234,668 matches
-
rog, las la o parte "stilul" frazei și limba ei de lemn. În toate așa-zisele materiale în care ni se vorbește cam în maniera de mai sus despre Festivalul Shakespeare, precum și în cuvintele unor organizatori oficiali, nu a fost menționată nici din greșeală calitatea de director a lui Emil Boroghină. Și că nu este doar inițiatorul acestui Festival, tot mai important de la o ediție la alta, ci și omul care a gîndit programul, care a făcut, apoi, selecția, care s-
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
-ul românesc - vedere de epocă Deși mi-am propus să reconstitui evoluția muzicală a lui Iancy Körössy pe baza documentelor sonore existente în acest moment și a discuțiilor pe care le-am avut cu el (cele mai multe, înregistrate audio), trebuie să menționez câteva date de ordin istoric reprezentând ultimii săi patru ani de activitate în România. Publicul bucureștean a avut posibilitatea să îl asculte des la clubul de jazz „Grigore Preoteasa” al Casei Studenților. Deschis datorită insistențelor muzicologului George Bălan, acel club
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Erau doar câțiva pași depărtați armonic și melodic de temă, iar swing-ul înfierbântat, uniform, atenua impresia de evadare în free. Respectând ordinea comentării pieselor de pe acest disc, ordine pe care mi-am impus-o în paginile unde le-am menționat prima oară, voi sări (deocamdată) peste înregistrarea cu numărul 5, pentru a ajunge la un alt standard american interbelic: I Can’t Give You Anything But Love (McHugh/Fields). Aici, originalitatea apare, oarecum neașteptat (după anterioarele aranjamente și improvizații în
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Fmz, conform graficului imaginat ca exemplu. La fel am procedat și pentru varianta de tempo lent-constant, subliniind ponderea Dsp 5. Totodată, pe întreaga linie a acestui tempo greutatea pMins este mai mare, analog unui registru sonor grav, de timbru gros. Menționăm însă că un accent Mins nu trebuie să coincidă neapărat cu unul sonor, el având totuși o pondere sensibilă în raport cu tipul Mins, care poate fi: gestual - pentru un dirijor sau instrumentist -, conceptual - pentru un compozitor, analist sau lector mental al
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
2008). Să notez că adevăratele pasiuni literare sunt "de longue haleine", ca să nu spun că uneori, ele nu te părăsesc toată viața. Așa i se întâmplă și autoarei noastre, ale cărei preocupări proustiene ating ușor câteva bune decenii. Așa cum singură menționează, a început să se documenteze sistematic încă din 1967, urmărind cu asiduitate apariția celor 21 de volume a ediției de Corespondență, îngrijită de Philip Kolb. Aceasta i-a oferit o mare bogăție de material pentru temele ei preferate. Una dintre
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
dansului poate constata cu ușurință că în ea sunt consemnate datele cele mai importante ale acestei arte din vestul Europei și din Statele Unite. Dar oare în restul Europei nu s-au petrecut fapte de artă care ar merita să fie menționate în contextul general al istoriei dansului? Proiectul internațional "What to affirm? What to perform?", inițiat de Tanzquartier Wien și de Centrul Național al Dansului București, împreună cu Centre for Drama Zagreb și Revista Maska din Ljubliana, în colaborare cu Allianz Kulturstiftung
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
2007), avîndu-i ca autori pe Ion Toma și Ana-Maria Botnaru. Dicționarul urmărește să ofere mai multe tipuri de informații: e morfologic pentru că - în unele cazuri, în special al cuvintelor compuse - indică și categoria gramaticală și flexiunea; are și valoare explicativă, menționînd și etimologia onomastică (care ajută adesea la fixarea formei corecte de pronunțare). Chiar faptul că sînt incluse în dicționar multe nume românești e pozitiv: vorbitorii au adesea ezitări mai ales în ceea ce privește accentuarea unor nume de familie istorice (e de aceea
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
din care se poate extrage "morala" că absorbirea producției culturale în sfera "valorilor de întrebuințare" politice e nefastă, o eroare de conștiință care, mai devreme ori mai tîrziu, e implacabil sancționată. Pentru a înțelege amploarea dezbaterii, dar și ambiguitățile ei, menționăm cîteva opinii favorabile protocronismului, excerptate de Alexandra Tomiță, lăsînd la voia cititorilor aprecierea lor retrospectivă. Conceptul în cauză devine "o problematică cu o amplă claviatură" (Alexandru Duțu), "o nouă viziune critică (ce) reactualizează vechea tendință de întoarcere spre noi înșine
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
ținut între anii 1990 și 1993 lipsesc referințele la ideea lui E. Papu (chiar și la acesta), iar naționaliștii atît de indigești altădată sunt amintiți doar în treacăt". Mai sunt indicați Nicolae Manolescu și Gheorghe Grigurcu. În acest moment e menționată controversa în legătură cu Constantin Noica și a relațiilor sale cu regimul comunist, temă aflată în bună măsură în consubstanțialitate cu cea a indigenismului. Scria subsemnatul în Convorbiri literare, în 2003, citat de cercetătoare, despre naționalismul său "sublimat": "Ilustrat nu doar printr-
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
de Ťactivăť ca-n timpurile bune Dej, idealul comunist (și umanist a la fois) fiind Ťîntinatť de Ceaușescu, a ales America. Jurnalele sale, cu găuri negre de memorie și de conștiință, un fel de mărturii roz-combinezon, colcăie de falsificări". De menționat și o postură contradictorie a lui Z. Ornea, care nu accepta "revizuirea" unei scrieri a lui Cioran: "de ce, la urma urmelor, Z. Ornea nu suporta Ťopera remaniatăť a lui Cioran, Schimbarea la față a României, cînd el însuși și-a
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
Pann, cu originile lor dintre cele mai bizare în spațiu și timp, cercetătorul de astăzi nu se poate apleca, interesat, decît asupra unui singur aspect, asupra modului particular în care autorul a transpus pe românește opera străină. Rareori sursa este menționată expres. Iar textul de la care Pann a pornit putea fi în grecește, turcește, bulgărește, rusește ori în alta dintre limbile pe care el le cunoștea, fie și aproximativ. Confruntarea cu originalul, atunci cînd acesta a putut fi identificat, ne duce
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
poporul iudeu este drept și sacru din punct de vedere moral".) Măreția "Reich-ul de o mie de ani" ori societatea egalitaristă comunistă, paradisul săracilor - iată imaginile promisive care alimentează și justifică entuziasmul distrugerii prezentului. Visul nazist și visul comunist sînt menționate împreună în inventarul alibiurilor nobile ale violenței și de un mărturisitor din sînul "raiului" comunist (deci mai credibil pentru cei mefienți în observațiile - limpezi, prin urmare nu tocmai confortabile - ale istoricilor și gînditorilor din afara "lagărelor"). Este vorba de Alexandr Soljenițîn
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
două simțăminte: "Să iubești de zece ori cît mine / Tot ce-a fost clădit în luptă grea! Să urăști de zece ori cît mine / Tot ce vieții-n drum ar fi să stea!" Totul pentru izbînda păcii). E demn de menționat că aceste din urmă versuri sînt dedicate de Eugen Frunză fiului său nou-născut. El răspundea, în acest fel, directivei care cerea ca și copiii să fie educați în același cult al urii. Iar solicitarea e urmată, ca de obicei, în
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
creatori au avut-o în muzica secolului al XX-lea. În cadrul recitalului, alături de violonista Raluca Voicu-Arnăuțoiu au evoluat pianista Manuela Giosa, flautista Ana Chifu și duo-ul pianistic Remember Enescu , alcătuit din Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu. Ca impresie generală, menționăm că prestația artistică a tuturor interpreților prezenți pe podiumul de concert s-a situat la un nivel foarte înalt. Versiunea fiecărei lucrări s-a remarcat prin acuratețe Instrumentală, prin profesionalism, prin respect față de cerințele partiturii și printr-o exprimare sinceră
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
pian de Benjamin Britten, creație de tinerețe a compozitorului, remarcabilă prin frumusețea, insolitul și diversitatea imaginilor muzicale pe care le întruchipează. Cele două interprete, cu mare experiență și rezultate notabile în domeniul muzicii de cameră, au răspuns cerințelor autorului care menționa că “fiecare interpret preia conducerea, ori de câte ori o cere partitura, iar ritmul muzicii curge liber, urmându-și adesea propria-i mișcare independentă cu o libertate ce trece dincolo de limitele barelor de măsură”. Cele trei piese intitulate Marș, Lullaby și Vals au
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
Fugă pentru pian și orchestră. Cuvintele Fantezie și fugă sunt tăiate, iar deasupra lor, autorul a scris cu creion: Burlesca. Pe pag. 1, în colțul din dreapta există mențiunea: I. Filionescu a fost primul interpret. (vezi Foto nr.21) CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4. Paul Constantinescu o mai amintește în articolul Să promovăm mai departe arta și cultura noastră nouă socialistă<footnote Articol apărut în revista ,,Muzica” an XII, nr. 12
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
pian și orchestră. Cuvintele Fantezie și fugă sunt tăiate, iar deasupra lor, autorul a scris cu creion: Burlesca. Pe pag. 1, în colțul din dreapta există mențiunea: I. Filionescu a fost primul interpret. (vezi Foto nr.21) CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4. Paul Constantinescu o mai amintește în articolul Să promovăm mai departe arta și cultura noastră nouă socialistă<footnote Articol apărut în revista ,,Muzica” an XII, nr. 12/1952, p.
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
III-a se încheie la pagina 83 și e datată 9. V. 937; partea a IV-a se încheie la pagina 122. La sfârșitul manuscrisului, pe diagonală, este semnătura lui Paul Constantinescu și data: București, 15. V. 937. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4. Paul Constantinescu o menționează în lista de lucrări inserată într-un text autobiografic existent în Fondul Breazul UCMR<footnote Paul Constantinescu autobiografie existentă în Fondul Breazul al
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
se încheie la pagina 83 și e datată 9. V. 937; partea a IV-a se încheie la pagina 122. La sfârșitul manuscrisului, pe diagonală, este semnătura lui Paul Constantinescu și data: București, 15. V. 937. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4. Paul Constantinescu o menționează în lista de lucrări inserată într-un text autobiografic existent în Fondul Breazul UCMR<footnote Paul Constantinescu autobiografie existentă în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
se încheie la pagina 122. La sfârșitul manuscrisului, pe diagonală, este semnătura lui Paul Constantinescu și data: București, 15. V. 937. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4. Paul Constantinescu o menționează în lista de lucrări inserată într-un text autobiografic existent în Fondul Breazul UCMR<footnote Paul Constantinescu autobiografie existentă în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR, cota 202. Publicată în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Sp. 485: manuscrisul în cerneală neagră, scris foarte îngrijit, ca pentru tipar. Strigare la stea are 3 pagini și este semnat și datat la sfârșit: 1937; Colindă are 3 pagini și este semnat și datat la sfârșit: 1937. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4; V.T.; M.P.; S.I.; Constantin Ionescu-Vovu TIPĂRITĂ: în Antologie de muzică românească pentru pian, Ediție îngrijită de Constantin Ionescu Vovu, Ed. Muzicală, București 1989, p. 51; retipărită în
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
manuscrisul în cerneală neagră, scris foarte îngrijit, ca pentru tipar. Strigare la stea are 3 pagini și este semnat și datat la sfârșit: 1937; Colindă are 3 pagini și este semnat și datat la sfârșit: 1937. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4; V.T.; M.P.; S.I.; Constantin Ionescu-Vovu TIPĂRITĂ: în Antologie de muzică românească pentru pian, Ediție îngrijită de Constantin Ionescu Vovu, Ed. Muzicală, București 1989, p. 51; retipărită în volumul Paul
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
iar la sfârșitul lucrării, apare pe diagonală, semnătura compozitorului și data: Paul Constantinescu, 24 VI 938. Dedesubt, există un text scris de dirijorul George Georgescu: Picăturile de sudoare sunt căzute de pe fruntea mea în seara premierei. George Georgescu. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4; Paul Constantinescu: La început se numea „Nuntă în Fundul Moldovei”. Cum costumele acestei regiuni nu erau destul de „scenice” s-a făcut o combinație de costume și apoi i
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
sfârșitul lucrării, apare pe diagonală, semnătura compozitorului și data: Paul Constantinescu, 24 VI 938. Dedesubt, există un text scris de dirijorul George Georgescu: Picăturile de sudoare sunt căzute de pe fruntea mea în seara premierei. George Georgescu. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4; Paul Constantinescu: La început se numea „Nuntă în Fundul Moldovei”. Cum costumele acestei regiuni nu erau destul de „scenice” s-a făcut o combinație de costume și apoi i s-a
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
București, 1967, p. 224. footnote> UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: nu a fost găsit încă. La Biblioteca UCMR, la Fondul de Difuzare, există la Cota 97A materialul de orchestră al suitei, fără partitura generală COTA: UCMR, Fond Difuzare, 97A CINE O MENȚIONEAZĂ: V.T.; M.P. TIPĂRITĂ: nu ÎNREGISTRATĂ: Fonoteca Radio. Orchestra Națională Radio, Dirijor: George Georgescu, 10:30; Filarmonica „George Enescu”, Dirijor: George Georgescu, 10:25 (înregistrare din concert); Filarmonica „George Enescu”, Dirijor: Ionel Perlea, 10:33; Orchestra Națională Radio, dirijor Emanoil Elenescu
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]