13,923 matches
-
este acela de „patternuri observabile de cunoștințe și deprinderi, susținute de trăsături de personalitate specifice, de care un manager are nevoie pentru a îndeplini cu succes responsabilitățile postului ocupat în organizație”: Fleishman și Peters (1962) afirmă că la baza comportamentului managerial stau două constructe majore: considerarea și structura inițiatoare. Considerarea implică acțiuni manageriale orientate spre dezvoltarea unei încrederi mutuale între manager și subordonați, bazată pe respectul pentru ideile subordonaților și considerația pentru sentimentele acestora. Structura inițiatoare reprezintă măsura în care managerul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de personalitate specifice, de care un manager are nevoie pentru a îndeplini cu succes responsabilitățile postului ocupat în organizație”: Fleishman și Peters (1962) afirmă că la baza comportamentului managerial stau două constructe majore: considerarea și structura inițiatoare. Considerarea implică acțiuni manageriale orientate spre dezvoltarea unei încrederi mutuale între manager și subordonați, bazată pe respectul pentru ideile subordonaților și considerația pentru sentimentele acestora. Structura inițiatoare reprezintă măsura în care managerul este capabil să-și structureze și să descrie atât propriul rol, cât
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
top-managerii au scoruri mai mari privind orientarea pe piață, promovarea noului, organizarea propriei munci și capacitatea de a fi lider; în schimb, middle-managerii evidențiază scoruri mai mari în ceea ce privește managementul participativ, capacitatea de relaționare, comunicare, motivare. A. Tabachiu (1997) construiește profiluri manageriale psihosocioprofesionale extrem de detaliate, adaptate diverselor funcțiuni ale firmei: compartiment personal, aprovizionare, desfacere, producție (programare, CTC, mecanoenergetic), cu precizarea fiecărui nivel ierarhic. Dincolo de toate aceste profiluri sunt oferite trei calități esențiale ale oricărui manager: o mare putere de muncă, credința în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o mare putere de muncă, credința în ceva (o puternică motivație) și capacitatea de a-i mobiliza pe alții. O. Nicolescu, I. Verboncu (1996) identifică o serie de competențe necesare managerilor, indiferent de nivelul ierarhic: capacitatea de a decide, cunoștințele manageriale, cunoștințele economice, abilitatea de a dirija oamenii și capacitatea de autoperfecționare continuă. Se consideră că potențialul managerial suportă un anume grad de variație: pe măsura înaintării în ierarhie ponderea cunoștințelor și aptitudinilor de management tinde să crească, în timp ce ponderea aptitudinilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pe alții. O. Nicolescu, I. Verboncu (1996) identifică o serie de competențe necesare managerilor, indiferent de nivelul ierarhic: capacitatea de a decide, cunoștințele manageriale, cunoștințele economice, abilitatea de a dirija oamenii și capacitatea de autoperfecționare continuă. Se consideră că potențialul managerial suportă un anume grad de variație: pe măsura înaintării în ierarhie ponderea cunoștințelor și aptitudinilor de management tinde să crească, în timp ce ponderea aptitudinilor și deprinderilor de specialitate tinde să scadă. Wood & Payne (1999), într-un demers de analiză a companiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihologică, receptivi la nou, cu o bună motivație față de muncă, cu o responsabilitate și un nivel de socializare medii, autocontrol, toleranță și optimism. Același autor, utilizând o procedură de tip SEAC (Scală de Evaluare cu Ancore Comportamentale), identifică șapte competențe manageriale, care pot defini activitatea unui manager: comunicare (Com - empatie, abilități de comunicare verbală și nonverbală etc.); comportament etic (Eth - onestitate, altruism, generozitate, disponibilitatea de a acorda ajutor persoanelor care îl înconjoară, de a-și asuma responsabilitatea în cazul unor eșecuri
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
integrarea obiectivelor acestora în cele ale organizației etc.); orientarea spre clienți (CF - atenția față de clienți, față de calitate). Se observă că unii autori diferențiază, într-o manieră sau alta, două categorii de competențe, caracterizate de o relație de complementaritate: a) competențe manageriale generice, existente indiferent de contextualitatea managementului; b) competențe manageriale specifice, a căror notă particulară este conferită de detaliile extrem de concrete ale situației în care își desfășoară managerul activitatea. Alți autori consideră că un management de nivel inferior se deosebește fundamental
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
spre clienți (CF - atenția față de clienți, față de calitate). Se observă că unii autori diferențiază, într-o manieră sau alta, două categorii de competențe, caracterizate de o relație de complementaritate: a) competențe manageriale generice, existente indiferent de contextualitatea managementului; b) competențe manageriale specifice, a căror notă particulară este conferită de detaliile extrem de concrete ale situației în care își desfășoară managerul activitatea. Alți autori consideră că un management de nivel inferior se deosebește fundamental de managementul liniei de mijloc sau de vârf și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sunt susceptibile să faciliteze obținerea de performanțe contextuale, în timp ce achizițiile cognitive vor contribui la obținerea unor performanțe tehnice, deși distincția este pur teoretică. În contextul unei solide baze de cunoștințe profesionale, un asemenea demers este susceptibil să genereze un comportament managerial adaptat și eficient. 3. Antrenarea competențelor manageriale Antrenarea este în mod fundamental legată de specificul unui anumit rol profesional și are menirea de a ajuta persoana care ocupă sau are probabilitatea de a obține acel post în organizație (Miner, 1992
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
contextuale, în timp ce achizițiile cognitive vor contribui la obținerea unor performanțe tehnice, deși distincția este pur teoretică. În contextul unei solide baze de cunoștințe profesionale, un asemenea demers este susceptibil să genereze un comportament managerial adaptat și eficient. 3. Antrenarea competențelor manageriale Antrenarea este în mod fundamental legată de specificul unui anumit rol profesional și are menirea de a ajuta persoana care ocupă sau are probabilitatea de a obține acel post în organizație (Miner, 1992). Antrenarea este considerată a fi un proces
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la atingerea obiectivelor organizației (Muchinsky, 1989). Se accentuează astfel elementele definitorii ale antrenării: este un proces provocat și sistematic, condiționat de contextul organizațional, suportat financiar de organizație, pentru atingerea unor scopuri definite de către organizație. Un program de antrenare a competențelor manageriale este în fapt un produs al procesului de analiză a activităților pe care persoanele antrenate ar trebui să le realizeze (Iosif, 2001). Pentru Miner (1992), realizarea unui program de antrenare implică parcurgerea următoarelor etape: (a) identificarea nevoilor de antrenare; (b
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ancorată într-un astfel de context cultural și de aceea este util de știut care sunt aceste valori și după aceea să se treacă de la o abordare de tip general la o abordare de tip specific. Identificarea nevoilor de formare managerială din organizația țintă și derularea programului de antrenare trebuie realizate abia după plasarea organizației într-un context cultural bine specificat. Desfășurarea cercetării a presupus parcurgerea următoarelor faze: Abordarea de nivel general: identificarea valorilor dominante ale culturii organizaționale în firmele românești
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
programului de antrenare trebuie realizate abia după plasarea organizației într-un context cultural bine specificat. Desfășurarea cercetării a presupus parcurgerea următoarelor faze: Abordarea de nivel general: identificarea valorilor dominante ale culturii organizaționale în firmele românești; identificarea caracteristicilor majore ale comportamentelor manageriale românești, cu implicații potențiale în acțiunile de antrenare; identificarea reprezentărilor privind formarea managerială în România, din punctul de vedere al nevoilor și capacităților de formare, într-o abordare longitudinală, istorică. Abordarea de nivel specific: proiectarea designului experimental (ipoteză, grupuri experimentale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
bine specificat. Desfășurarea cercetării a presupus parcurgerea următoarelor faze: Abordarea de nivel general: identificarea valorilor dominante ale culturii organizaționale în firmele românești; identificarea caracteristicilor majore ale comportamentelor manageriale românești, cu implicații potențiale în acțiunile de antrenare; identificarea reprezentărilor privind formarea managerială în România, din punctul de vedere al nevoilor și capacităților de formare, într-o abordare longitudinală, istorică. Abordarea de nivel specific: proiectarea designului experimental (ipoteză, grupuri experimentale, variabile independente și variabile dependente); identificarea unei organizații care să ne permită realizarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de formare, într-o abordare longitudinală, istorică. Abordarea de nivel specific: proiectarea designului experimental (ipoteză, grupuri experimentale, variabile independente și variabile dependente); identificarea unei organizații care să ne permită realizarea experimentului și testarea ipotezelor de studiu; diagnoza nevoilor de formare managerială printr-o analiză pe trei niveluri (organizațional, al posturilor și al indivizilor); realizarea programului propriu-zis de antrenare; recoltarea și analiza statistico-matematică a datelor; interpretarea rezultatelor și formularea unor concluzii. Strategia de cercetare pe care am utilizat-o este o strategie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de antrenare; recoltarea și analiza statistico-matematică a datelor; interpretarea rezultatelor și formularea unor concluzii. Strategia de cercetare pe care am utilizat-o este o strategie de tip constructiv, cu origine în psihologia clinică și adaptată la domeniul psihologiei organizaționale și manageriale. Acest tip de strategie răspunde la întrebarea: ce poate fi adăugat unei intervenții organizaționale astfel încât eficiența acesteia să crească? În cazul antrenării manageriale se constată că, posttraining, deși achiziția competențelor antrenate este bună, se înregistrează frecvent o serie de manifestări
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o strategie de tip constructiv, cu origine în psihologia clinică și adaptată la domeniul psihologiei organizaționale și manageriale. Acest tip de strategie răspunde la întrebarea: ce poate fi adăugat unei intervenții organizaționale astfel încât eficiența acesteia să crească? În cazul antrenării manageriale se constată că, posttraining, deși achiziția competențelor antrenate este bună, se înregistrează frecvent o serie de manifestări nedorite care pun sub semnul întrebării eficiența antrenării, după criteriul învățării, comportamental și al rezultatelor. În acest context, cele mai frecvente manifestări par
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
învățării, comportamental și al rezultatelor. În acest context, cele mai frecvente manifestări par a fi conflictele de rol și mai ales încapsularea competențelor antrenate. Un al doilea element pe care îl luăm în considerare este faptul că în antrenarea competențelor manageriale se impun acțiuni de descentrare a abilităților manageriale, deoarece capacitatea managerială specializată necesară managerilor de la diferite niveluri ierarhice este condiționată de existența unei capacități manageriale generale. Considerăm că este momentul unei schimbări de perspectivă, deoarece formarea managerială nu trebuie să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cele mai frecvente manifestări par a fi conflictele de rol și mai ales încapsularea competențelor antrenate. Un al doilea element pe care îl luăm în considerare este faptul că în antrenarea competențelor manageriale se impun acțiuni de descentrare a abilităților manageriale, deoarece capacitatea managerială specializată necesară managerilor de la diferite niveluri ierarhice este condiționată de existența unei capacități manageriale generale. Considerăm că este momentul unei schimbări de perspectivă, deoarece formarea managerială nu trebuie să se limiteze doar la formarea managerilor, ci trebuie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
manifestări par a fi conflictele de rol și mai ales încapsularea competențelor antrenate. Un al doilea element pe care îl luăm în considerare este faptul că în antrenarea competențelor manageriale se impun acțiuni de descentrare a abilităților manageriale, deoarece capacitatea managerială specializată necesară managerilor de la diferite niveluri ierarhice este condiționată de existența unei capacități manageriale generale. Considerăm că este momentul unei schimbări de perspectivă, deoarece formarea managerială nu trebuie să se limiteze doar la formarea managerilor, ci trebuie să aibă în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
al doilea element pe care îl luăm în considerare este faptul că în antrenarea competențelor manageriale se impun acțiuni de descentrare a abilităților manageriale, deoarece capacitatea managerială specializată necesară managerilor de la diferite niveluri ierarhice este condiționată de existența unei capacități manageriale generale. Considerăm că este momentul unei schimbări de perspectivă, deoarece formarea managerială nu trebuie să se limiteze doar la formarea managerilor, ci trebuie să aibă în vedere și formarea potențialilor manageri, chiar formarea non-managerilor. În acest context, ipoteza pe care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în antrenarea competențelor manageriale se impun acțiuni de descentrare a abilităților manageriale, deoarece capacitatea managerială specializată necesară managerilor de la diferite niveluri ierarhice este condiționată de existența unei capacități manageriale generale. Considerăm că este momentul unei schimbări de perspectivă, deoarece formarea managerială nu trebuie să se limiteze doar la formarea managerilor, ci trebuie să aibă în vedere și formarea potențialilor manageri, chiar formarea non-managerilor. În acest context, ipoteza pe care o emitem este următoarea: Eficiența antrenării competențelor psihologice și sociale ale managerilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
implicarea managerilor în programe de antrenare (p ≤ 0,01). Cele mai multe firme cer managerilor/potențialilor manageri să recurgă la învățare spontană, care însă este neeconomică și poate duce la formarea unor seturi decizionale, de comunicare etc. greșite sau inadecvate stilului lor managerial. Achizițiile pe cont propriu sunt mai puțin sistematizate, iau în calcul doar nevoile de formare de la nivel individual (ignoră nevoile de nivel organizațional sau de nivelul posturilor de muncă), consumă mai multe resurse (de timp, energie sau chiar de bani
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cunoștințelor, rezultat explicabil dacă ne gândim că în retenție un rol important este jucat de o multitudine de factori (datorită credibilității mai scăzute a sursei, modificării complexității mesajului, decalajului ierarhic dintre cele două posturi etc.). În final, în antrenarea competențelor manageriale ca parte a culturii grupului de muncă este mai bine să se pornească de la niveluri ierarhice superioare spre cele de execuție, astfel putând fi evitate o serie de stări conflictuale generate de diseminarea informațiilor de la persoana antrenată către cea neantrenată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
final, nu există suficientă evidență statistică pentru a afirma că efectele programului de antrenare asupra progreselor comportamentale ale managerilor depind de participarea subordonaților la grupurile independente de antrenare. Până în acest punct datele, obținute sugerează faptul că achiziția și optimizarea competențelor manageriale psihologice și sociale sunt o problemă de învățare individuală și că recurgerea la grupul clasic de antrenare (fără cuplul manager-subordonat) este argumentată. Antrenarea abilităților manageriale pe modelul manager-subordonat față de antrenarea doar a managerilor nu părea să aducă beneficii suplimentare și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]