4,239 matches
-
mereu e mai ea. / Și numai pe mine mă vrea” (Marmora neagră). SCRIERI: Decebal la Vadul lui Vodă, Chișinău, 1940; Porunci domnești..., Iași, 1941; Țară de martiri și de profeți, [Chișinău], 1942; Buciumă sângele, [Chișinău], 1942; Caravana luminelor, Iași, [1943]; Meleag străbun, Iași, 1943; Protiv. Verboten, Focșani, [1943]; Deocheatul, Lugoj, 1944; Ereditate, Lugoj, 1944; Vestala neagră, pref. Virgil Petrovici, Lugoj, 1945; Nu-s drumuri înapoi?, Lugoj, 1946; Potirul profanat, Lugoj, 1946; În cumpănă în fiecare seară, Găvojdia, 1947; Spre oază. În
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
NAUM, Andrei (18.VIII. 1875, București - 18.VIII.1917, Mărășești), poet și traducător. Probabil că s-a născut pe meleaguri prahovene, căci absolvea, în 1893, Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești. După efectuarea serviciului militar, a urmat o școală de ofițeri și a devenit sublocotenent, dar nu a fost ofițer activ decât un an, preferând să lucreze ca funcționar
NAUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
de versuri - Poezii nouă - și cele ce ar fi cuprins tălmăcirile piesei lui Augier și a poemului lui Mistral. Înregimentat mișcării sămănătoriste și apreciat de N. Iorga, N. este, în fond, un emul întârziat al tânărului V. Alecsandri. Dragostea pentru meleagurile natale (zugrăvite în ciclul Moldova), nostalgia după gloria lor de altădată - „Când Moldova era-n floare” -, evocată într-un alt ciclu, intitulat Din cronici, într-un Imn lui Ștefan cel Mare și Sfânt ori în „tabloul” Alecsandri în lunca din
NAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
1978), SUA (1981-1991, 1999, 2002). Din 1994 ține prelegeri de proiectare pe calculator la Universitatea din Wuppertal, Germania, numărându-se printre pionierii domeniului. A debutat precoce, în „Cravata roșie” (1950). În 1967 publică, în colaborare, un ghid intitulat Drumețind pe meleaguri brașovene. Prima carte, Lawrence Olivier. Aventură în universul lui Shakespeare îi apare în 1968. Împreună cu A. I. Brumaru a alcătuit antologia de texte Literatură și cunoaștere (1975). După plecarea din România a publicat numeroase lucrări de specialitate: Antizipation und Chaos (1991
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
fara”, etnia aromânilor, ce trăiește departe de trunchiul românesc, printre străini, ca într-o furtună continuă. În lirica lui se găsesc uneori texte substanțiale, precum Xeanile, un cântec de înstrăinare, cu inflexiuni de vers popular, despre plecarea silită pe alte meleaguri, după câștig ori la învățătură, în care se dă glas unui intens sentiment de tristețe. P. a scris și câteva poeme erotice, scăldate adesea într-o ironie care le sporește farmecul, ca în După cum s-veadi, una dintre cele mai citite
PERDICHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288756_a_290085]
-
autor al unor studii de istorie literară. A mai semnat O. Alex. O. grupează în V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente (I-IV, 1974-1994) contribuții de istorie literară, evocări și interpretări critice utile pentru cercetătorii vieții și operei scriitorului, originar de pe meleaguri buzoiene. Materialul constă în texte inedite, corespondență, iconografie, documente de arhivă și mărturii privind biografia scriitorului, familia, activitatea literară și extraliterară etc. Volumele din această serie tipărite după 1989 conțin date și mărturii zguduitoare despre anii de detenție ai lui
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
s-a acordat Premiul „N. Ostrovski” (post-mortem, 1968). N. face parte din familia poeților basarabeni profund marcați de versul nostalgic al lui Serghei Esenin, din care preia motive, imagini și tonalități, afinitate explicabilă în primul rând prin aceeași obsesie a meleagurilor natale. Lirica lui evocă elegiac priveliștile Bugeacului cu stepa și orășelul de provincie, cu succesiunea anotimpurilor. Viziunea, imaginile și stările sufletești se sincronizează în linii mari cu cele ale poeziei basarabene din anii ’30 ai secolului trecut: dezrădăcinarea, singurătatea, neîmplinirile
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
1962, cu placheta de versuri Nopțile albe ale orașului. Stăpân de la început pe elementele prozodiei clasice, N. se înscrie și tematic în linia tradiției, liricizând simțăminte trezite de iubirea de țară, nu fără a comunica și altele, generate de străbaterea meleagurilor mai îndepărtate. Imagini din ținuturile românești, care compun, de pildă în volumul Desfrunzirea uitării în vântul auriu de septembrie (1979), ciclul Ave, iarba din Transilvania, alternează, aproape în fiecare culegere, cu priveliști europene, asiatice, africane etc. Unei emblematice „porți de pe
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
în gravura lui Edvard Munch („A țipat azi-noapte un plod/ [...] Parc-ar fi țipat o țară”). Cel de-al doilea ciclu, Versuri natale, dă fundament mai amplu tristeții apăsătoare, vecină cu jalea doinelor, prin imagini ale „Sionului” pierdut - tablouri ale meleagurilor natale (Odă la Basarabia, Podgoria, Salcâmii sorb), portrete ale celor dragi (tatăl, mama, iubita), episoade ale copilăriei lui „Sârghi al lui Maftei Popa al lui Profir Vasile” (Botez). O completare, în registrul unui lirism direct, fără mască, trimițând uneori la
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
1989. Traduceri: Méliusz József, Cântec despre anul 1437, București, 1948; Exerciții pe texte de Villon, în Răzvrătirea desenatorului de cercuri, Cluj-Napoca, 1974; Antologia literaturii precolumbiene, îngr. și pref. trad., București, 1973. Repere bibliografice: Radu Stanca, O antologie românească de pe alte meleaguri, T, 1942, 1; Emil Giurgiuca, Versuri din Transilvania nordică , „Dacia”, 1942, 8; Victor Iancu, Scrisul românesc în Ardealul de Nord, LU, 1943, 2; Emanoil Bucuța, Pietre de vad, III, București, 1943, 369-370; Ion Cherejan, Câte ceva despre poezia lui F. Păcurariu
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
vag aureolată de bovarism, cu porniri boeme. O figură de un pitoresc aparte este Mavrodaphni (Daphni cea întunecată), fiică a apelor Dunării, „femeie-sirenă”, prezență secundară, însă destul de bine conturată, după cum se arată și atmosfera particulară, de un poetic nedefinit, a meleagurilor dobrogene. Uneori senzaționalul echilibrează și susține epicul, altfel fragmentat de pasaje artificioase: dispariția misterioasă a bătrânului Polimeropol, sinuciderea fără noimă a lui Capetan Odyssea ș.a. Impresia de monotonie e alungată, în parte, de accentele umoristice (mai ales în descrierea exoticilor
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
apărută la Focșani, bianual, între 1930 și 1933, și în 1936, sub redacția lui N. Al. Rădulescu. Articolul-program O socoteală pentru tineri, aparținând lui Simion Medinți și semnat Soveja, explicitează intențiile publicației. După o evocare a personalităților născute pe aceste meleaguri, în ideea că „trecutul obligă”, publicația își face o datorie de onoare din a reînnoda tradiția, popularizând realitățile și valorile locale. Ca atare, articolele și studiile publicate descriu ținutul sub varii aspecte: istoric, geografic, economic, social, militar, dar și literar
MILCOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288136_a_289465]
-
în orice moment), fie amplificate burlesc, rivalizând ca lungime cu înseși poemele, ca acest titlu cu tâlc poietic: poetul plagiază, adică fură de stinge din leonard cohen - lars gustafsson - ion mureșan - virgil mazilescu - și dintr-un foarte abil cântăreț de pe meleagurile italiei. folosește prea mult diminutivele. se află în același timp sub influența muzicii de toate felurile. În chip de fragment de „artă poetică” a unui autor care - cu excepția recenziilor „de serviciu” scrise pentru revista la care lucra - evita să se
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
se vrea un mijloc de unire a românilor de pe toate meridianele, dar în primul rând a celor din America de Nord. „Revista noastră - se susține - vine cu simțămintele profunde ale mirificului nostru spațiu mioritic să umple golul anilor de exil pe alte meleaguri: America, Canada sau de pretutindeni. Coloanele ei se vor deschide curatelor sentimente românești, evitându-se polemici de orice natură.” Pentru cultivarea mândriei de a fi român se apelează din plin la valorile clasice ale artei și literaturii naționale. Se publică
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
Sofiei (n. Honcu) și al lui Ioan Mironescu, învățător. Bunicul pe linie paternă se numea Moraru, iar fiul acestuia, Ioan, se va înscrie cu acest nume la Școala Normală din București, unde profesorii îl trec în catalog Mironescu. Reîntors pe meleagurile natale, tânărul învățător se va stabili în Tazlău. Cel de-al doilea copil, din cei șase pe care i-a avut familia Mironescu, este Ioan Eugen, viitor medic și scriitor. Omul de știință își va semna lucrările Eugen I. Mironescu
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
deputat și ministru) Basile Missir, Bogdan Missir s-a căsătorit cu institutoarea elvețiancă Cécile Marchand și a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde a devenit fermier. Insuccesul întreprinderii, dar și dorul de țară l-au determinat să se întoarcă pe meleagurile natale, pe când al doilea născut al său, viitorul scriitor, avea patru ani. M. a urmat în Botoșani școala primară și cursurile Liceului „A.T. Laurian” (1897-1909). S-a înscris apoi la Facultatea de Drept din București, pe care a absolvit
MISSIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
manieră vorbește piesa Idoli de lut. Aici predomină tonul grav și situațiile dramatice extreme. Personajele au funcții simbolice și sunt angrenate în raporturi de tensiune reductibile, în cele din urmă, la disputa dintre bine și rău. Inocenței studenților despărțiți de meleagurile natale i se opune perfidia unui personaj, Uriel, o falsă față bisericească, un fals idol, un idol de lut. La intersecția dintre comic și tragic ar putea fi plasată piesa radiofonică Avem telefon. E o lucrare dramatică despre imposibilitatea de
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
în a contextualiza istoric și cultural aceste texte-dinamită ale Scripturii? Mai suntem oare fideli, într-un asemenea acces de scepticism, acelui Dumnezeu care i-a inspirat pe proroci? Avem un popor care încă geme de sărăcie, neputință și ignoranță. Pe meleagurile noastre, colonizatorii romani - contemporani cu martirii Zoticos, Attalos, Kamasis și Filippos - au construit mai multe drumuri în primele decenii după victoria lui Traian (53-117) decât am așternut noi de la moartea lui Ceaușescu. Banca Națională se împrumută pentru a menține mascarada
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
merindele duhovnicești ale unei mari sărbători creștine? Integrarea țiganilor în trupul viu al Bisericii reprezintă marele pariu pe care ortodoxia românească îl poate juca, din dragoste față de aproapele, în următorii treizeci de ani. Așa cum alții s-au jertfit, părăsindu-și meleagurile natale pentru a le vesti Evanghelia, românii ortodocși pot resimți astăzi sarcina incomodă față de minoritatea țigănească. Mizând pe resursele infinite ale iubirii care „pe toate le nădăjduiește”, viitorul rămâne deschis. Urgența integrăriitc " Urgența integrării" Într-un timp în care identitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
frapante pentru străini!), ci par mai degrabă mulțumiți să le acopere cu un verbiaj ideologic și să se consacre apoi cu toate forțele campaniei antiglobalizare și dramei Lumii a Treia (numită de ei „Sudul Global”), mutându-și utopiile pe alte meleaguri. De ce oare nu au acești pseudoliberali un impact mai mare asupra propriei lor societăți, dacă ținem seama și de faptul că un considerabil procent al populației le trece prin mână cel puțin în timpul celor patru ani de colegiu? De ce și-
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
patru. Dar, deși falezele verzi, străjuite de palmieri, se zăreau la tribord, iar nările noastre adulmecau cu plăcere mirosul proaspăt al scorțișoarei, nu era semnalat nici măcar un singur jet. Aproape renunțînd la ideea de a întîlni vreun vînat pe acele meleaguri, corabia ajunsese în strîmtoare, cînd de sus se auzi deodată cunoscutul strigăt și, nu peste multă vreme, un spectacol de o neasemuită măreție ni se înfățișă ochilor. în treacăt fie spus, din pricina neobositei rîvne cu care au fost vînați în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în sănătatea altora cîte un pocal plin cu untură de pește. Cantitatea de bere este, la rîndu-i, enormă: 10.800 de butoaie! Avînd în vedere că aceste vînători polare nu pot avea loc decît în scurta vară existentă pe acele meleaguri - încît.întreaga expediție a unei baleniere olandeze pe marea Spitzbergen, inclusiv voiajul dus și întors, nu dura mai mult de trei luni, să zicem - și socotind cîte treizeci de oameni pentru fiecare din cele o sută optzeci de vase, obținem
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cazuri, balenele eșuate pe plajă, cărora le aparțineau aceste schelete, au fost revendicate inițial de către proprietarii lor în temeiul unor argumente similare. Tranquo a pus mîna pe scheletul său pentru că așa a vrut, iar Sir Clifford - pentru că era stăpînul acelor meleaguri. Balena lui Sir Clifford a fost reconstituită în toate articulațiile ei, astfel încît poți să-i deschizi și să-i închizi toate cavitățile osoase, ca pe sertarele unui scrin uriaș, să-i desfășori coastele ca pe un evantai gigantic și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ar fi scepticismul în legătură cu densitatea populației uriașilor de pe glob, ce-i vom răspunde totuși lui Harto, istoricul din Goa, cînd el ne spune că regele Siamului a vînat, într-o singură expediție, 4.000 de elefanți și că, pe acele meleaguri, elefanții sînt la fel de numeroși ca turmele de vite în zonele temperate? Nu există, pare-se, nici un temei să ne îndoim că, așa cum acești elefanți, care au fost vînați timp de mii de ani, de la Semiramida, Por, Hanibal și ceilalți monarhi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Eminescu; În nr. 1657, 16 ian.: M. Sadoveanu. - Motive populare În poezia lui Eminescu 6. În: Scânteia, nr. 1634, 16 ian. Vezi și: Nestor Ignat. - Cu privire la opera lui Mihai Eminescu În nr. 1632-1633, 14, 15 ian. și Constantin Mitea. - Cutreierând meleagurile pe unde a umblat Eminescu, În nr. 1633, ș.a. 7. Horia Bratu. - Importanța valorificării moștenirii noastre literare. În: Contemporanul, nr. 18, 24 mart. 1950 8. Aurel Martin. - Bibliografie eminesciană. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. 2-3, ian.-febr. 1950. Alte contribuții
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]