6,257 matches
-
căutarea detaliilor, în detrimentul generalizărilor. Prin a n a l i z a d i s c u r s u l u i se scot în evidență conflictele apărute în interacțiunile umane în diverse situații: 1) conflict între maximele conversaționale (maxima de cantitate, care prevede oferirea cantității de informații necesare comunicării (nici mai mult, nici mai puțin), și maxima de calitate, care stipulează ca locutorul să transmită doar informații pe care le consideră a fi veridice; 2) conflict între regulile constitutive
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s u l u i se scot în evidență conflictele apărute în interacțiunile umane în diverse situații: 1) conflict între maximele conversaționale (maxima de cantitate, care prevede oferirea cantității de informații necesare comunicării (nici mai mult, nici mai puțin), și maxima de calitate, care stipulează ca locutorul să transmită doar informații pe care le consideră a fi veridice; 2) conflict între regulile constitutive ale sistemului de politețe (politețea negativă - menținerea distanțelor între interlocutori - și politețea pozitivă - apropierea dintre aceștia); 3) conflict
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
calitate, care stipulează ca locutorul să transmită doar informații pe care le consideră a fi veridice; 2) conflict între regulile constitutive ale sistemului de politețe (politețea negativă - menținerea distanțelor între interlocutori - și politețea pozitivă - apropierea dintre aceștia); 3) conflict între maximele conversaționale și regulile politeții: de exemplu, între maxima modalității ("Fiți clar") și principiul menajării celuilalt (prin indirecție); conflict între maxima calității, potrivit căreia locutorul trebuie să spună doar ceea ce crede că este adevărat, și principiul menajării fețelor. Adesea, în interacțiunile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
informații pe care le consideră a fi veridice; 2) conflict între regulile constitutive ale sistemului de politețe (politețea negativă - menținerea distanțelor între interlocutori - și politețea pozitivă - apropierea dintre aceștia); 3) conflict între maximele conversaționale și regulile politeții: de exemplu, între maxima modalității ("Fiți clar") și principiul menajării celuilalt (prin indirecție); conflict între maxima calității, potrivit căreia locutorul trebuie să spună doar ceea ce crede că este adevărat, și principiul menajării fețelor. Adesea, în interacțiunile curente, locutorii sînt nevoiți să încalce maxima calității
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constitutive ale sistemului de politețe (politețea negativă - menținerea distanțelor între interlocutori - și politețea pozitivă - apropierea dintre aceștia); 3) conflict între maximele conversaționale și regulile politeții: de exemplu, între maxima modalității ("Fiți clar") și principiul menajării celuilalt (prin indirecție); conflict între maxima calității, potrivit căreia locutorul trebuie să spună doar ceea ce crede că este adevărat, și principiul menajării fețelor. Adesea, în interacțiunile curente, locutorii sînt nevoiți să încalce maxima calității, pentru a menaja fața negativă a interlocutorilor. V. contradicție, maximă conversațională, metacomunicare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
între maxima modalității ("Fiți clar") și principiul menajării celuilalt (prin indirecție); conflict între maxima calității, potrivit căreia locutorul trebuie să spună doar ceea ce crede că este adevărat, și principiul menajării fețelor. Adesea, în interacțiunile curente, locutorii sînt nevoiți să încalce maxima calității, pentru a menaja fața negativă a interlocutorilor. V. contradicție, maximă conversațională, metacomunicare, metadiscurs, politețe, ritual, interacțiune. GOFFMAN 1959; WATZLAWICK - HELMICK BEAVIN - JACKSON 1967; GRICE 1975; BROWN - LEVINSON 1987; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IA E EFECT. Cuvîntul efect a fost folosit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
declanșează implicatura Englezii sînt curajoși. Implicatura convențională nu dă naștere unui calcul inferențial, fiind atașată în mod automat expresiei lingvistice. Implicaturile sînt conversaționale atunci cînd sînt declanșate de un element non-lingvistic, de principiul cooperativ pe parcursul schimburilor verbale și de exploatarea maximelor conversației (maxima cantității, calității, relevanței și manierei). În cadrul implicaturilor conversaționale, H. P. Grice deosebește implicaturile conversaționale standard de cele non-standard. Implicaturile conversaționale standard fac apel la capacitatea destinatarului de a amplifica prin deducții ceea ce spune destinatorul în cadrul unei enunțări care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Englezii sînt curajoși. Implicatura convențională nu dă naștere unui calcul inferențial, fiind atașată în mod automat expresiei lingvistice. Implicaturile sînt conversaționale atunci cînd sînt declanșate de un element non-lingvistic, de principiul cooperativ pe parcursul schimburilor verbale și de exploatarea maximelor conversației (maxima cantității, calității, relevanței și manierei). În cadrul implicaturilor conversaționale, H. P. Grice deosebește implicaturile conversaționale standard de cele non-standard. Implicaturile conversaționale standard fac apel la capacitatea destinatarului de a amplifica prin deducții ceea ce spune destinatorul în cadrul unei enunțări care respectă principiul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conversaționale standard de cele non-standard. Implicaturile conversaționale standard fac apel la capacitatea destinatarului de a amplifica prin deducții ceea ce spune destinatorul în cadrul unei enunțări care respectă principiul cooperativ, implicaturile conversaționale non-standard constînd în transgresarea sau exploatarea deliberată a unor anumite maxime conversaționale (figurile de stil). Implicaturile standard pot fi generalizate, asociate expresiei lingvistice, declanșate doar de materia lingvistică și independente de context, sau particularizate, declanșate de relația dintre enunț și context, așadar dependente de context și presupunînd accesul la un ansamblu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a opiniilor. Una dintre secțiunile pragmaticii (de natură filozofică) a făcut distincția între enunțurile cu valoare propozițională, ce se poate trata de semantica formală, și valorice care nu se comunică direct, fiind implicite enunțurilor și sesizabile numai recurgînd la reguli, maxime sau implicaturi conversaționale. Ca atare, potrivit pragmaticienilor, nu există informație numai în valoarea propozițională a enunțurilor, valoarea pragmatică fiind o forță de orientare care se adaugă la aceasta, căci există două tipuri de informație, una de tip descriptiv și reprezentațional
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de plecare teoria jocurilor de limbaj, propusă de L. Wittgenstein, teoria actelor de vorbire, precum și teoria acțiunii comunicative a lui J. Habermas. Pragmatica studiază interacțiunile verbale în strînsă legătură cu teoriile enunțării, cu actele de vorbire sau cu principiile și maximele conversaționale. Interacțiunea verbală face, de asemenea, obiectul studiilor de a n a l i z ă a d i s c u r s u l u i (discurs politic, jurnalistic, literar etc.), de analiză a conversației sau a schimburilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este luat în sens literal, dar presupozițiile să rămînă identice cînd se trece de la o interpretare la alta ( Această haină nu-ți stă rău Această haină îți vine bine.). Legile care generează cantitatea de informație atribuită enunțului se aseamănă cu maxima cantității la H. P. Grice. Legea interesului pretinde că nu putem vorbi legitim altuia decît de ceea ce este estimat că-l interesează. Dacă destinatarul nu este interesat de actul de afirmare al locutorului, atunci el va răspunde prin: Nu mă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că nu putem vorbi legitim altuia decît de ceea ce este estimat că-l interesează. Dacă destinatarul nu este interesat de actul de afirmare al locutorului, atunci el va răspunde prin: Nu mă interesează; Și ce dacă? etc. Această lege corespunde maximei relației la H. P. Grice. Legea înlănțuirii presupune că, într-o înlănțuire de enunțuri, cînd A este înlănțuit la un alt enunț B, legătura astfel stabilită între A și B nu privește niciodată ceea ce este presupus, ci numai ceea ce este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trebuie spus ceea ce se spune. Aplicarea acestei legi a discursului urmărește evitarea multiplelor tipuri de obscuritate în exprimare (fraze prea întortocheate, eliptice, vorbe fără șir etc.) și lipsa de economie în mijloacele utilizate. Legile discursului numite de Herbert Paul Grice maxime conversaționale sînt norme ce trebuie respectate în cadrul interacțiunii verbale (conversație, dialog etc.). Normele pe care le respectă interlocutorii pentru reușita comunicării depind, după Grice, de principiul cooperării, conform căruia, cînd interpretăm discursul, pornim de la ipoteza că emițătorul intenționează să fie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sînt norme ce trebuie respectate în cadrul interacțiunii verbale (conversație, dialog etc.). Normele pe care le respectă interlocutorii pentru reușita comunicării depind, după Grice, de principiul cooperării, conform căruia, cînd interpretăm discursul, pornim de la ipoteza că emițătorul intenționează să fie sincer (maxima calității), să fie concis (maxima cantității), să fie relevant (maxima relației) și să fie clar (maxima modalității). Pornind de la această ipoteză, combinată cu cunoștințele generale despre lume, receptorul poate aprecia atît sensul semantic a ceea ce spune, cît și sensul pragmatic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în cadrul interacțiunii verbale (conversație, dialog etc.). Normele pe care le respectă interlocutorii pentru reușita comunicării depind, după Grice, de principiul cooperării, conform căruia, cînd interpretăm discursul, pornim de la ipoteza că emițătorul intenționează să fie sincer (maxima calității), să fie concis (maxima cantității), să fie relevant (maxima relației) și să fie clar (maxima modalității). Pornind de la această ipoteză, combinată cu cunoștințele generale despre lume, receptorul poate aprecia atît sensul semantic a ceea ce spune, cît și sensul pragmatic, reușind să deducă ceea ce emițătorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
etc.). Normele pe care le respectă interlocutorii pentru reușita comunicării depind, după Grice, de principiul cooperării, conform căruia, cînd interpretăm discursul, pornim de la ipoteza că emițătorul intenționează să fie sincer (maxima calității), să fie concis (maxima cantității), să fie relevant (maxima relației) și să fie clar (maxima modalității). Pornind de la această ipoteză, combinată cu cunoștințele generale despre lume, receptorul poate aprecia atît sensul semantic a ceea ce spune, cît și sensul pragmatic, reușind să deducă ceea ce emițătorul intenționează să facă prin cuvintele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interlocutorii pentru reușita comunicării depind, după Grice, de principiul cooperării, conform căruia, cînd interpretăm discursul, pornim de la ipoteza că emițătorul intenționează să fie sincer (maxima calității), să fie concis (maxima cantității), să fie relevant (maxima relației) și să fie clar (maxima modalității). Pornind de la această ipoteză, combinată cu cunoștințele generale despre lume, receptorul poate aprecia atît sensul semantic a ceea ce spune, cît și sensul pragmatic, reușind să deducă ceea ce emițătorul intenționează să facă prin cuvintele sale. Herbert Paul Grice întemeiează acest
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale principiului cooperării, situații în care emițătorul intenționează ca receptorul să le perceapă ca atare (și acesta este chiar modul în care receptorul le percepe). Pentru Herbert Paul Grice, ironia, metafora, litota și hiperbola pot fi analizate plecînd de la transgresarea maximei calității. Grice evidențiază faptul că, pe lîngă maximele conversaționale, se impune și respectarea altor reguli: estetice, sociale, morale. Importantă este cerința de a fi politicos. Aceasta înseamnă să nu-ți impui cu orice preț ideile, ci să dai alternative receptorului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca receptorul să le perceapă ca atare (și acesta este chiar modul în care receptorul le percepe). Pentru Herbert Paul Grice, ironia, metafora, litota și hiperbola pot fi analizate plecînd de la transgresarea maximei calității. Grice evidențiază faptul că, pe lîngă maximele conversaționale, se impune și respectarea altor reguli: estetice, sociale, morale. Importantă este cerința de a fi politicos. Aceasta înseamnă să nu-ți impui cu orice preț ideile, ci să dai alternative receptorului și, mai ales, să-l faci pe destinatar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de discurs, registru, tipologie de discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MAXIMĂ CONVERSAȚIONALĂ. H. P. Grice a demonstrat, în 1979, că cel care se implică într-un schimb comunicativ se conformează unui principiu al cooperării ce presupune un anumit număr de maxime sau de reguli specifice, care se pot grupa în patru categorii: 1) reguli de calitate, 2) reguli de cantitate, 3) reguli de relație sau de pertinență și 4) reguli de modalitate. Deși formulate ca mijloace de codare, aceste maxime sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau de pertinență și 4) reguli de modalitate. Deși formulate ca mijloace de codare, aceste maxime sînt în realitate concepute pentru a realiza procesul de decodare și de a determina maniera în care destinatarii reconstruiesc anumite implicaturi (sau implicații) conversaționale. Maximele conversaționale pot fi ignorate sau încălcate cu intenții și cu efecte variabile, dar ele pot intra în conflict una cu alta, ca, de exemplu, maxima de calitate cu maxima de cantitate, dacă locutorul ezită între o informație vagă dar sigură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
decodare și de a determina maniera în care destinatarii reconstruiesc anumite implicaturi (sau implicații) conversaționale. Maximele conversaționale pot fi ignorate sau încălcate cu intenții și cu efecte variabile, dar ele pot intra în conflict una cu alta, ca, de exemplu, maxima de calitate cu maxima de cantitate, dacă locutorul ezită între o informație vagă dar sigură și o informație mai precisă dar incertă. Pentru H. P. Grice, regulile sînt universale și se aplică chiar altor tranzacții decît schimbul realizat prin vorbire
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
determina maniera în care destinatarii reconstruiesc anumite implicaturi (sau implicații) conversaționale. Maximele conversaționale pot fi ignorate sau încălcate cu intenții și cu efecte variabile, dar ele pot intra în conflict una cu alta, ca, de exemplu, maxima de calitate cu maxima de cantitate, dacă locutorul ezită între o informație vagă dar sigură și o informație mai precisă dar incertă. Pentru H. P. Grice, regulile sînt universale și se aplică chiar altor tranzacții decît schimbul realizat prin vorbire (de exemplu, în comportamentul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
precisă dar incertă. Pentru H. P. Grice, regulile sînt universale și se aplică chiar altor tranzacții decît schimbul realizat prin vorbire (de exemplu, în comportamentul unei persoane care o ajută pe alta să-și repare mașina). Această mare importanță a maximelor conversaționale nu este însă admisă de toți cercetătorii, fiindcă unii pragmaticieni se îndoiesc de universalitatea lor și le pun în discuție statutul. H. P. Grice concepe aceste maxime într-o perspectivă foarte generală, fără a se preocupa de aplicabilitatea lor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]