4,656 matches
-
1934-1936 la Chilia Nouă, 1936-1938 la Cetatea Albă și de inspector școlar la Iași (1948). Din februarie 1946 până la pensionare în 1975, prof. Gheorghe Gheorghiev funcționează din nou la Universitatea din Iași unde îndeplinește următoarele funcții: șef de lucrări la mecanică (1946-1948), conferențiar onorific la matematici generale (1946-1948), profesor suplinitor la geometrie analitică (1947-1954), profesor titular de geometrie (1955-1975). După pensionare, a funcționat la universitate ca profesor consultant. A funcționat, de asemenea, la Institutul Politehnic Gh. Asachi din Iași ca profesor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
copii» și, aș adăuga, «profesor-elevi»”. Activitatea științifică a prof. Gh. Gheorghiev se desfășoară pe o perioadă de peste 50 de ani și impresionează prin varietatea de preocupări, prin problemele abordate și cuprind numeroase domenii ale geometriei diferențiale cu aplicațiile lor în mecanică și fizică teoretică. Prof. Gh. Ghoerghiev debutează cu probleme dificile din geometria diferențială a suprafețelor din spațiul euclidian. Rezultatele unor vaste cercetări formează obiectul a peste 170 de memorii, articole și note originale publicate în reviste din țară și străinătate
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
perfecționare la Universitatea din Göttingen-Germania, D.I. Mangeron își începe cariera universitară la Catedra de Analiză matematică a Universității din Iași, din 1937 fiind conferențiar la matematici generale la Institutul Politehnic Iași, iar din 1941 profesor titular definitiv la Catedra de Mecanică a aceluiași Institut. După 1948, prof.dr. D.I. Mangeron a fost șeful Catedrei de Mecanică și mecanisme între anii 1955-1957 și apoi șeful Catedrei de Matematici II, până la pensionare, în 1976. A devenit doctor docent în științe în 1956 și Om
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Analiză matematică a Universității din Iași, din 1937 fiind conferențiar la matematici generale la Institutul Politehnic Iași, iar din 1941 profesor titular definitiv la Catedra de Mecanică a aceluiași Institut. După 1948, prof.dr. D.I. Mangeron a fost șeful Catedrei de Mecanică și mecanisme între anii 1955-1957 și apoi șeful Catedrei de Matematici II, până la pensionare, în 1976. A devenit doctor docent în științe în 1956 și Om de știință emerit al României în 1971. Din 1966 a primit dreptul de conducere
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a fost invitat timp de câte trei luni ca profesor vizitator la Universitatea din Campinas - Sao Paolo, Brazilia. Drept recunoaștere a meritelor sale a fost numit membru activ sau de onoare în peste 25 de societăți, asociații, academii de matematică, mecanică, aeronautică și astronautică din Anglia, Austria, Canada, Franța, Elveția, India, Italia, Japonia, S.U.A., Germania, Suedia și fosta U.R.S.S. A participat la numeroase congrese mondiale de Matematică și Mecanică. Din 1958 a colaborat, timp de circa 20 de ani, cu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de onoare în peste 25 de societăți, asociații, academii de matematică, mecanică, aeronautică și astronautică din Anglia, Austria, Canada, Franța, Elveția, India, Italia, Japonia, S.U.A., Germania, Suedia și fosta U.R.S.S. A participat la numeroase congrese mondiale de Matematică și Mecanică. Din 1958 a colaborat, timp de circa 20 de ani, cu matematicianul gruzin L.E. Krivoșein, concretizată în peste 50 de lucrări publicate sub semnăturile celor doi mari matematicieni. Recunoscut ca autoritate în domenii de mare interes: mecanică analitică, mecanica vibrațiilor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de Matematică și Mecanică. Din 1958 a colaborat, timp de circa 20 de ani, cu matematicianul gruzin L.E. Krivoșein, concretizată în peste 50 de lucrări publicate sub semnăturile celor doi mari matematicieni. Recunoscut ca autoritate în domenii de mare interes: mecanică analitică, mecanica vibrațiilor, teoria mecanismelor și mașinilor, aproximații și funcții speciale, probleme de control optimal, ecuații funcționale, optimizări în inginerie, biomatematică, istoria matematicii, mecanicii, astronomiei, astronauticii, prof.dr. docent D.I. Mangeron este autorul a peste 600 de lucrări publicate (memorii științifice
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și Mecanică. Din 1958 a colaborat, timp de circa 20 de ani, cu matematicianul gruzin L.E. Krivoșein, concretizată în peste 50 de lucrări publicate sub semnăturile celor doi mari matematicieni. Recunoscut ca autoritate în domenii de mare interes: mecanică analitică, mecanica vibrațiilor, teoria mecanismelor și mașinilor, aproximații și funcții speciale, probleme de control optimal, ecuații funcționale, optimizări în inginerie, biomatematică, istoria matematicii, mecanicii, astronomiei, astronauticii, prof.dr. docent D.I. Mangeron este autorul a peste 600 de lucrări publicate (memorii științifice, monografii, articole
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
savant de talie internațională încă de la primele lucrări științifice cu ecuațiile polivibrante (1933), care sunt azi numite „ecuații Mangeron” și „funcții Mangeron”, continuând cu o largă serie de studii consacrate ecuațiilor integro-diferențiale. În domeniul mecanicii, a elaborat noi ecuații de mecanică analitică, paralel cu noi principii variaționale, integrale și diferențiale, care astăzi îi poartă numele în întreaga lume științifică: „principii Mangeron”, ecuații „MangeronTzenov”. Metoda accelerațiilor de ordin superior descoperită de prestigiosul nostru savant a fost aplicată la studiul rezistenței materialelor speciale
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
descoperită de prestigiosul nostru savant a fost aplicată la studiul rezistenței materialelor speciale la accelerații de ordinul II, în vederea lansării sateliților artificiali ai pământului. A fost coautor la patru lucrări de referință în domeniul mecanicii: Fundamentele mecanicii (1961), Curs de mecanică cu aplicații în inginerie (4 vol., 1973-1974), Mecanica rigidelor cu aplicații în inginerie (3 vol., 1978-1981), Teoria optimizării structurilor (1980). Opera sa științifică conține nu numai extinderi și generalizări de ecuații, ci chiar stabilirea de noi ecuații, inedite la timpul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la studiul rezistenței materialelor speciale la accelerații de ordinul II, în vederea lansării sateliților artificiali ai pământului. A fost coautor la patru lucrări de referință în domeniul mecanicii: Fundamentele mecanicii (1961), Curs de mecanică cu aplicații în inginerie (4 vol., 1973-1974), Mecanica rigidelor cu aplicații în inginerie (3 vol., 1978-1981), Teoria optimizării structurilor (1980). Opera sa științifică conține nu numai extinderi și generalizări de ecuații, ci chiar stabilirea de noi ecuații, inedite la timpul respectiv și care au constituit puncte de plecare
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
anii 1933-1937, luându-și licența în matematică și licența în fizico-matematici. Încă din timpul studenției a început să lucreze, în 1935, cu profesorul Vintilă Șiadbei la Observatorul astronomic din Iași. Imediat după licență, a fost numit preparator la Laboratorul de mecanică de pe lângă Catedra de Mecanică rațională și aplicată, al cărei titular era prof. Simion Sanielevici. Între 1938 și 1946 a funcționat la Universitatea Al.I.Cuza din Iași, Facultatea de Științe, ca preparator (1938- 1941ă, asistent (1941-1943) și șef de lucrări
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
licența în matematică și licența în fizico-matematici. Încă din timpul studenției a început să lucreze, în 1935, cu profesorul Vintilă Șiadbei la Observatorul astronomic din Iași. Imediat după licență, a fost numit preparator la Laboratorul de mecanică de pe lângă Catedra de Mecanică rațională și aplicată, al cărei titular era prof. Simion Sanielevici. Între 1938 și 1946 a funcționat la Universitatea Al.I.Cuza din Iași, Facultatea de Științe, ca preparator (1938- 1941ă, asistent (1941-1943) și șef de lucrări (1943-1946). La 1 oct.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Asupra unui nou caz integrabil în problema mișcării unui corp rigid în jurul unui punct fix. Activitatea științifică a prof.univ.dr. Victor Nadolschi se poate împărți după opt direcții de cercetare (dăm între paranteze numărul lucrărilor publicate pentru fiecare direcțieă: matematică și mecanică teoretică (7 - eclipse și ocultații (8 - de observație, 3 - teoreticeă, studiul fotosferei (5 - de observație și statistice, 3 - teoreticeă, planete și comete (6 - teoria orbitelor (4 - astronomie practică: metode noi de determinare a coordonatelor geografice (5 - teoria instrumentelor și metodelor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
dar el "diferă de altele prin posibilitatea de umanizare, de vitalitate, de spontaneitate" [s.n.], atribute "ce sunt apoi delegate părții poetice a limbajului"45. Prin asta, omul depășește automatismul vieții cotidiene, făurind, cum spune Bergson, "un instrument al libertății", "o mecanică ce triumfă asupra mecanismului"46. Importantă, în acest context, este și distincția stabilită de Bergson dintre concepte și imagini, în "Introducere în metafizica" (1903). În timp ce conceptul, în generalitate lui duce la extrem distanță ce separă cunoașterea de real, care este
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Lucru mecanic=”energie dezvoltată de o forță care acționează asupra unui corp, egală cu produsul dintre componența forței care acționează asupra corpului în direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea acestei deplasări” (Dicționarul Explicativ al Limbii Române,1998). Energia mecanica care se utilizează în efectuarea mișcărilor, se realizează prin "scurtarea" fiecărei fibre musculare în partea mușchilor direct interesați în mișcare; scurtare ce duce la apropierea punctelor de inserție. Pentru a avea loc procesul (fenomenul) de contracție si de relaxare, mușchiul
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
pur subiective. Dacă adoptăm -această concepție, atunci, evident, n-are nici o importanță unde vom face o secțiune transversală în această realitate, esențialmente uniformă în varietatea ei multiplă. Atunci nu mai are importanță ce periodizare adoptăm, oricât de arbitrară și de mecanică ar fi ea. Putem scrie istoria literară pe secole, pe decenii sau an cu an, așa cum procedau analiștii. Putem adopta chiar un criteriu ca acela adoptat de Arthur Syrnons în lucrarea lui The Romantic Movement in English Poetry (Mișcarea romantică
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
mai târziu sapă galerii în acestea. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri și anume: 1. Măsuri agrotehnice: - aratul și discuirea miriștilor de borceag cu mazăre sau de măzăriche de primăvară, pentru culturile succesive, distrug pe cale mecanică și prin scoaterea la suprafață, 15 - 20 % din populațiile de larve, pupe și adulți (Săpunaru T.). Tratamentele chimice sunt obligatorii când infestarea culturilor depășește densitatea de 10 - 12 adulți/m2. Gradul de infestare se apreciază după scara: - 0 - 15 adulți
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cursuri: matematici speciale, calcul infinitezimal și mecanică analitică; geometrie descriptiva; zoologie și anatomie comparată; botanica, mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
analitică; geometrie descriptiva; zoologie și anatomie comparată; botanica, mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva, calculul diferențial și integral, teoria probabilităților și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și de construcții; în secolul al XX-lea mai erau acordate și titlul de inginer mecanic sau inginer electrician)78. În timp s-a organizat activitatea de cercetare în domeniul științelor, astfel că au apărut institutele și laboratoarele specializate (de mecanică în 1898, de electricitate în 1899, de fizica în 1911, de chimie în 1913, de telecomunicații și acustică, urbanism etc. în prima parte a veacului al XX-lea)79. De la cele șapte cursuri din 1834, Facultatea de Stiinte a ajuns
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Scoala Politehnica din Bruxelles, secțiunea geniu civil, 54 de persoane, dintre care doi români, un rus, un sud-american și un turc2. Secțiunea exploatări miniere înregistra 33 de absolvenți (1877-1884), dintre care doi străini (un francez și un german), cea de mecanică, cinci (1882-1885), dintre care un rus; în fine, specializările legate de metalurgie și de chimie, numărau șase (1879-1883), respectiv patru absolvenți (1878-1884)3. Din 1884 și până în 1914 obțineau diplome de inginer la Scoala Politehnica din Bruxelles încă cinci români
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Franța, Indiile Olandeze, Java, Madeira, Peru, Polonia, Portugalia, Rusia și Spania, dintr-un total de 240 de posesori de diplomă)5. Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Specializarea / Secțiunea Total 1889 Cristea, Alexandru (Focșani) Ingineri de arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de asiduitate din partea Rectorului Universității din Liège, în care se specifică faptul că a frecventat regulat cursurile și exercițiile practice, obținând la examenele celui de-al III-lea an al secției de ingineri mecanici, în anul academic 1899-1900, următoarele medii: mecanică aplicată - 16; fizică industrială - 17,25; arhitectură industrială - 14; metalurgie și siderurgie - 15,70; construcții de mașini - 16,67; electricitate - 108. Așadar, studentul nostru reușise să încheie în perioada 1898-1900 trei ani de studii la Facultatea Tehnică a Universității din
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de liceu. e) Au urmat alte două schimbări ale denumirii unității de învățământ în Liceul de Cultură Generală Pașcani (1965) și Liceul Real - Umanist Pașcani (1975), iar în sept. 1977 a devenit Liceul Industrial ”C. Burcă” Pașcani cu profil de mecanică, electrotehnică, matematică - fizică. f) Anul 1990 a însemnat o nouă schimbare a denumirii unității școlare în Liceul Teoretic “M. Sadoveanu” Pașcani până în septembrie 2008 când a devenit Colegiul Național „M. Sadoveanu” Pașcani, conform Ordinului Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nr.
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93483]