3,725 matches
-
era ușor curbat pentru a forma un canal îngust. De-a lungul canalului se rostogolea o bilă de lumină. Se răsturna încet, trecând aproximativ un minut până să parcurgă distanța până în partea cealaltă. În același ritm lent zăbovea, părând că meditează la ce va face mai apoi și, cu o enormă chibzuință, își începea călătoria înapoi. Tocmai această mișcare fără noimă îl fascina pe Czinczar. Își apropie mâna grijuliu cam la un țol de bilă. Nu se întâmplă nimic. Se dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
eliberat, care fusese capturat de barbari. Mesajul era format dintr-o singură propoziție interogativă din partea lui Czinczar. "Te-ai întrebat oare - dragul meu lord Clane, cum a fost distrusă complet civilizația vârstei de aur?" Era o problemă asupra căreia Clane meditase de multe ori. Dar nu-i trecuse prin cap că răspunsul ar putea fi cunoscut unui barbar de pe luna îndepărtată a planetei Jupiter. Îl întrebă pe nobilul eliberat, un cavaler în vârstă al imperiului, despre condițiile din Linn. Răspunsurile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
ar trebui continuate ca și când nu s-ar fi dus nici un război. " Zeii - spusese Czinczar cu fățărnicie în invitație - sunt deasupra unor certuri meschine ale omenirii." Aparent, se realizase cel puțin unul din scopuri. Clane însuși făcuse cerere pentru slujbă. Czinczar medita prudent asupra tacticii. - Adu-l aici - spuse în final. Nu putem risca să stabilească controlul asupra tuturor lucrurilor din casa lui. Știu prea puțin și el prea mult. În timp ce aștepta, examină bagheta de forță, unul din puținele instrumente funcționabile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
când ajunsese la putere, riscase atât cât i se păruse necesar, nici mai mult nici mai puțin. Nici acum nu putea fi sigur că vrăjitorul atomic, lord Clane, nu l-ar putea înfrânge printr-un tertip bine pus la punct. Medită o vreme apoi dădu ordin să i se aducă cutia din camera frigorifică a palatului. Indicase sclavilor unde să așeze cutia, când un ofițer dădu buzna, cu sufletul la gură, în încăperea tronului. - Excelență - strigă el. Sute de nave. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
avea să devină pentru toată viața un anonim inginer într-un orășel de provincie. În acea noapte, însă, el mi-a des chis, fără să știe, o zonă la care, con topit cum eram cu lucrurile și fețele înconjurătoare, nu meditasem încă. Aveau să mai treacă doi ani până când, într-un alt sat, de la Dunăre, aveam să am deodată revelația că exist, că eul meu în fine s-a născut. Cei mai mulți dintre noi trăim în lumea exte rioară și ne iden
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
a fi nevoit să fac nici un compromis de alt gen. Spărgeam bazele de date ale unităților cu usurința cu care sparg veverițele nucile, devenind foarteversat, lucram “cu manuși” fară a lăsa nici cele mai mărunte urme posibile. Ramânea să mai meditez încă la propoziția lui Costash “Ai fost ales.... ". A doua zi, Costash m-a însoțit la dejun . Imediat ce am pășit în salon, strigă camerista să-mi aducă un ceai. Se vedea clar că luase hotărârea să mă facă să povestesc
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
verighetă, nici urmă rămasă de la vreuna. Cine știe? E așa de ciudat. Ea e exact femeia care am încercat eu să devin toată viața. Daniel? Crezi că pe undeva există scopuri? El simulă confuzia. Omul trăia ca un pustnic și medita de patru ori pe zi. Își sacrificase viața pentru a proteja un râu vechi de zeci de mii de ani. Venera natura. Pe Karin însăși o urcase pe un piedestal încă din copilărie. Oricum l-ai fi privit, era credința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
îi ieșeau pe gură. —Spune-mi că din chestia asta mai poate ieși totuși ceva bun. Poate, spuse el. Orice cruzime era bună, ca să obțină recunoaștere. Dacă femeia asta îl poate ajuta pe Mark, atunci ea e calea noastră. Daniel medita - varianta lui de plan. Când își trăgea picioarele sub el în poziția lotus, ea trebuia să iasă din apartament. Nu se temea că-l deranjează; el nu mai vedea nimic, odată branșat la respirația lui. Pur și simplu o irita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
prea mulți cai-putere, bărbați tineri, de douăzeci de ani, într-o țară sătulă de distracții, sport, război și numeroasele combinații dintre ele. Ce fel de jocuri de societate? Se uită în jos la asfaltul îmbibat de ulei, de parcă ar fi meditat. Din profil, cu fața încadrată de părul nisipiu lung până la umeri, semăna și mai mult cu un arcaș elf scăpat dintr-un joc cu cavaleri și dragoni. Cum reușise să crească în Nebraska rurală fără ca prietenii fratelui ei să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
căpătase o aversiune irațională față de omul acela fără să-l fi cunoscut. —Trebuie să-i spun doctorului Weber, zise Karin. Voia să spună că-i scrisese deja. Chiar trebuie? Daniel intră într-o stare de liniște extatică. De parcă ar fi meditat. Păi, e unul dintre cei mai buni... Dar până la urmă poate că nu era. Poate că era doar celebru. Nu era tocmai același lucru. I-am promis că-l anunț dacă Mark se schimbă. Daniel se schimbase; la fel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o ureche care auzea tot, afară, pe câmp, pândind ceva important. Mută-ți sfera auzului înăuntrul sferei văzului. Nemișcare totală, chiar și plămânii. La cinci și jumătate, deja nici unul din ei nu se mai putu preface. —Ești bine? întrebă ea. — Meditez, șopti el. M-am prins. Ar fi trebuit să se scoale și să ia micul dejun în stilul pionierilor, pe întuneric. Dar nici unul nu se mișcă. Într-un final, el vorbi: —Prietena ta pare foarte ageră. Are dreptate. Casele alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lui de a supraviețui... Lumea se umple de extravaganțe pe care ea nu și le poate permite. Somnul e una dintre ele. Când cedează totuși, încă împarte același pat cu Daniel. Dar atingerile au încetat, în afară de cele accidentale. Acum el meditează mai mult, uneori câte o oră încheiată, doar ca să scape de tot răul pe care i l-a făcut ea. L-a nimicit cu trădări; el absoarbe nimicirea, așa cum absoarbe toate insultele rasei. Acum i se pare că e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
când este stricat de pofte fără de Dumnezeu. Cel prigonit nu poate scăpa deoarece poartă pretutindeni dușmanul cu el. Căci războiul din afară se termină ușor, dar războiul din suflet ține până la moarte. Deci se cuvine la acest moment trist să medităm mai mult la viețuirea noastră, să ne folosim duhovnicește de smerenia și discreția, de răbdarea și suferințele celor ce și-au trecut inima prin baia durerii în acele vremuri vitrege. Să ne gândim cum am fi trecut noi prin ele
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
s-ar bucura de pacea vieții sale preoțești, și și-ar trăi fără stres misiunea, știind bine că cel care trebuie să mântuiască nu este el, măgarul, ci Acela care se află deasupra lui. 2. Pe unda Anului sacerdotal 2009-2010, meditând asupra misterului preotului 1. De la Anul paulin la Anul sacerdotal. Vineri, 19 iu-nie 2009, la vespere, Papa Benedict XVI a deschis Anul sacerdotal, înainte de a închide Anul paulin. Anul sacerdotal a fost anunțat de Papa pe 16 martie în fața membrilor
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
neimaginat. În plus, toți pot să se lipsească de o inimă de piatră; ea nu este bună nici măcar să oprească răvășirea hârtiilor. Inima de piatră a preotului este o adevărată monstruozitate spirituală. Oricum, să li se schimbe inimile tuturor! Să medităm la a-ceasta! În concluzie, omul este doar un pic de inimă. 2. O inimă formată de către Spirit. Atâta timp cât suntem plini de noi înșine, Dumnezeu nu poate să locuiască pe deplin în noi; numai după ce Spiritul a curățat inima noastră, doar
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
se rămâne superficial, abia atinsă, cu un anumit sentiment de înstrăinare. Un astfel de membru al Bisericii este de fapt o contra-figură a ecleziasticului care iubește Biserica acceptând-o ca pe familia sa: „Omul bisericii, el îi iubește trecutul, îi meditează istoria, îi venerează și îi cercetează Tradiția. [...] Scriptura, Tradiția, Magisteriul: în acestea trei el vede triplul și unicul canal prin care ne ajunge Cuvântul lui Dumnezeu”. Biserica ne precedă și ne depășește: ea nu este o construcție făcută de mâinile
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
manifestă în predica despre lucrurile de pe urmă: chiar evenimentul înmormântării rareori devine ocazie potrivită pentru evanghelizarea „celor îndepărtați” care intră în biserică doar în aceste ocazii. Omilia înmormântării creștine deseori este un „elogiu funebru”, în schimb ar trebui să se mediteze asupra lucrurilor de pe urmă, despre care totuși se vorbește astăzi foarte puțin chiar și în alte slujiri ale Cuvântului. Uneori preotul, în timpul înmormântării, aproape că se scuză pentru faptul morții, fără să o lege de păcat (cfr. Rom 5,12
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
cu serhaturile norocoase ale măritului herțog / 71 Unchiul cel de nebăgat în seamă / 75 Vara la pescuit și, mai apoi, la Cina creștină / 79 A venit vremea să ne facem apolitici / 83 Despre comunism, altfel / 87 Stau la volan și meditez / 89 Proza, bat-o focu', este proastă! / 93 Să dăm fuguța din real în ficțional / 97 Huntington și cercetașii / 99 La o sindrofie / 103 O alegorie cu anonimul provincial / 107 Viața operei și viața cealaltă, aceea de la bere / 111 Boneta
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
așa se numește: ashram! În Pondicherry, fosta Indie franceză căruia i se mai zice și Puduchery care ar fi să fie Satul Nou în limba tamil. Ashram-ul lui Sri Aurobindo, marele comunist mistic, învățător și poet. Stau la volan și meditez În visele mele din pruncie, se făcea că am devenit deodată bogat, primisem o moștenire concretizată în felul arătos al unui geamantan ticsit cu bancnote, așa cum aveau răufăcătorii americani prin filmele capitaliste. Astăzi, dacă stau și judec retrospectiv rătăcirile acelea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
aruncăm dorințele astea obștești sub preșul onorabil al moralei, al culturii, al pioaselor și cuvioaselor îndemnuri spre sărăcie din vremurile medievale ale Sfântului Francesco din Assisi? Iacătă, merg agale gândind la asemenea probleme, stau la volanul Daciei mele oarecare și meditez la asemenea afunduri de umanitate și, pe lângă mine, e o fojgăială de autoturisme din astea de dincolo de punctele vamale, toate lucitoare, toate nichelate, toate sforăitoare și nici una, dar absolut nici una, nu ar sta, Doamne ferește, în spatele rulajului meu corect, în limitele
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
urmărea fața dictatorului. Posibilitățile acestei situații se măreau cu fiecare clipă. Trebuia să fie vorba de angajamentul menționat de Patricia Hardie și Crang, nouă sute de mii de nave de război aeriene ducând o bătălie titanică în al șaselea decant. Decant? Medită cu o însuflețire confuză. Galaxia are forma unei roți imense - o împărțiseră în decanți. Mai erau și alte metode pentru reperarea latitudinii și longitudinii planetelor și stelelor, bineânțeles, dar... Enro înapoie hârtia consilierului său. Fața lui purta o expresie puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
emoțiile indivizilor. Nu vă puteți sustrage de la niciuna dintre crudele sale necesități. Glasul era aspru. - Niciuna. Enro evita ochii palizi. - Sunt nehotărât, repetă. Mă simt nesăvârșit, incomplet. Dacă sora mea ar fi aici, făcându-și datoria... Gosseyn abia auzea. Sumbru, medita. "Așadar, iată ce gândesc. Un stat universal, cu un control central, unificat cu forța." Era un vis vechi al omului și de nenumărate ori destinul iscase o amăgire vremelnică de izbândă. Un mare număr de imperii terestre realizaseră un control
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
atacul lor este pe punctul de a se declanșa va fi purtat de inamic în condiții mai favorabile decât și-ar închipui cineva, cunoscând specificul sistemului defensiv pus la punct de Pământ și de Venus. Încheie liniștit: - Vă las să meditați. Elliott se așeză la locul lui și zise cu gravitate: - Transmite observațiile dumitale pe cale normală robotului receptor. Gosseyn observă atunci că metoda uzuală consta în discuții în mici grupuri, pentru a veni cu cât mai multe sugestii rezonabile cu putință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
corpului și țesutul creierului păreau să fie vasele sangvine care-l irigau și conexiunile nervoase relative la fluxul sangvin, starea sa actuală corespunde unei activități considerabile. Se întrerupse. - Acum, zise, în ceea ce privește antrenamentul dumitale viitor, colegii mei și cu mine am meditat asupra afirmațiilor dumitale și-ți putem prezenta o sugestie. Gosseyn îl întrerupse: - O întrebare mai întâi. Ezită. Ceea ce voia să spună, într-un sens, conta prea puțin. Dar îl frământa de la discuția cu Elliott. - De la cine, întrebă, veneau primele sugestii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
nu înțeleg căsătoria sau prietenia, ci iubirea independentă, care încetează cînd nu mai există plăcere intensă. Poate că te surprinde că am plasat munca și iubirea în aceeași categorie, dar ambele sînt căi de a-i stăpîni pe alții. Lanark medită la vorbele lui. Totul părea logic. — Ce gen de muncă aș putea face eu? întrebă el brusc. — Ai fost la ceainăria Galloway’s? — Da. — Ai vorbit cu cineva de acolo? — Nu. — Atunci nu poți fi om de afaceri. Mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]