3,109 matches
-
Singura cale de acces este calea rutieră secundară DJ155F - cunoscută și sub denumirea de "„axial”", cu conexiuni inițială și finală la DN15, pe porțiunea care încojoară Lacul Izvorul Muntelui. Aceasta este și o cale de acces spre zona înaltă a masivului montan și face legătura între Bicaz - Izvoru Muntelui - Durău - Ceahlău - Bistricioara. Pe drum - din cauza degradării sale în porțiunea montană între Cabana Izvorul Muntelui și Stațiunea Durău, se circulă cu unele restricții pe acest segment, ceea ce face accesul dificil dinspre Bicaz
Durău, Neamț () [Corola-website/Science/301632_a_302961]
-
din satele Bistricioara, Ceahlău (reședința) și Pârâul Mare. Comuna se află în vestul județului, pe malul drept al Bistriței, acolo unde râul formează lacul de acumulare Izvorul Muntelui și unde primește apele afluenților Bistricioara, Schitu, Răpciunița și Țiflic, la poalele masivului Ceahlău. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Din acest drum, la Bistricioara se ramifică șoseaua județeană DJ155F, care deservește exclusiv comuna Ceahlău. În comuna Ceahlău se află două arii protejate, ambele incluse în Parcul Național
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
în maghiară "Pongrác") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Oanțu, Pângărați (reședința), Pângărăcior, Poiana, Preluca și Stejaru. Comuna se află în partea central-vestică a județului, într-un areal delimitat de versanți sudici ai Munților Stânișoarei (masivele Frasin, Botoșanu și Păru cu altitudinea maximă de 1212 m în vârful Prislopașu) și nordici ai Munților Tarcăului (maximele de altitudine atinse în vârfurile Hărman - 1226 m și Murgoci 1293 m). Aceștia sunt separați de valea Bistriței modovene, spre care
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
Cornu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cornu de Jos (reședința), Cornu de Sus și Valea Oprii. Așezată în nord-vestul județului Prahova, pe cursul mijlociu al râului Prahova, în zona dintre masivul Gârbova și Subcarpații Curburii Externe, comuna Cornu se învecinează cu: orașul Breaza, la vest; cu municipiul Câmpina și comuna Poiana Câmpina, la sud; și cu comuna Șotrile, la nord, aflându-se la o depărtare de 90 km nord de București
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
inferior, pe fond albastru, se află un zid semicircular cu contraforți, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Zăganul sau vulturul bărbos face referire la pasărea răpitoare emblematică a masivului Ciucaș, a cărei amintire este păstrată de muntele ce îi poartă numele (muntele Zăganul din masivul Ciucaș). Bujorul de munte sau smârdarul, exemplar floral ocrotit prin lege, înflorește în luna mai, și prin coloritul său intens a dat denumirea muntelui
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Zăganul sau vulturul bărbos face referire la pasărea răpitoare emblematică a masivului Ciucaș, a cărei amintire este păstrată de muntele ce îi poartă numele (muntele Zăganul din masivul Ciucaș). Bujorul de munte sau smârdarul, exemplar floral ocrotit prin lege, înflorește în luna mai, și prin coloritul său intens a dat denumirea muntelui Roșu, vecin cu muntele Zăganul. Câmpul albastru și barajul de argint simbolizează edificiile realizate în zonă
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
din 1921 a adus o dezvoltare importantă, prin împroprietăririle păturilor mai sărace. În 1940 satul a reintrat sub administrație maghiară (odată cu cedarea Ardealului de Nord către Ungaria), dar a revenit României după 1945. Informații istorico-geografice și/sau socio-economice generale despre masivul cristalin Codru și despre Țara Codrului sunt sintetizate în lucrări de specialitate. Tradițiile codrenești din zona etnografică Țara Codrului, sau, simplu spus, Codru, - aplicabile și satului Chilia -, sunt de asemenea, documentate în diferite lucrări; spre exemplu, figurile „steagul” sau „rotirea
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
familie cele mai vechi și mai răspândite în satul Chilia sunt (în ordine alfabetică): Blaga, Brândușan, David, Dragoș, Fogoș/Fogaș, Groza, Lup, Pop, Tătar, Tătăran etc. Satul Chilia face parte din Țara Codrului și se află în pitoreasca zonă a masivului cristalin Codru, bine împădurit, într-o zonă de o frumusețe rară, cu multe trasee accesibile, pe drumuri forestiere și/sau pe poteci naturale de pădure, direct spre culmea masivului Codru (astfel de locații sunt, în denumirea locală, "Fântâna Haiducului Pintea
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
parte din Țara Codrului și se află în pitoreasca zonă a masivului cristalin Codru, bine împădurit, într-o zonă de o frumusețe rară, cu multe trasee accesibile, pe drumuri forestiere și/sau pe poteci naturale de pădure, direct spre culmea masivului Codru (astfel de locații sunt, în denumirea locală, "Fântâna Haiducului Pintea/Fântâna Pintii", "Foișorul-Tarnița/La Ciupercă", "Valea Lupului", etc.) și/sau pe dealurile care îl compun, dealurile piemontane Codrului și/sau la "Poalele Codrului" (spre exemplu, în denumirea locală, astfel
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
etc.) și/sau pe dealurile care îl compun, dealurile piemontane Codrului și/sau la "Poalele Codrului" (spre exemplu, în denumirea locală, astfel de locații sunt "Câmpu Mare", "Făgașul Satului", "Pusta", "Ungurelul", "Dealul Secăturii", "Tarnița", "Dealul lui Bran", "Dealul Piști"). Culmea masivului Codru se întinde pe aproximativ 22 de kilometri (cu înălțimea maximă de aproximativ 575 de metri în vârful Lespezi) și se numește Culmea Făgetului ("Vârful Codrului" sau "Culmea Codrului" în limbajul local), dominând păduri vechi de stejar, gorun, cer și
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
excavații [[Arheologie|arheologice]] (contract de cercetare între ULB Sibiu și Universitatea Foscari din [[Veneția]]) început în [[2005]] au considerat că zona, numărul de descoperiri [[mezolitic]]e este, la nivelul [[Transilvania|Transilvaniei]], foarte mic în comparație cu descoperirile din zonele limitrofe României. Zona masivului Făgăraș deține un relief care era extrem de favorabil locuirilor mezolitice, la prima vedere. Ultimele studii de sinteză care au încercat să adune toate materialele descoperite în zonă au arătat sărăcia descoperirilor la est de râul Olt și mai ales înspre
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Făgăraș deține un relief care era extrem de favorabil locuirilor mezolitice, la prima vedere. Ultimele studii de sinteză care au încercat să adune toate materialele descoperite în zonă au arătat sărăcia descoperirilor la est de râul Olt și mai ales înspre masivul Făgăraș. În zona Masivului Făgăraș (chiar și dacă includem zona depresiunii Făgăraș, se pornește de la premiza că, sub acțiunea apelor, piesele paleolitice și mezolitice pot fi angrenate și transportate pe distanțe mai mari) sunt doar câteva puncte cu astfel de
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
care era extrem de favorabil locuirilor mezolitice, la prima vedere. Ultimele studii de sinteză care au încercat să adune toate materialele descoperite în zonă au arătat sărăcia descoperirilor la est de râul Olt și mai ales înspre masivul Făgăraș. În zona Masivului Făgăraș (chiar și dacă includem zona depresiunii Făgăraș, se pornește de la premiza că, sub acțiunea apelor, piesele paleolitice și mezolitice pot fi angrenate și transportate pe distanțe mai mari) sunt doar câteva puncte cu astfel de descoperiri: Turnu Roșu, punct
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Mănerău este un sat în comuna Pestișu Mic din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, la poalele estice ale masivului Poiana Ruscă. Satul Mânerău este amplasat situat în partea centrală a județului Hunedoara, în proximitatea zonei de culoar a cursului inferior al râului Cerna, la nord-nord-vest față de municipiul Hunedoara. În repere absolute, localitatea se află la intersecția coordonatelor geografice 45
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
detaliate. Nu știm nici în care parte de munte se aflau ,pertinențele" acestui cnezat de vale. În mod logic, de el ar fi trebuit să țină și satul Coroiești și mai departe, pe la izvoarele râului Alb, o bună porțiune din masivul Retezatului. Pe temeiul informațiilor din documente și în pofida relațiilor de subordonare care se constată între familiile cneziale, la cumpăna secolelor XIV și XV satele Băiești, Râu Alb și Rușor poartă trăsăturile unor așezări importante și vechi. Soarta bisericii din localitate
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
depresiunilor, cu temperaturi medii anuale între 7-8-10 °C, precipitații bogate 600-900 mm/an și vânturi puternice. Se simt influențe climatice subemediteraneene, cu vânturi specifice, precum Austrul, mai ales în sud-vest, cu ploi de toamnă și ierni blânde. Apare uneori dinspre masivele muntoase și vântul de tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
același nume din județul Mureș, Transilvania, România. La ieșirea din Târgu Mureș, pe șoseaua naționala ce duce la Brașov, spre vest dincolo de pârâul Pocloș , cu o singură ieșire spre est, se află comuna Corunca. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Corunca a fost pomenită pentru prima dată în Registrele de dijmă papală de la anul 1332 sub forma „ Gregorie sacerd. De Korunka, solv. 2 banalis antiqua et 2 parv.”( C.Suciu DILT , I, p. 168) În aria aceste localități
Corunca, Mureș () [Corola-website/Science/300575_a_301904]
-
nord cu comunele Hodac, Stânceni și Lunca Bradului. Latitudinea 46ș47’ nord, longitudinea 24ș28’ est, altitudinea 530-570 m. Relieful e deosebit de variat. Valea pe care este situată comuna Ibănești, poartă denumirea maiestuoasei corole a Munților Gurghiu. În limitele așezării sunt cuprinse masivele Fâncel (1.684 m), Bătrâna (1.634 m), Tătarca (1.688 m) și Vârful Saca (1.777 m), care până la cota de 1.600 m poate fi urcat cu mașini de transport, sau alt gen de mașini, pe drumul forestier
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
fi urcat cu mașini de transport, sau alt gen de mașini, pe drumul forestier ce se avântă apoi spre sud-vest până-n Sovata. Rețeaua hidrografică din aceste masive și de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivul Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpușna și Creanga Albă, iar Frățileasa, Găinușa, Tătarca și Drăgușa lasă să iasă pline de energie toți afluenții Secuieului care-și au obârșia sub Vârful Saca Mare și care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i și
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Cerbuc 2.015 m. Acest masiv are cea mai mare suprafață din cadrul munților vulcanici aproximativ 2.000 km pătrați. Munții sunt renumiți pentru viața pastorală, deoarece există o intensă zonă de pășuni alpine 6.La o vechime din epoca terțiară masivul Gurghiu la sud de Mureș culminează cu vârfurile Fâncelul 1.684 m , Bătrâna de 1.634 m, care reprezintă un ansamblu de conuri vulcanice îngemănate. Râul Mureș este principalul râu colector al pâraielor ce izvorăsc din munții Călimani și Gurghiu
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
sunt și porțiuni repezi ca Dugașeu Mic și Dugașeul Mare care produc un zgomot fantastic și o imagine feerică. În Lunca Bradului se mai întâlnesc și izvoare mezotermale care sunt amenajate și utilizate pentru agrement în sezonul estival. Așezată între masivele muntoase ale Munților Călimani și Gurghiu, comuna se încadrează în sectorul de climat continental, în zona climei de munte. Sunt caracteristice verile călduroase și iernile lungi și reci cu inversiuni de temperatură în văi. Temperatura medie anuală se menține între
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de Jos, până în secolul XVIII. În partea de nord și de est relieful este de câmpie, în partea centrală este un platou calcaros, cu pante line spre nord-est și abrupte spre sud-est iar în partea de sud se găsesc contraforturile Masivului Central. Cel mai înalt punct: Haut-Folin (901m) în Morvan. Canalul Burgundiei unește râurile Yonne și Saône, permițând ambarcațiunilor să navigheze din nord în sudul Franței. Construcția a început în 1765 și a fost terminată în 1832. În vârf se află
Burgundia () [Corola-website/Science/300730_a_302059]
-
(în ) este singurul lac vulcanic din România. Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, pe stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit "Ciomatu Mare" (în ), din masivul vulcanic "Puciosu", locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
(în ) este singurul lac vulcanic din România. Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, pe stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit "Ciomatu Mare" (în ), din masivul vulcanic "Puciosu", locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani). se află la o altitudine de 946 m.
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
Chiliile la est, la sud și sud-vest cu comunele Odăile, respectiv Bozioru, la nord-vest cu Gura Teghii și cu comuna Lopătari la nord-est. În vecinătatea localității Brăești se află mănăstirea Pinul. Aflată în zona montană din nord-vestul județului, în zona masivelor muntoase din Carpații de Curbură, în Munții Buzăului, comuna este dispusă pe cursul superior al Bălănesei, satele fiind aflate în vale sau pe dealurile ce duc spre culmea Ivănețu (). Principala cale de comunicație a comunei o constituie șoseaua județeană DJ203L
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]