3,668 matches
-
burghezi recunoscând caracterul universal al umanismului lor. Astfel, Smirnov ajunge la concluzia că Shakespeare a fost "ideologul umanist al burgheziei, cel care a expus programul elaborat de ea atunci când, în numele umanității, a înfruntat pentru prima dată orânduirea feudală". *28 Critica marxistă este la înălțime când scoate la iveală implicațiile sociale subînțelese sau latente ale operei unui 150 scriitor. În această privință ea este o tehnică de interpretare paralelă cu cele fondate pe baza teoriilor lui Freud, sau ale lui Nietzsche, sau
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
speciei umane. Anchetele de teren documentează relațiile schimburi- alianță-putere cu o asemenea precizie încât orice generalizare devine dificilă, fără ca totuși teza ultrarelativistă să fie încurajată. În Franța, antropologii care se interesează de faptele economice au plecat adesea de la premisele teoretice marxiste sau influențate de marxism, încercând să articuleze într-o analiză globală economicul, rudenia, politicul și ideologicul. Dacă relativ puțini autori pleacă de la antropologia economică ca atare, numărul publicațiilor despre aceste problematici se află într-o curbă exponențială, cu atât mai
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
unanim. Dar astăzi nimeni nu mai crede că este posibil să privești societatea ca un ansamblu omogen. Diviziunea sacru/profan, crucială în argumentarea Formelor elementare, continuă să suscite dezbateri, deoarece nu a apărut niciodată nici un consens privind definiția sacrului. Analiza marxistă se înscrie și ea într-un cadru funcționalist, dar cu o dimensiune suplimentară, ignorată de Durkheim: religia este înțeleasă aici ca "opiumul poporului", ca o armă ideologică în mâinile claselor dominante. Actualmente, un neofuncționalism apreciază religia într-un mod mai
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
prezintă, fiecare, avantaje și incoveniente. Aceeași societate poate fi studiată din două perspective diferite, de exemplu, populația Pathâns din Pakistan: studiată de Frederik Barth, plecând de la individ și de la teoria jocurilor; de A. Assad, conform unei teorii sistemice de inspirație marxistă. Sunt două abordări diferite asupra aceluiași obiect, două modele a căror pertinență poate fi discutată. A opune demersul inductiv celui deductiv înseamnă să deschizi o ceartă urâtă, deoarece un bun antropolog le folosește în mod evident pe amândouă. El intră
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
găgăuzii, referendumuri și decid soarta teritoriilor acaparate de Rusia prin forță și dictat. Deznaționalizarea declanșată în iunie 1940 continuă si în prezent în schimb curentul și politica antiromânească au culminat prin venirea la cârma Basarabiei a partidului comunist. Nu ideologia marxistă anima noul parlament de la Chișinău ci aplicarea consecventă a politicii țaristo-staniliste de rusificare exacerbând diversiunea celor două limbi și popoare - români și moldoveni. După un an de guvernare, în ianuarie 2002 zeci de mii de basarabeni asemenea resurecției din 1989
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
formarea păturii mijlocii este esențial legată de încurajarea proprietății particulare și a întreprinderii private, de orientare capitalistă trebuie spus pe față a economiei românești. Ceea ce politica de esență colectivistă, etatistă, centralizată și de control a regimului actual, de mentalitate comunist marxistă, blochează prin toate mijloacele. Între europenizare și privatizare există o relație directă indisolubilă. Deoarece doar independența economică asigură libertatea efectivă de gândire și a relațiilor culturale. Într-un stat strict centralizat, integrarea europeană este considerată dimpotrivă ca un atentat la
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
specific și epocii, și locului. Alt exemplu, de alt tip, și tot în legătură cu un critic român, stabilit în S.U.A., Matei Călinescu, autorul celor Five Faces of Modernity (1980), lucrare excelentă, realizată în prima sa formă în țară. Un recenzent american marxist, obtuz, dogmatic, o critică prin citate din... G. Lucecs despre modernism, considerat ca autoritate supremă și unică posibilă. În foarte multe cercuri occidentale de stânga, acest tip de dogmatism îngust (dar agresiv) este dominant și intolerant. și atunci ne punem
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
intolerant. și atunci ne punem întrebarea: cine este, de fapt, superior? Occidentalul intelectual comunizat, antiburghez și care rămâne comunist chiar și după prăbușirea comunismului în Est, sau liberalul din Est, care are de luptat între altele și cu proprii săi marxiști și cu gauchismul frivol parizian? Astfel de obstacole își păstrează încă din nefericire întreaga lor actualitate. șirul obstacolelor nu se încheie însă aici. Aparatul cultural extern român (dar situația este specifică tuturor țărilor foste comuniste, într-o măsură oarecare) nu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Saint-John perse, Etiemble, Mircea Eliade. Aș adăuga în această ordine de idei și pe Nicolae Tertulian cu al său Georges LukÆcs (paris, Le Sycomore, 1980), care întrunea toate calitățile unei bune editări și difuzări în intelighenția pariziană de atunci: autor marxist, revizionist, excomunicat de stalinism etc. Legată, în sfârșit, de tradițiile noastre sau mai exact de lipsa de tradiție în acest domeniu mi-aș aminti și de o vorbă a lui Goethe, care spunea că prezența este o puternică zeiță. Or
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
înscrise în programele lor formarea și consolidarea acestei pături mijlocii. O zonă socială între proletariat și marea burghezie, cu virtuți incontestabile. Oricând putem invoca zeci de citate din ultima generație de politologi români tineri sau relativ tineri. Chiar și un marxist reciclat ca Silviu Brucan recunoaște și teoretizează, în publicații de după 1989, importanța acestor pături mijlocii. Să amintim, cu titlu de simplă exemplificare, doar pe Stelian Tănase: Clasa mijlocie singură poate asigura un echilibru al corpului social, moderație, toleranță, compromis și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
La chestionarul pe care mi l-a adresat prof. G. Caragiani (Roma) cu prilejul vizitei sale la Cluj (15 august 1994) în vederea unei anchete italiene în pregătire, pe această temă, n-am răspuns la primele 7 întrebări. 1. Adrian Marino, Marxist Ideology and East European Comparative Studies, in : Europa provincia Mundi. Essays in : Comparative Literature and European Studies Offered to Hugo Dyserinck on the Occasion of His Sixty-fifth Birthday. Ed. by Joep Leersen and Karl Ulrich Syndram (Amsterdam-Atlanta, Ga., Rodopi, 1992
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ca sistemul internațional după Războiul Rece să capete o nouă dinamică. Capacitatea de adaptare a structurilor economice la modificările survenite pe plan european după Revoluțiile din Centrul și Estul continentului european și-au găsit expresia în noile reglementări adoptate. Socialismul marxist, este mort sau pe cale de a muri ca o ideologie a conducerii statelor și economiilor dar și ca mișcare internațională. Dar contrar presupunerilor făcute, aceasta nu semnifică sfârșitul poveștii. Socialismul marxist are încă un viitor cu acțiune morală, ca o
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
și-au găsit expresia în noile reglementări adoptate. Socialismul marxist, este mort sau pe cale de a muri ca o ideologie a conducerii statelor și economiilor dar și ca mișcare internațională. Dar contrar presupunerilor făcute, aceasta nu semnifică sfârșitul poveștii. Socialismul marxist are încă un viitor cu acțiune morală, ca o disciplină academică, ca o predilecție a oamenilor muncii și chiar a intelectualității în țările în care regimul comunist a existat.10 Este important ca impactul pe care o asemenea ideologie îl
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
lui Williams despre statul liberal drept singurul stat legitim în condițiile modernității, teză fundamentală pentru acest argument. Iar unii realiști au chestionat, într-adevăr, interpretarea modernității oferită de Williams. Raymond Geuss este, deloc surprinzător, date fiind înclinațiile și preferințele sale marxiste, unul dintre acești realiști 35. Un altul este Robert Jubb, care a atacat teza lui Williams aducând în atenție faptul că statele asiatice moderne (și chiar unele dintre statele post-comuniste europene) sunt acceptate de cei mai mulți dintre cetățenii lor fără ca ele
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mai mult ca principiu ex ante decât ca principiu ex post. Vezi Huzum, " Despre baza principiului egalității", pp. 3-4. 4 După știința mea, doar Raymond Geuss face excepție de la această regulă, el fiind un realist cu preferințe politice de sorginte marxistă. Orice defecte ar avea el, marxismul este totuși un curent care poate fi considerat în mod legitim drept o interpretare (mai bună sau mai rea) a principiului egalității și libertății umane fundamentale sau/și a principiului tratării tuturor cetățenilor ca
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la acest miracol magic cad pe lângă. În concluzie, magia își are alte legitimități și principii de funcționabilitate decât știința. Confuzia continuă să provină (și) din faptul că noi, modernii, continuăm să judecăm disciplinele spirituale - alchimia, astrologia, magia - după canoanele științei marxiste de manual. Deplângem, de exemplu, absența "valorii de întrebuințare" a acestor arte străvechi. N-ar fi fost bune la nimic și tocmai de aceea ar fi dispărut! Nimic mai fals, arată Culianu în excelenta sa carte Eros și magie în
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
propriei sale minți, lipsindu-se de orice altceva. Asta nu înseamnă că tehnica nu a avut nici un rol în formarea spiritului modern. A avut, dar rolul său a fost unul secund, departe de importanța pe care i-o acordau savanții marxiști. În Magia, Jean Servier amintește și el câteva situații similare care argumentează teza că progresul științific nu este apanajul modernilor. El era într-un fel anume cunoscut și celor vechi, numai că magicienii nu se interesau în mod special de
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
interpretărilor pozitiviste; - paradigme care stau la bază interpretărilor comprehensive;paradigme pozitiviste ce stau la baza teoriilor pozitiviste și neopozitiviste; - paradigme interpretative, ce subsumează abordările de tip fenomenologic, psihanalitic și comprehensiv;paradigme critice, ce se aplică în abordările sociologice, feministe și marxiste. O formă importantă de paradigmă este caracterizată de faptul că explicanda (în concepția lui Raymond Boudon însemnând propozițiile de explicat) nu sunt deduse dintr-o teorie, ci derivate, prin analogie, dintr-un corpus de cunoștințe aparținând altui domeniu. Astfel, sociologia
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Opera de artă între experiență și produs În cursul istoriei au existat mai multe teorii care au interpretat arta în moduri diferite. Diferența artei constă în flexibilitatea ei ontologică. Cele mai cunoscute metode de abordare a diferenței artei sunt teoriile marxiste ce vizează istoria socială a artei, și decostructivisumul ce forțează posibilitatea unei noi istorii a artei care pleacă de la criza reprezentării obiectului de artă. Dacă în primul caz aveam de-a face cu un discurs ideologic, în cel de-al
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
creației rămâne obscur în cadrul înțelegerii artei sub noii termeni ontologici. Însă, virtualul și actualul par să conclucreze mai bine în cadrul intermitenței obiectului de artă în decursul istoriei sale, în timp ce noțiunea de posibil aduce în discuție originea obiectului de artă. Teoria marxistă elimină experiența estetică a artei, în timp ce obiectele de artă sunt gândite ca obiecte produse prin intermediul spiritului ce au ca scop promovarea bunăstării sociale a omului. Arta este înțeleasă ca un nou mod de a expune creativitatea umană în obiecte ce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
este necesară în mod fotografic. Digitalizarea nu reprezintă nimic altceva decât procesul de conceptualizare a imaginii: de-realizarea imaginii fotografice. Abstractizarea fotografiei nu are de-a face cu arta ci, mai degrabă, cu forma socială și valoarea formei în sens marxist. Dematerializarea fotografiei implică "principiul infinit al câmpului vizualizării"9 unde, imaginea este abstractizarea perceptuală a unei structuri vizuale ce are la bază o formă materială. 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice Studiile filosofice ale filmului se centrează, în general, pe
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a oficializat pseudonimul ca nume civil. În 1983 se stabilește în Israel, unde este conferențiară la Institutul Dinur și la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Debutează în 1950 la „Viața românească”, iar editorial în 1962 cu antologia Tradiții ale criticii literare marxiste din România. 1930-1940. A mai colaborat la „Luceafărul”, „România literară”, „22”, „Agora” (Philadelphia, SUA), „Dialog” (Dietzenbach), „The Jerusalem Post” ș.a. După ce pe parcursul anilor ’50 a practicat o publicistică militantă în principalele organe de propagandă oficială conformându-se directivelor ideologice în
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
de propagandă oficială conformându-se directivelor ideologice în domeniul literaturii, V. s-a orientat cu predilecție către problemele criticii literare. În acest context, în 1962 a dat la iveală o amplă antologie de texte considerate a reprezenta „tradițiile criticii literare marxiste” autohtone în anii 1930-1940, culegere însoțită de o introducere dilatată, simplă instrumentare partinică a literarului. Preocuparea din ce în ce mai insistentă pentru evoluția și avatarurile exegezei literare a condus-o la analiza contribuției lui E. Lovinescu. Pus într-o lumină mai favorabilă în
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
ideologice anihilante, neputința de a înțelege mersul dezvoltării societății nu ne poate face să ignorăm însă rolul de ferment pe care l-a avut delimitarea de o realitate istorică odioasă, negarea vehementă a situației aduse de fascism”. Recuperarea în limbaj marxist a avut darul de a-l scoate pe marele critic din zodia unilaterală a acuzelor și a represaliilor de până atunci. Lovinescu e studiat ca scriitor într-o nouă carte, E. Lovinescu, artistul (1969), unde sunt avute în vedere literatura
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
etapă a criticii [...]. Scopul retrospectivei noastre a fost nu acela de a demonstra cum să ne întoarcem la Lovinescu, ci de a demonstra ce se întâmplă când vrem să sărim peste capitolul Lovinescu.” Principul structurant aplicat materiei este, de asemenea, marxist și comunist-internaționalist: ceea ce dă valoare de adevăr unei poziții este adecvarea la poziția partidului, Gh. Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu fiind referințe de autoritate. Tabloul propus de V. a fost considerat o revoltătoare mistificație. Și mai multă vâlvă a făcut cartea
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]