perspectivă socio-morală erotismul eminescian, în care identifică simptomele unei "maladii" creatoare, caracteristice modernității în genere. "Degenerarea" devine, astfel, un termen conotat pozitiv, desemnând o formă de singularizare orgolioasă în raport cu mediocritatea condiției umane. În același sens, "perversiunile" amintite mai sus (masochismul, voyeurismul și fetișismul) se cuvin înțelese ca expresii sui generis
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
un comportament erotic caracteristic, determinat, printre altele, de "complexul oedipian". Explicația e însă prea simplistă, mai ales că nu toate femeile care-l "privesc" pe tânărul Eminescu sunt la fel de... materne. Voyeurismul poate fi înțeles, într-o anumită măsură, ca o "maladie" tipic masculină, o formă de contemplativitate fără scop, ce-și găsește satisfacție în ea însăși. Din acest motiv, eroul lovinescian "privește" fascinat și către ochii 157, și către "plastica încordată a femeii" dar, "legând de dragoste sentimentul unei rușini, al
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
realității și accelerează pulsul vieții 189, e clar că masochismul trebuie înțeles ca un fel de trăire plenitudinar estetică, menită a prezerva energia sexuală în scop creator. În același timp, "voluptatea dureroasă" pare să-și aibă izvorul exact în acea "maladie a ochiului" specifică decadenței, desemnată cu trivialul termen de "voyeurism". Artistul e un "inhibit sexual", un "masochist" , un "fetișist" și un "voyeurist". Mă opresc, deocamdată, aici. Ei bine, iată cum toate aceste "perversiuni", recalibrate conceptual, ajung să definească (și) mecanismul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de multiculturalism nu le ardea lor. Și au pătruns nu numai țiganii acolo, ci și alte nații asiatice și africane, tot atât de grijulii ca și țiganii față de avutul altuia. Orice om logic și inteligent, n-o să pornească niciodată la combaterea unei maladii axându-se pe combaterea efectului, ci va porni cu încrâncenare în principal la combaterea cauzei. Așa și în Norvegia, efectul a fost invadarea țării de parazitari, iar cauza a fost considerată că o reprezintă Partidul Laburist, care se pare că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Educațional și Integrare Europeană" și "Studii Culturale Românești în Context European" la Universitatea "Petrol și Gaze" din Ploiești. În 2013, Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași ia conferit titlul științific de Doctor în Filologie. A publicat volumele Emil Cioran. Silogismele maladiilor (2007), Succesul în educație: pedepse vs. recompense (2009), precum și articole în reviste de specialitate., Japonia, Spania). La Institutul European a mai publicat Darurile zeiței Amaterasu (2008) în scă ( Mihaela-Nicoleta Burlacu, Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc (c) 2014 Institutul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
astfel, un profil, o condiție generic-temporală în tematica exilului: menținerea legăturii cu trecutul și păstrarea vie a memoriei familiale, identitatea națională, alcătuirea grupurilor, neajunsurilor materiale, decăderea psihică, bilingvismul, dificultatea integrării, implicațiile stilistice, afinitățile și controversele dintre exilați. Referindu-se la maladiile spiritului contemporan identificate de Constantin Noica, maladii de ordin superior care reflectă carența sau refuzul generalului ori a individualului, lucrarea împarte exilul din punct de vedere patologic. Se adaugă, aici, tipologii care descriu integrarea în noua cultură și incapacitatea de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
tematica exilului: menținerea legăturii cu trecutul și păstrarea vie a memoriei familiale, identitatea națională, alcătuirea grupurilor, neajunsurilor materiale, decăderea psihică, bilingvismul, dificultatea integrării, implicațiile stilistice, afinitățile și controversele dintre exilați. Referindu-se la maladiile spiritului contemporan identificate de Constantin Noica, maladii de ordin superior care reflectă carența sau refuzul generalului ori a individualului, lucrarea împarte exilul din punct de vedere patologic. Se adaugă, aici, tipologii care descriu integrarea în noua cultură și incapacitatea de a se adapta la lumea occidentală. Chestiunea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
să colaboreze cu Securitatea. Prin intermediul ei, oamenii legii au dorit să o coopteze pe Monica Lovinescu drept informator. Pentru că a refuzat să ceară fiicei sale colaborarea cu Securitatea, Ecaterinei Lovinescu Bălăcioiu i se retrage dreptul la asistență medicală. Pornind de la maladiile spiritului contemporan formulate de Constantin Noica, maladii de ordin superior care reflectă carența sau refuzul generalului, a individualului, a determinației din ființă, am împărțit exilul din punct de vedere "patologic". Acestei clasificări se alătură alte două tipologii consacrate (Eva Behring
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
legii au dorit să o coopteze pe Monica Lovinescu drept informator. Pentru că a refuzat să ceară fiicei sale colaborarea cu Securitatea, Ecaterinei Lovinescu Bălăcioiu i se retrage dreptul la asistență medicală. Pornind de la maladiile spiritului contemporan formulate de Constantin Noica, maladii de ordin superior care reflectă carența sau refuzul generalului, a individualului, a determinației din ființă, am împărțit exilul din punct de vedere "patologic". Acestei clasificări se alătură alte două tipologii consacrate (Eva Behring și Nicoleta Sălcudeanu) care vorbesc despre integrarea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
negândită problemă este aceea a mijloacelor pecuniare. Occidentul promite un tărâm în care orice vis este destinat împlinirii, dar adesea exilul se transformă într-o luptă pentru supraviețuire. Monica Lovinescu contrazice viziunea paradisiacă a exilului, locul fără de suferință, polemici sau maladii: "E probabil inevitabil ca trăind în ceea ce consideri a fi un infern să-ți închipui spațiul exterior ca un rai. [...] Sacul de iluzii, proaspete, adolescentine, înșelătoare, cântărea tone"155. Mircea Eliade amintește de teama de a nu provoca dificultăți familiei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
terapeutică fragmentară: sunt răzbunări. Cărțile mele sunt fraze scrise pentru mine sau împotriva cuiva, pentru a nu acționa"190. Tratat de descompunere este așadar, o terapie împotriva deznădejdii, este "expresie tragică a exilului românesc"191. Constantin Noica afirmă că în afară de maladiile trupului și ale psihicului, există și maladii de ordin superior, ale spiritului, care reflectă carența sau refuzul generalului, individualului, determinației din ființă. După fiecare carență sau refuz în parte, jonglând cu termeni din limba greacă, le denumește "catholita", "todetita", "horetita
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fraze scrise pentru mine sau împotriva cuiva, pentru a nu acționa"190. Tratat de descompunere este așadar, o terapie împotriva deznădejdii, este "expresie tragică a exilului românesc"191. Constantin Noica afirmă că în afară de maladiile trupului și ale psihicului, există și maladii de ordin superior, ale spiritului, care reflectă carența sau refuzul generalului, individualului, determinației din ființă. După fiecare carență sau refuz în parte, jonglând cu termeni din limba greacă, le denumește "catholita", "todetita", "horetita", "acatholia", "atodetia" și "ahoretia". Maladiile spiritului nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
există și maladii de ordin superior, ale spiritului, care reflectă carența sau refuzul generalului, individualului, determinației din ființă. După fiecare carență sau refuz în parte, jonglând cu termeni din limba greacă, le denumește "catholita", "todetita", "horetita", "acatholia", "atodetia" și "ahoretia". Maladiile spiritului nu țin de biologic, ci de ființă, de identitatea fiecăruia. "Înălțând patologia din zona psihismului uman în tăriile maladiilor spiritului, intrăm, pe mâna lui Noica, în zona crepusculară a speculativului, fiindcă, oricât aș evita să observ, construcția patologiei spiritului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
carență sau refuz în parte, jonglând cu termeni din limba greacă, le denumește "catholita", "todetita", "horetita", "acatholia", "atodetia" și "ahoretia". Maladiile spiritului nu țin de biologic, ci de ființă, de identitatea fiecăruia. "Înălțând patologia din zona psihismului uman în tăriile maladiilor spiritului, intrăm, pe mâna lui Noica, în zona crepusculară a speculativului, fiindcă, oricât aș evita să observ, construcția patologiei spiritului mi se arată mai degrabă ca artefact al sofisticii", anunță Nicoleta Sălcudeanu, acceptând totuși că exilul stă la granița dintre
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în zona crepusculară a speculativului, fiindcă, oricât aș evita să observ, construcția patologiei spiritului mi se arată mai degrabă ca artefact al sofisticii", anunță Nicoleta Sălcudeanu, acceptând totuși că exilul stă la granița dintre psihic și spirit, iar două dintre maladii "ar putea îmbogăți cu nuanțe descriptive boala desțărării"192. Exilul presupune schimbări de ordin moral, sufletesc, presupune denaturarea ființei, deci, la extrem, îmbolnăvirea ei. Exilatul este privat de caracteristicele identității înnăscute la care nu mai poate accede direct. Cu alte
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
denaturarea ființei, deci, la extrem, îmbolnăvirea ei. Exilatul este privat de caracteristicele identității înnăscute la care nu mai poate accede direct. Cu alte cuvinte, îi lipsește individualul ereditar. Nevoia de a regăsi individualul este caracteristică "todetitei". Lipsa generalului provoacă "catholita", "maladie spirituală tipică pentru ființa umană, torturată cum este de obsesia de-a se ridica pe sine la o valabilă formă de universalitate [...] Cu majoritatea angajărilor sale deliberate, el caută atunci să ia cu asalt generalurile. Adesea el se lasă prins
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
istoric"193. "Catholita" explică nevoia exilaților de a face parte dintr-un grup, de a adera la organizații și idei. Totuși, omul are nevoie și de lucruri care să se potrivească felului său de a fi. Neobținerea lor provoacă "horetită", maladie ce exprimă "tortura și exasperarea de-a nu putea făptui în acord cu gândul propriu"194. Ideologia comunistă cenzurează ființa liberă și îi dă un cod de viețuire. Atât exilul, cât și comunismul limitează în moduri specifice spiritul. Omul alege
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
individualului se produce în numele universalului (putere, lege, ideologie), dar nu mai este o sfidare, ci un act de milă sau indiferență față de societatea sau individul care se supune orbește legilor. În indiferența lui, individul nu se atașează de nimic. "Cu maladia atodetitei individualul se va răzbuna, făcând ca omul atodetic să nu aibă nici așezare, nici identitate sigură, nici sălaș"196. Refuzul determinațiilor presupune refuzul sinelui. Pentru Noica este absurdă ideea că "manifestările individului, comunicările lui, când e vorba de cel
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pot fi oricare, sau că nu înseamnă nimic"197. Dar asta fac exilații când resping spiritualitatea românească, formă auto-definitorie, și comuniștii când pretind renunțarea la tradiție, la cultura precedentă. Refuzul specificității, negarea propriei ființe sunt calificativele "ahoretiei". "Ahoretia este o maladie a lucidității"198. Actele artistice sunt cumva tributare maladiilor spiritului, deoarece sunt puse pe seama manifestărilor sufletului, pe seama mișcărilor, modificărilor lui. "Nicio nevroză nu poate explica deznădejdea Ecleziastului, sentimentul exilului pe pământ sau al alienării, plictisul metafizic ca și sentimentul vidului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Dar asta fac exilații când resping spiritualitatea românească, formă auto-definitorie, și comuniștii când pretind renunțarea la tradiție, la cultura precedentă. Refuzul specificității, negarea propriei ființe sunt calificativele "ahoretiei". "Ahoretia este o maladie a lucidității"198. Actele artistice sunt cumva tributare maladiilor spiritului, deoarece sunt puse pe seama manifestărilor sufletului, pe seama mișcărilor, modificărilor lui. "Nicio nevroză nu poate explica deznădejdea Ecleziastului, sentimentul exilului pe pământ sau al alienării, plictisul metafizic ca și sentimentul vidului sau al absurdului, hipertrofia eu-lui ca și refuzul a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fi pentru mine tainică suferință?", povestește N. Djuvara, invocând reacțiile prietenilor când îi aflau naționalitatea. Se dădea uitării, se arunca în neființă, în neant ceea ce era tocmai specificitatea mea, taina mea scumpă, "românitatea" mea"201. Acestea sunt semne ale "todetitei", maladie a exilaților înscriși în lupta pentru păstrarea identității înnăscute. Eva Behring realizează o tipologie 202 a fenomenului identității culturale în exil, împărțită în trei categorii, în funcție de bilingvism și de direcția adoptată, oferind exemple pentru fiecare. Din prima categorie fac parte
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
culturii, întrucât răspunde nevoilor ei spirituale. Odată ieșiți din totalitarism, intelectualii perpetuează spiritul în numele căruia pleacă. Ei își pot nega identitatea, dar nu se pot desprinde de ea. Renunțarea la propria ființă are implicații psihice. Pornind de la această idee, am schițat maladiile spiritului contemporan formulate de Constantin Noica și le-am descoperit la exilați. Maladiile spiritului nu țin de biologic, ci de ființă, de identitatea fiecăruia. Exilul presupune schimbări de ordin moral, sufletesc, presupune denaturarea ființei, deci, la extrem, îmbolnăvirea ei. Exilatul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]