11,179 matches
-
sa este vastă și necunoscută încă în totalitatea ei. Cântăreț de strană, compozitor, folclorist și scriitor, pe deasupra tipograf și purtător al propriilor scrieri și ale altora, Anton Pann nu a pus un accent deosebit pe viața sa, fiind un boem medieval. A trăit ca orice muritor, dar a lăsat multe în urma sa. Pann, după cum el însuți a spus, nu a învățat în școli „din cele poleite”, ci a fost un autodidact. Dacă nu a avut profesori străluciți, cu diplome în străinătate
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
existența voievodului BASARAB (BAZARAB) care domnește în TRANSALPINA (denumire latină) cât și actul de danie al regelui Ungariei LUDOVIC I (datând din 1353) din care rezultă existența anterioară a românilor în MARAMUREȘ. Referindu-ne la întemeietorii primelor formațiuni statale românești medievale, se cuvine să amintim că principii au „descălecat” toți din Transilvania, care a fost din toate timpurile centrul spiritual al Daciei. Conform miturilor și religiilor care ascund înțelesuri tainice pline de simboluri, Valahia a fost întemeiată de NEGRU-VODĂ BASARAB care
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
existența voievodului BASARAB (BAZARAB) care domnește în TRANSALPINA (denumire latină) cât și actul de danie al regelui Ungariei LUDOVIC I (datând din 1353) din care rezultă existența anterioară a românilor în MARAMUREȘ. Referindu-ne la întemeietorii primelor formațiuni statale românești medievale, se cuvine să amintim că principii au „descălecat” toți din Transilvania, care a fost din toate timpurile centrul spiritual al Daciei. Conform miturilor și religiilor care ascund înțelesuri tainice pline de simboluri, Valahia a fost întemeiată de NEGRU-VODĂ BASARAB care
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
existența voievodului BASARAB (BAZARAB) care domnește în TRANSALPINA (denumire latină) cât și actul de danie al regelui Ungariei LUDOVIC I (datând din 1353) din care rezultă existența anterioară a românilor în MARAMUREȘ. Referindu-ne la întemeietorii primelor formațiuni statale românești medievale, se cuvine să amintim că principii au „descălecat” toți din Transilvania, care a fost din toate timpurile centrul spiritual al Daciei. Conform miturilor și religiilor care ascund înțelesuri tainice pline de simboluri, Valahia a fost întemeiată de NEGRU-VODĂ BASARAB care
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
absolvent al Facultății de Istorie-Filosofie din București în 1979. Este repartizat ca profesor de liceu în București. Însă, în același an, renunță la învățământ în favoarea cercetării. Devine cercetător-științific la Institutul de Istorie și Teorie Militară (1979-1999), specialitatea “Istorie militară antică, medievală și arheologie”. Este specializat în istoria Uniunii Europene la Institutul Francez (1997) și în Politici de apărare NATO în Canada (1998). Obține în 1994 titlul de doctor în istorie militară. În calitate de publicist obține premiul pentru debut în 1984, devenind membru
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE DL. JAMES PETTIT, AMBASADORUL SUA ÎN ROMÂNIA DE EST de MIRCEA DOGARU în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344784_a_346113]
-
Dej, în localitatea Reteag, unde o iei la stanga pe drumul județean asfaltat și, după 6 km, ajungi în Ciceu-Giurgesti (de aici drumul se ramifică, la stanga pentru Dumbrăveni, 6 km, la dreapta pentru Negrilesti, 6 km). Cetatea Ciceu este o fortăreața medievală situată în actualul județ Bistrița-Năsăud, undeva în punctul de întâlnire al teritoriului localităților Ciceu-Corabia, Ciceu-Giurgesti și Dumbrăveni. În evul mediu a făcut parte din comitatul Belso-Szolnok (Solnocul Interior, integrat în comitatul Solnoc-Dabâca la 1876). Cetatea a fost ridicată la sfârșitul
BISTRITA NASAUD de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344955_a_346284]
-
facultăți, cu pancarte pe care sunt inscripționate denumirile facultăților. Tinerii sunt îmbrăcați în vestimentația tradițională de culoare neagră, sobră - roba și toca. Utilizarea acestei vestimentații, specifică ceremoniei de absolvire, are o tradiție de aproape 800 de ani, provenind din Europa Medievală, apărută în secolul al XII-lea la universitățile Bologna, Oxford, Cambridge și Paris, ca semn al sobrietății momentelor importante ale vieții. Actualul design al robelor are la bază modelele Oxford și Cambridge, din secolul al XIV-lea. Alte simboluri specifice
BUCURII SI EMOTII LA ACORDAREA DIPLOMELOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344966_a_346295]
-
vieții. Actualul design al robelor are la bază modelele Oxford și Cambridge, din secolul al XIV-lea. Alte simboluri specifice festivităților de absolvire sunt sceptrul cu care este condusă ceremonia și drapelul instituției de învățământ - un steag în stilul celor medievale. Din secolul al XIX-lea în America sunt reglementate culorile robelor în funcție de profilul facultăților. Lumea se ridică în picioare, în semn de respect față de efortul acestor tineri depus pe parcursul anilor de studiu. Culorile reprezentative ale facultății sunt: negru și roșu
BUCURII SI EMOTII LA ACORDAREA DIPLOMELOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344966_a_346295]
-
de pus sub patalama. Cine-ar izbuti această, dat fiind faptul că cercetează un vast și foarte colorat repertoriu?! „Rock european”, îi spune trupa, acestui mozaic, făr-a institui un cvasimonopol sub denumire, de vreme ce interpretează și folclor românesc, ritmuri balcanice, armonii medievale, colinde, swing-canntry, interferente muzicale etnice... poate și alte tipuri cooptate în sânul muzicii topite în mai multe glasuri și instrumente ca-nt-una! N-au odihnă cerberii contrelor, iar cenzură, pe inițiativele lor își fixează idealul distructiv. Destui atentează la plăcerea ascultării
HARA. CÂNTECE PENTRU TOŢI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347747_a_349076]
-
soliștilor vocali și instrumentali din Cipru și străinătate. Aceste evenimente sunt organizate cu regularitate în acest interval satisfăcând nevoia de cultură și frumos a localnicilor și vizitatorilor, inclusiv în extrasezon. Toamna culturală la Ayia Napa este marcată și de Festivalul Medieval care, la prima sa ediție din 2006 a avut loc în luna iunie; în anii următori s-a stabilit să se desfășoare anual, tot la Seferis Square - piața mănăstirii Ayia Napa - în luna octombrie când, printr-o întoarcere voită în
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
iunie; în anii următori s-a stabilit să se desfășoare anual, tot la Seferis Square - piața mănăstirii Ayia Napa - în luna octombrie când, printr-o întoarcere voită în timp, mitul și realitatea se îmbină armonios aici prin concerte și dansuri medievale susținute de talentații artiști ai Ciprului de azi. Am lăsat intenționat la urmă un festival cu o aliură inedită în peisajul cultural al stațiunii, Festivalul tineretului, care a debutat în 2010 la Ayia Napa. Este o manifestare care se vrea
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
de antichitate târzie și ctitori de ev mediu, precum și operele care i-au consacrat: Boethius (ultimul intelectual de tip antic) - “Despre consolarea filosofiei”, Cassiodor - “Variae”, “Istoria goților” rămasă doar în forma abreviată a lui Iordanes; Grigore cel Mare (primul papă medieval) - “Regula pastoralis”, “Moralia in Iob”, “Dialogurile”; Grigore din Tours - “Zece cărți de istorie” sau “Istoria francilor”; Isidor din Sevilla - “Istoria goților, vandalilor și suevilor”, “Cronica majoră”, “Etimologii”; Beda Venerabilul - “Istoria ecleziastică a neamului anglilor”. Pe scurt, în perioada secolelor IV-VIII
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
al Culturii, Spiritualității, Biruitor în războaie și primejdii, „Atletul lui Hristos” și Prinț al Dreptății - ctitor de cultură, spiritualitate și viață duhovnicească în aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu ale Moldovei, Basarabiei și Bucovinei, din sfintele cetăți de scaun ale Moldovei medievale, a Sucevei, Cetății Albe și Hotinului, alături de mulți Sfinți Români printre care, la loc de frunte se numără Duhovnicul și Sfetnicul său Daniil Sihastru, Sfinții Ierarhi Varlaam și Dosoftei ai Moldovei, Paisie și Ioan de la Neamț, Ioan de la Râșca și
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
o Evanghelie învățătoare, manuscris ce a fost în posesia primului egumen al mănăstirii, Ioan. Biblioteca voievodului Martir Constantin Brâncoveanu de la Mănăstirea Hurezi, întocmai ca și cea a familiei Cantacuzino sau a Mavrocordaților, a constituit un focar de cultură în epoca medievală în Țara Românească, prin intermediul acesteia favorizându-se pătrunderea culturii universale în sfera civilizației noastre. Fenomenul cultural din epoca brâncovenească cunoaște însă și alt aspect, și anume răspândirea cărții tipărite în Țara Românească (București, Buzău, Snagov, Râmnic, Târgoviște) în întreg spațiul
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
în Nazaret, însemnând floare sau lăstăriș, localitate ce se află situată pe panta muntelui Karmel ,care,în traducere, singularizează Grădina lui Dumnezeu sau Via lui Dumnezeu, Iisus fiind acel om care locuiește în Grădina lui Dumnezeu ca o floare. Ilustrații medievale pline de picturi, figuri simbolice ale: urii, geloziei, doliului, sărăciei, ipocriziei, bătrâneții, etc. arată mizeriile și păcatele omului dialectic, legat de materie. Cel care reușește să treacă toate aceste păcate ca pe niște vămi, ajunge să primească cel mai frumos
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite și cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare, după cum bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu eternitate-orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac, Se-aude lin ecoul amestecând noroi: Blestemele
OBSESIVĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346873_a_348202]
-
februarie 2012 Toate Articolele Autorului Gilson, Etienne, Filozofia în evul mediu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 720. După cum ne-a obisnuit până în prezent, Etienne Gilson tratează și în această lucrare de referință, subiecte ce țin nu doar de planul filozofic medieval, ci reușește să-și centreze excursurile sub incidența factorului religios. Ceea ce dă o notă aparte lucrării. Astfel că, în volumul de față, el abordează subiecte ca: Părinții greci și filozofia, Părinții latini și filozofia, Filozofia în secolele X - XIV, Filozofiile
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
substraturilor filozofiei clasice, așa cum poate fi întâlnită ea, în oralitatea lui Platon sau Aristotel; însă scopul lucrării în sine, ne spune Gilson, reprezintă fixarea atenției cititorului pe marginea predicației teologale ale acestei epoci - fără de care, încercarea de a înțelege filozofia medievală, va sfârși în angoasă și neliniști metafizice. Dacă reușește sau nu să-și îndeplinească țelul, rămâne de văzut. Volumul de față propune o liberă incursiune pe marginea filozofiei Parinților Bisericești latini și greci, cititorul făcând cunoștință cu nume ca: Sfântul
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
Ambrozie, Boethius, papa Grigore cel Mare, și mulți alții. Cercetând substraturile acestor mici digresiuni, cititorul va recunoaște zbuciumul luptelor metafizice, dintre apologiile Patristice și obstinația reflexelor filozofale ale cercurilor intelectuale păgâne. Interferând istoric, ca un fir roșu pornind din suburbiile medievale și continuând până spre finele secolului XII. Luând pulsul acestor încrâncenări, cititorul este in-vitat pe urmă, într-o călătorie istorică cu destinație precisă - secolele X - XIV, unde neliniștile axiologice ale acestei perioade, își vor ralia prezența tot mai pregnant. Paradigma
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare, după cum bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu veșnicia orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac Se-aude lin ecoul amestecând noroi
OBSESIVĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347007_a_348336]
-
specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare, după cum bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu veșnicia orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac Se-aude lin ecoul amestecând noroi
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă.Sătul sunt de prozodia trivială.Iubito,astazi fii mai permisivă.Uite cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- ,Barba proptită-n tunet de aramăși-o capă peste-apus, medieval.Plouă din Shakespeare, după cum bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nociviCe sparge-n craniu veșnicia orfană.Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi.Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tacSe-aude lin ecoul amestecând noroi,Blestemele din rugăciunea
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite și cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare, după cum bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu eternitate-orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac, Se-aude lin ecoul amestecând noroi: Blestemele
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă.Sătul sunt de prozodia trivială.Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite și cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- ,Barba proptită-n tunet de aramăși-o capă peste-apus, medieval.Plouă din Shakespeare, după cum bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nociviCe sparge-n craniu eternitate-orfană.Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi.Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac,Se-aude lin ecoul amestecând noroi:Blestemele din
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
de la Ponorălu a marelui paharnic , unde a și murit ) Pe aceștia se va sprijini Mihai Viteazul în îndeplinirea dregătoriei de Ban (Bănișor) de Mehedinți și apoi ca Domn în luptele sale naționale . Note Mite Măneanu, Repere istorice românești, 1 Oltenia medievală și modernă, Drobeta Tr Severin , 1999, p. 39-40. Idem, Agricultură și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX . Aspecte generale, regionale și specifice, Editura Autograf MJM, Craiova, 2009, p. 204-205. Între aceste poteci era, și cea de la Fântână Paharnicului sau Pietrele Vinete
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]